Instituția Medico-Sanitară Publică Centrul de Sănătate Soroca

Zilei Mondiale de prevenire a accidentului vascular cerebral ’’Alăturați-vă mișcării’’

Din anul 2010, accidentul vascular cerebral (AVC) este declarat drept o urgenţă de sănătate publică la nivel global de Organizația Mondială a Accidentului Cerebral Vascular (World Stroke Organization). Motivul este că în lume la fiecare două secunde o persoană suferă un AVC şi la fiecare cinci secunde cineva va deceda din cauza unui AVC.

AVC reprezintă a doua cauză de deces la nivel mondial şi o cauză frecventă de handicap pentru adulți.

Statisticile din Republica Moldova arată că, AVC este cauza principală de handicap la populația adultă din Republica Moldova, 13% dintre pacienți sunt de vârstă aptă de muncă, iar o treime din victimele AVC - ului sunt persoane social active. Tot AVC - ul reprezintă a doua cauză de apariţie a demenţei, depresiei şi cea mai frecventă cauză de epilepsie la vârstnici.

Accidentul vascular cerebral este generat de mai mulţi factori de risc etiologici: hipertensiunea arterială sau alte maladii cardiovasculare, precum boala ischemică, infarctul miocardic; patologia reumatologică, arterioscleroza, precum şi de alte cauze, cum ar fi stilul de viață nesănătos și faptul că oamenii sunt prea puțin informați.

Ziua Mondială de prevenire a accidentului vascular cerebral marcată pe 29 octombrie, îndeamnă oamenii să se miște pentru a preveni accidentul vascular cerebral: 30 de minute de exerciții fizice de cinci ori pe săptămână vor reduce riscul AVC .

Cum vă puteți alătura Mișcării

Pasul 1. Faceți cele mai amuzante mișcări ale DVS! Puneți împreună o secvență de dans cu patru mișcări de dans. Puteți să vă bazați pe cultura locală de dans sau să folosiți mișcările ale campaniei.

Pasul 2. Înregistrați-vă rutina de dans pe telefonul mobil.

Pasul 3. Distribuiți videoclipul dvs. de dans pe social media etichetând trei prieteni cu acest mesaj: „Am luat provocarea de dans pentru a crește gradul de conștientizare și a prevenirii accidentului vascular cerebral”.

Pasul 4. Continuă!

Un accident vascular cerebral se poate întâmpla oricui, oricând și oriunde. Astăzi accidentul vascular cerebral este principala cauză de invaliditate la nivel mondial și a doua cauză principală de deces, dar aproape toate accidentele vasculare cerebrale ar putea fi prevenite.

Fapte și cifre despre accident vascular cerebral

  • Accidentul vascular cerebral este o afecțiune în care alimentarea cu sânge a creierului este întreruptă, rezultând în foamete de oxigen, leziuni ale creierului și pierderea funcției. Accidentul vascular cerebral poate provoca leziuni permanente, inclusiv paralizie parțială și afectarea vorbirii, înțelegerii și memoriei. Măsura și localizarea daunelor determină gravitatea accidentului vascular cerebral, care poate varia de la minim la catastrofal.
  • Accidentul vascular cerebral a atins deja proporții epidemice. La nivel global, 1 adult din 4 persoane cu vârsta peste 25 de ani va avea un accident vascular cerebral în timpul vieții.
  • Accidentul vascular cerebral este principala cauză de deces și invaliditate la nivel global.
  • Unul dintre principalele procese ale bolii care duc la accident vascular cerebral este ateroscleroza. Incidența accidentului vascular cerebral crește semnificativ odată cu vârsta. Există mulți alți factori de risc, inclusiv consumul de tutun, inactivitatea fizică, alimentație nesănătoasă, consumul nociv de alcool, hipertensiune, fibrilație atrială, niveluri ridicate de lipide din sânge, obezitate, sex masculin, dispoziție genetică și factori psihologici.
  • Supraviețuitorii se pot confrunta cu dizabilități variate, inclusiv dificultăți de mobilitate și vorbire, precum și modul în care gândesc și simt. Accesul rapid la tratament salvează vieți și îmbunătățește recuperarea accidentului vascular cerebral.

Accident vascular cerebral și obiectivul de dezvoltare durabilă 3

Până la 90% din accidentele vasculare cerebrale ar putea fi prevenite prin abordarea factorilor de risc, inclusiv hipertensiune, dietă, fumat și exerciții fizice. Acțiunea preventivă asupra accidentului vascular cerebral ar contribui, de asemenea, la o reducere masivă a accidentului vascular cerebral și ar contribui la obiectivele globale de a reduce bolile cardiovasculare, cancerul, diabetul și alte cauze semnificative de deces și suferință la nivel mondial.

Riscuri de accident vascular cerebral și prevenire

Hipertensiune arterială

Tensiunea arterială crescută afectează aproximativ jumătate din oamenii din lume și de multe ori nu prezintă simptome vizibile. Netratată, dăunează vaselor de sânge și poate duce la o serie de boli grave, inclusiv accident vascular cerebral. Mai mult de jumătate din toate accidentele vasculare cerebrale sunt asociate cu hipertensiune arterială. O simplă verificare a tensiunii arteriale poate determina dacă aveți tensiune arterială crescută, iar un profesionist din domeniul sănătății vă poate sfătui dacă starea dumneavoastră poate fi gestionată cu modificări ale stilului de viață și / sau cu medicamentele potrivite. 

Sedentarismul

1 milion de accidente vasculare cerebrale pe an sunt legate de inactivitatea fizică, iar prin exercițiul recomandat în fiecare săptămână veți reduce riscul de accident vascular cerebral. Doar 30 de minute de activitate fizică de cinci ori pe săptămână poate reduce riscul de accident vascular cerebral cu 25%.

Alimentația

Peste jumătate din accidentele vasculare cerebrale sunt legate de o alimentație nesănătoasă, dar modificările dietetice mici pot face o mare diferență în reducerea riscului.  A face alegeri alimentare bune va ajuta la menținerea unei greutăți sănătoase, să reducerea tensiunii arteriale și la reducerea colesterolului, toate acestea vor ajuta la prevenirea accidentul vascular cerebral. Cea mai bună dietă pentru prevenirea accidentului vascular cerebral este o alimentație care se bazează în principal pe legume și fructe, cu cantități mici de carne și pește. 

Greutatea corporală

A fi supraponderal este unul dintre primii zece factori de risc pentru accident vascular cerebral și este asociat cu aproape 1 din 5 atacuri cerebrale. A fi catalogat ca supraponderal crește riscul de accident vascular cerebral cu 22%, iar dacă sunteți obez, riscul crește cu 64%. Acest lucru se datorează faptului că greutatea prea mare crește riscul de hipertensiune arterială, boli de inimă, colesterol ridicat și diabet de tip 2, care contribuie la un risc mai mare de accident vascular cerebral. Menținerea unei greutăți sănătoase va ajuta la reducerea riscului de accident vascular cerebral.

Fibrilație arterială (FA)

Fibrilația arterială este o afecțiune în care bătăile inimii sunt neregulate și adesea foarte rapide. Lăsată netratată, FA este un factor major de risc pentru accident vascular cerebral. Persoanele cu FA au de cinci ori mai multe șanse de a suferi un accident vascular cerebral decât populația generală. Accidentele vasculare cerebrale cauzate de FA sunt mai susceptibile de a fi fatale sau de a provoca dizabilități grave. Accidente vasculare cerebrale legate de AF sunt, totuși, extrem de prevenibile. 

Consumul de tutun

Consumul de tutun crește riscul de a suferi un accident vascular cerebral. Persoanele care fumează 20 de țigări pe zi au de șase ori mai multe șanse de a suferi un accident vascular cerebral în comparație cu nefumătorii. Renunțarea va reduce riscul de accident vascular cerebral și o serie de alte boli. Dacă locuiți cu un nefumător, renunțarea va reduce și riscul de accident vascular cerebral.

Consumul de alcool

Consumul în exces de alcool în mod regulat, fie că consumul „unic” poate crește riscul de accident vascular cerebral. Consumul excesiv de alcool la nivel global este legat de peste un milion de accidente vasculare cerebrale în fiecare an. 

Colesterolul

Colesterolul este o substanță grasă care circulă în sânge. Colesterolul este conținut în alimentele pe care le consumăm - mai ales în grăsimi saturate. Cea mai mare parte a colesterolului din corp este produs în ficat și este transportat în sânge de proteinele cunoscute sub numele de lipoproteine. Există două tipuri de lipoproteine - lipoproteine cu densitate mică (LDL) și colesterol cu densitate mare (HDL). Accidentul vascular cerebral este legat de un nivel ridicat de colesterol LDL. Colesterolul LDL poate fi gestionat prin modificări ale stilului de viață și / sau medicamente. Un test de sânge vă poate spune care sunt nivelurile de colesterol.

Diabetul

1 din 5 persoane care au un accident vascular cerebral sunt diabetice. Accidentul vascular cerebral și diabetul împărtășesc mulți factori de risc, dintre care  majoritatea pot fi abordați prin modificări ale stilului de viață și / sau medicamente. Diabetul este diagnosticat de un medic folosind un test simplu de sânge. Dacă aveți diabet, este important să discutați cu medicul dumneavoastră despre riscul de accident vascular cerebral și despre modul de gestionare a acestuia. Diabetul poate fi tratat cu medicamente, dietă și exerciții fizice.

Depresia și stresul

Aproximativ 1 din 6 atacuri cerebrale sunt legate de sănătatea mintală. Depresia și stresul sunt legate de un risc de două ori mai mare de accident vascular cerebral și TIA (mini accident vascular cerebral), în special la adulții de vârstă mijlocie și mai în vârstă.

Accidentul vascular cerebral (AVC) reprezintă una din principalele cauze de morbiditate şi mortalitate pe plan mondial şi cea mai importantă cauză de dizabilitate pe termen lung în Europa, iar modificările demografice au dus la o creştere atât a incidenţei, cât şi a prevalenţei afecțiunii.

Acestea sunt doar câteva dintre argumentele pentru care, astăzi, cu ocazia Zilei Mondiale a Accidentului Vascular Cerebral, Agenția Națională pentru Sănătate Publică recomandă populaţiei:

  • Verificați tensiunea arterială; 
  • Reduceți nivelul de colesterol; 
  • Fiți activ fizic. 
  • Adoptați o alimentație bogată în fructe și legume; 
  • Renunțați la fumat. 
  • Controlați greutatea corporală. 
  • Reduceți consumul de alcool.
  • Gestionați stresul. 

Recunoașterea imediată a semnelor unui accident vascular cerebral este extrem de importantă, întrucât tromboliza intravenoasă nu poate fi efectuată decât în primele 4 ore și jumătate de la debutul primelor semne. Astfel, orice pacient care dezvoltă brusc asimetrie a feței, scădere de forță musculară cu slăbiciune a unui braț sau/și a unui picior, tulburare de vorbire sau tulburare de coordonare a membrelor ar trebui să se prezinte de urgență la spital.

Simptomele accidentului vascular cerebral:

slăbiciune bruscă;

amorțire a feței, brațului sau a piciorului, cel mai adesea pe o parte a corpului;

confuzie și dificultate de vorbire;

dificultate de a vedea cu unul sau ambii ochi;

dificultăți de mers, amețeli, pierderea echilibrului sau coordonării;

dureri de cap severe, fără o cauză cunoscută;

leșin sau inconștiență.

Potrivit Planului de Acțiune pentru AVC în Europa pentru anii 2018-2030, până în anul 2030 se prevede:

  • Reducerea numărul absolut de accidente vasculare cerebrale în Europa cu 10%.
  • Tratarea a 90% dintre pacienții cu accident vascular cerebral din Europa într-o unitate de AVC ca primul nivel de îngrijire.
  • Toate statele din UE sunt obligate să aibă planuri naționale de AVC care să cuprindă întregul lanț de îngrijire.
  • Implementarea pe deplin a strategiilor naționale pentru intervențiile multisectoriale de sănătate publică, promovând și facilitând un stil de viață sănătos și reducând factorii de mediu (inclusiv poluarea aerului), socio-economici și educaționali care cresc riscul de accident vascular cerebral.

AVC este o problema majoră medicală şi socială atât în lume cât şi în Republica  Moldova. Astfel devine evidentă necesitatea de a consolida toate eforturile în domeniul profilaxiei AVC, implementarea strategiilor de profilaxie si tratament în faza acută pentru a minimaliza impactul acestuia asupra societății.

 

 

Ziua Mondială a Sănătății Mintale cu genericul „Să protejăm sănătatea mintală: e timpul pentru investiții”

Ziua de 10 octombrie este o ocazie să arătăm că ne pasă. Fiecare dintre noi poate să contribuie în mod direct sau indirect. Deasemenea  o poți face la modul privat, de exemplu, inițiind o conversație cu cineva în legătură cu care te ingrijorezi sau trimițând un mesaj de sperantă cuiva care se luptă cu depresia.

    Luând în considerație situația actuală, când practic toate sferele de activitate au fost influențate de consecințele pandemiei cu COVID-19, sănătatea mintală constituie o prioritate, deoarece în rândul populației a crescut nivelul de stres, ceea ce generează stări de anxietate si depresie. Tot mai mulți oameni manifestă teama de a se îmbolnăvi si de a muri, teama de a pierde mijloacele de existență, de a nu mai putea lucra în timpul izolării și de a fi demis de la serviciu, teama de a fi exclus social sau plasat în carantină din cauza faptului că este asociat cu boala. Sentimentul de neputință de a-i proteja pe cei dragi și frica de a pierde persoane dragi din cauza virusului.

   Trebuie de luat în calcul că este absolut normal să ai anxietate, în deosebi în situația pandemică COVID-19.  Dr. Damour consideră anxietatea ca o funcție normală și sănătoasă, care ne alertează în caz de pericol și ne ajută să luăm măsuri de protecție. Organizația Mondială a Sănătății a elaborat unele măsuri privind sănătatea mintală în condițiile pandemiei COVID-19:

  • Reduceţi la minimum vizionarea, citirea sau ascultarea de ştiri care vă fac să intraţi în panică.  Căutaţi informaţii numai din surse de încredere şi  în special măsuri practice care să vă ajute să vă protejaţi pe voi si pe cei din jur. Căutaţi actualizări de informaţii la anumite ore pe timpul zilei, o dată sau de două ori pe zi. Fluxul brusc şi aproape constant de reportaje poate determina pe oricine să se simtă îngrijorat. Obţineţi faptele, nu zvonurile şi dezinformarea. Adunaţi informaţii la intervale regulate, de pe site-ul OMS şi platformele autorităţilor locale de sănătate, pentru a vă ajuta să distingeţi faptele de zvonuri. Faptele pot ajuta la minimizarea temerilor.

  • Protejează-te şi fii de ajutor celorlalţi. Ajutarea celorlalţi când au nevoie este benefică şi pentru persoana care primeşte sprijin precum şi pentru cea care îl oferă. De exemplu, contactaţi telefonic vecinii sau persoanele din comunitatea dvs. care ar putea avea nevoie de ajutor suplimentar.

  • Căutaţi poveşti pozitive şi pline de speranţă şi ale persoanelor care au suportat COVID-19. De exemplu, poveşti despre oameni care s-au recuperat sau care au sprijinit o persoană iubită şi sunt dispuşi să împărtăşească experienţa lor.

  • Apreciaţi persoanele care lucreaza în domeniul sănătăţii şi sprijină persoanele afectate de COVID-19 în comunitatea dvs. Recunoaşteţi rolul pe care îl joacă pentru a salva vieţi şi pentru a-i ține pe cei dragi în siguranţă.

  • Dacă aveţi probleme de sănătate preexistente, asiguraţi-vă că aveţi acces la orice medicamente pe care le utilizaţi în prezent. Activaţi contactele sociale pentru a vă oferi asistenţă, dacă este nevoie. Fiţi pregătiţi şi aflaţi din timp unde şi cum puteţi obţine ajutor practic, dacă este nevoie, cum ar fi apelarea unui taxi, livrarea alimentelor şi solicitarea de îngrijiri medicale.

  • Ajutaţi copiii să găsească modalităţi pozitive de a-şi exprima sentimente precum frica şi tristeţea. Fiecare copil are propriul mod de a-şi exprima emoţiile. Uneori implicarea într-o activitate creativă, cum ar fi jocul şi desenul poate facilita acest proces. Copiii se simt uşuraţi dacă îşi pot exprima şi comunica sentimentele într-un mediu sigur şi de susţinere.

  • Menţineţi copiii aproape de părinţi şi familie, dacă sunt în siguranţă astfel, şi evitați cât mai mult să separaţi copiii de îngrijitorii lor.

  • Menţineţi rutinele familiare cât mai mult posibil sau creaţi noi rutine, mai ales când copiii trebuie să stea acasă. Oferiţi activităţi antrenante adecvate vârstei pentru copii, inclusiv activităţi pentru procesul lor de învăţare. Pe cât posibil, încurajaţi copiii să continue să se joace şi să socializeze cu ceilalţi, chiar dacă numai în cadrul familiei, atunci când este recomandat să restricţioneze contactul social.

  • În perioadele de stres şi criză, copiii caută frecvent mai mult si mai insistent apropierea de părinți . Discutaţi mai mult cu copiii dvs., explicați-le situația prezentă, folosind un mod onest şi adecvat vârstei. Copiii sunt atenți la comportamentele şi emoţiile adulţilor si caută indicii pe care le folosesc apoi să-şi gestioneze propriile emoții în perioadele dificile.

  • O alimentație sănătoasă bogată în fructe și legume, un regim al zilei de muncă și odihnă, întăresc imunitatea și ne ajută să facem față stresului.

Sănătatea mintală este ceea ce gândim, simțim, cum acționăm și cum facem faţă încercărilor vieţii. Este cum ne privim pe noi înșine, viețile noastre și oamenii care fac parte din ele. Tulburările mintale alcătuiesc circa 12% din numărul totalul al maladiilor. Până în 2030, ele vor constitui 15%. Se presupune că depresia va fi a doua cea mai importantă cauză a dizabilității (Murray & Lopez, 1996).

Ziua Mondială de prevenție a suicidului 10 septembrie 2020 cu genericul „Să ne unim în efortul de prevenție a suicidului!”

         Este responsabilitatea noastră, a fiecăruia din noi să avem grijă de cei care sunt copleșiți emoțional, să nu fim indiferenți și să-i încurajăm să solicite ajutor și  să-și povestească povestea în felul lor și în propriul lor ritm. Un cuvânt de susținere și ascultare într-o manieră fără judecată poate preveni faptele necugetate.

        În Republica Moldova se sinucid circa 500 de persoane în fiecare an. Zilnic un om din țara noastră încearcă să pună capăt vieții sale, dar este salvat. Fie că au probleme reale sau doar emoționale, acești oameni caută soluții, iar dacă nu le găsesc - recurg la suicid.

       Sinuciderea este o reacție tragică la situații de viață percepute stresante și presupune recurgerea la un comportament de autoanihilare ca soluție la o problemă subiectivă cu care se confruntă o persoană la un moment dat. Actul de suicid concentrează în el un univers de sentimente umane de la frustrare, gelozie, ură, lezarea demnităţii, pasiune morbidă și până la violenţă proiectată împotriva propriului eu.

       Sinuciderea este o boală asociată, la rândul ei, cu afecțiuni psihice precum depresia, schizofrenia, tulburarea bipolară, dependența de alcool și alte substanțe.


Există o diversitate a formelor de suicid, dintre care amintim:

Sinuciderea maniacală – se datorează halucinaţiilor sau concepţiilor delirante. Bolnavul se omoară pentru a scăpa de un pericol sau de o rușine imaginară. Halucinaţia apare brusc, la fel și tentativa de sinucidere, iar dacă în clipa următoare încercarea a eșuat, ea nu mai este reluată, cel puţin pentru moment.

Sinuciderea melancolică – este legată de o stare generală exagerată de depresie și tristeţe, care-l determină pe bolnav să nu mai aprecieze relaţiile sale cu oamenii și lucrurile din jur. Viaţa este văzută în negru și i se pare plictisitoare și dureroasă. Acești bolnavi sunt foarte perseverenţi în ţelul urmărit.

Sinuciderea obsesivă – nu are un motiv real sau imaginar, ci este cauzată doar de ideea fixă de a muri.

Sinuciderea impulsivă sau automată – este la fel de nemotivată ca și cea obsesivă, dar ea apare brusc și bolnavul nu-i poate rezista.

Sinuciderea altruistă este un tip de sinucidere contrastant cu precedentul și provine din faptul că societatea ţine omul prea dependent de ea. Termenul “altruism” exprimă starea în care Eul nu-și aparţine deloc sie însuși, în care se confundă cu altceva din exteriorul său.

Ce-i determină pe oameni să-și pună capăt zilelor și cum ajung la această acțiune?

   Sinuciderea nu este un lucru ce se întâmplă peste noapte. Există mai multe faze de suicid, din punct de vedere al științei se numesc astfel: suicidația sau faza de incubație, e momentul când apare idea; suicidacția – faza de trecere de la idee la decizie, când persoana este hotărâtă să acționeze și ultima fază este traumatizarea – când persoana pune în practică modalitățile autodistructive. Unii aleg intoxicația cu medicamente, sau alte substanțe (caracteristice mai mult pentru femei), alții strangulare, aruncarea de la înălțime, traume fizice (caracteristice bărbaților). În cazul suicidului reușit, persoana a avut cel puțin o tentativă anterior.

Semnele care prevestesc cel mai adesea suicidul sunt:

  • Discuţiile și afirmațiile despre sinucidere – „o să mă omor”, “ îmi doresc să mor”, “îmi doresc să nu mă fi născut”, “nu voi mai fi o problemă mult timp” sau “ dacă mi se întâmplă ceva, vreau să ştii că…”;

  • Obţinerea mijloacelor pentru a se sinucide – cumpărarea unui pistol sau stocarea medicamentelor;

  • Retragerea din viaţa socială şi dorinţa de a fi lăsat singur;

  • Pierderea interesului pentru activităţile zilnice;

  • Neglijarea aspectului personal;

  • Pierderea interesului faţă de muncă, şcoală sau societate;

  • Schimbările de dispoziţie – spre exemplu, senzația de euforie într-o zi şi descurajare accentuată în ziua următoare;

  • Preocuparea faţă de moarte sau violenţă;

  • Sentimentul că este într-o situaţie fără scăpare sau fără speranţă;

  • Creşterea consumului de alcool sau droguri;

  • Modificarea rutinei zilnice, inclusiv obiceiurile legate de alimentaţie sau somn;

  • Persoana face lucruri riscante sau autodistructive, precum consumul de droguri sau conducerea nesăbuită a maşinii;

  • Oferirea lucrurilor personale sau rezolvarea problemelor legate de serviciu atunci când nu există niciun motiv pentru care aceste lucruri să fie făcute;

  • Persoana îşi ia rămas bun ca şi cum este ultima dată când vede persoanele respective;

       Problemele cu care se confruntă o persoană pot fi interpretate ca depășind propriile resurse de a le face față. Astfel, suicidul apare ca reacție la lipsa perspectivei unei schimbări sau la încercările eșuate de a rezolva problema (sau care sunt percepute ca eșecuri).

Există o serie de factori de vulnerabilitate care pot predispune o persoană la suicid:

  1. Factori socio-economici – șomaj, faliment, pierderea statutului, tendința de marginalizare, excluderea dintr-un grup etc.

  2. Factori somatici – rată crescută în fazele finale ale unor boli incurabile (infecția cu HIV, durerile cornice,Covid-19;

  3. Factori ereditari – ereditatea are o influență între 30-50% în cazul sinuciderilor, deși este incert dacă genetica își aduce aportul la tulburările psihice care stau la baza actului sau la sinuciderea în sine (o rudă de gradul I care s-a sinucis crește cu până la șase ori probabilitatea unei persoane de a se sinucide);

  4. Factori psihologici – depresia, tulburarea bipolară, alcoolismul sau abuzul de substanțe, schizofrenia, tulburările de personalitate, tulburările de anxietate, tulburările de stres post-traumatic și delirul.

       Pentru persoanele cu tentative de suicid sunt importante cuvintele și acțiunile altora. Deseori ei descriu că nu doreau să moară, ci vroiau ca cineva să intervină și să-i oprească. Mulți spun că au căutat în mod activ pe cineva care să le simtă disperarea și să-i întrebe dacă sunt în regulă. O susținere din partea unui membru apropiat al familiei, al unui prieten sau chiar al unui om absolut străin, poate opri tragedia, poate schimba cursul vieții persoanei vulnerabile deci  „Să ne unim în efortul de prevenție a suicidului”

Săptămâna Mondială a Alăptării 1-7 august 2020 cu genericul „Susținem părinții, facilităm alăptarea”

Săptămâna Mondială a Alăptării  (SMA) este celebrată în fiecare an în perioada 1-7 august în mai mult de 175 de ţări ale lumi, pentru a încuraja alăptarea şi pentru a îmbunătăţi starea de sănătate a copiilor din întreaga lume. 

Sloganul și tema SMA din anul curent este: „Susținem părinții, facilităm alăptarea”, scopul fiind, mobilizarea globală pentru susținerea și promovarea alăptatului ca un factor cheie pentru asigurarea sănătății și bunăstării populației pe tot parcursul vieții.

Alăptarea este cea mai bună modalitate de a oferi nou născuţilor hrana necesară pentru creştere şi dezvoltare. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) și UNICEF recomandă alăptarea exclusivă a copilului până la 6 luni şi continuarea alăptării cu introducerea treptată a alimentaţiei complimentare până la doi ani şi mai mult.

  • inițierea precoce a alăptării în termen de o oră de la naștere;
  • alăptarea exclusivă pentru primele 6 luni de viață;
  • alăptarea ar trebui să fie "la cerere" 

Mamele și familiile trebuie să fie sprijinite în alăptarea optimă a copiilor. Acțiunile care ajută la protejarea, promovarea și susținerea alăptării includ:

  • Adoptarea unor politici precum "Convenția privind protecția maternității" a Organizației Internaționale a Muncii și "Recomandarea nr. 191" , care completează "Convenția" sugerând o durată mai mare a concediului pentru îngrijirea copilului;
  • Adoptarea "Codului internațional de comercializare a înlocuitorilor de lapte matern" și a rezoluțiilor relevante ale Adunării Mondiale a Sănătății;
  • Punerea în aplicare a celor "Zece pași pentru alăptarea reușită" specificată în Inițiativa spitalelor pentru copii, inclusiv:
    • Contactul piele-piele între mamă și copil imediat după naștere și inițierea alăptării în prima oră de viață;
    • Alăptarea la cerere (adică, ori de câte ori copilul dorește, zi și noapte);
    • Alăptarea exclusivă - fără a oferi copiilor alimente sau băuturi suplimentare, chiar apă, cu excepția cazului în care este necesar din punct de vedere medical;
  • Furnizarea de servicii de sănătate de susținere cu consiliere pentru alăptarea copilului în timpul tuturor contactelor cu îngrijitorii/părinții copiilor (în timpul vizitelor pentru examinări antenatale și postnatale, vizitelor în caz de boală sau pentru imunizare, etc.).
  • Implicarea comunității, inclusiv grupuri de sprijin pentru mame cu activități de promovare și educație pentru sănătate în comunitate.

OMS recomandă tuturor persoanelor care trăiesc cu HIV, inclusiv femeilor însărcinate și mamelor care-și alăptează copii – să primească tratament ARV şi să urmeze recomandările pentru alimentaţia sugarilor.

      În contextul promovării alăptării și reducerea bolilor condiționate de nutriția copilului, Organizația Mondială a Sănătății și statele membre au aprobat obiectivele globale pentru îmbunătățirea nutriției materne, a sugarilor și copiilor mici, și se angajează să monitorizeze progresul. Obiectivele sunt vitale pentru identificarea domeniilor prioritare de acțiune și catalizarea schimbărilor globale.

Obiectivul global este: ”Creșterea ratei alăptării exclusive în primele 6 luni la cel puțin 50%”

Pentru realizarea obiective menționate este necesar de efortul consolidat al tuturor membrilor societății. Organizația Mondială a Sănătății recomandă țărilor implementarea acțiunilor de promovarea, susținere și încurajare a femeilor, pentru a spori rata de alăptare.

Sfaturi pentru mamele care alăptează:

  • Alăptatul trebuie pregătit încă de la începutul sarcinii. Astfel, în primele luni de sarcină este de preferat renunţarea la sutien. Sânii trebuie spălaţi zilnic cu apă, fără săpun.
  • În ultimele săptămâni de sarcină, laptele este deja format, şi este nevoie de stimularea zilnică a mamelonului, pentru a stimula canalele galactofore.
  • Pentru o secreţie lactată optimă, mama trebuie să fie relaxată, să aibă un climat familial adecvat, să dorească să alăpteze.
  • După naştere copilul trebuie pus la sânul mamei cât mai repede posibil, chiar în primele 30 de minute, cel târziu la 4-6 ore.
  • Între alăptări nu se dă nici ceai, nici alt fel de lapte. Se evită şi folosirea suzetei;
  • NU se stabilesc ore fixe pentru alăptat. Acesta trebuie să fie iniţiat LA CERERE! În prima lună se formează un program conform personalităţii copilului dumneavoastră;
  •  La fiecare alăptare trebuie să fie alternarea din ambii sâni. Se suge dintr-un sân până se goleşte, apoi se trece la celălalt sân până se satură copilul. La suptul următor, se începe cu al doilea sân, în care a rămas lapte;
  • În timpul alăptării, greutatea sânilor creşte prin lapte, de aceea se recomandă purtarea unor sutiene mai largi, cu bretele neelastice, pentru evitarea întinderii sânilor;
  • Sânii se spală numai cu apă fiartă şi răcită. Săpunul, antisepticele şi alcoolul sunt interzise;
  • Alimentaţia mamei trebuie să fie una echilibrată cantitativ şi calitativ cu un plus caloric de 500 kcal/zi faţă de raţia obişnuită a mamei;
  •  Nu se recomandă diete de slăbire. Alimente care trebuie evitate în timpul alăptării, deoarece dau alergii, sunt: căpşunile, pepenele galben, fragii. Alimente care nu se consumă în cantităţi mari, deoarece dau un miros şi un gust neplăcut laptelui de mamă sunt: conopida, fasolea, usturoiul. Alimente dăunătoare: prăjeli, conservanţi, afumături, mezeluri, băuturi acide sau foarte dulci, excesul de sare;
  • Majoritatea medicamentelor luate de mama care alăptează trec în laptele matern în cantităţi foarte mici - aproximativ 1% din doza administrată, deci în marea majoritate a cazurilor, mamele nu trebuie să întrerupă alăptarea pentru a-şi lua medicaţia;
  •  Se interzic categoric fumatul, consumul de alcool şi cofeină, deoarece eliminate prin lapte în cantităţi mari au efecte nocive asupra sănătății copilului.

10 beneficii ale alimentației la sân pentru copil

  1. Asigură o creştere fizică şi psihică echilibrată.
  2. Protejează copilul de infecţii microbiene, virotice şi fungice şi reduce severitatea desfăşurării lor.
  3. Este uşor digerabil, are temperatură optimă, este steril.
  4. Reduce riscul enterocolitei necrozante şi a retinopatiei la prematuri.
  5. Reduce riscul diabetului zaharat de tip I şi tip II (mai ales alăptarea exclusivă timp de 6 luni).
  6. Reduce riscul obezităţii şi al hipercolesterolemiei,  previne malnutriţia, reduce riscul anemiei feriprive.
  7. Reduce riscul dezvoltării limfomului, leucemiei, bolii Hodgkin, ale bolilor intestinale cronice (boala Crohn, colita ulceroasă, celiachie) în copilărie şi a bolilor cardio-vasculare din perioada de adult.
  8. Reduce riscul morţii subite, al alergiei şi al astmului bronşic dacă alăptarea durează cel puţin 4 luni.
  9. Favorizează dezvoltarea muşchilor feţei, a dentiţiei şi a vorbirii, asigură o dezvoltare cerebrală, cognitivă şi vizuală optimă.

Interdependenţa reciprocă prin alăptare, a mamei şi copilului, fundamentează legătura mamă - copil şi reduce tulburările emoţionale şi de adaptare a copilului în adolescenţă.

 

A treia Săptămână globală de acțiune pentru prevenirea bolilor netransmisibile în perioada 7-13 septembrie 2020 cu tema “Responsabilitatea”.

Bolile netransmisibile (BNT) cauza principală a morbidității, dizabilității și mortalității. BNT, precum bolile cardiovasculare, cancerele, bolile respiratorii cronice și diabetul zaharat sunt determinate în principal de cinci factori de risc modificabili - consumul de tutun, alimentația nesănătoasă, inactivitatea fizică, consumul dăunător de alcool și poluarea aerului.

In contextul celor expuse, provocările demografice și inegalitățile în materie de sănătate, asociate cu acţiunea multiplă a factorilor de risc biologici, de mediu, comportamentali compromit starea de sănătate a populației la toate etapele vieții și contribuie în mare măsură la dezvoltarea bolilor netransmisibile - principala cauză de deces în lume.

Republica Moldova se clasifică printre țările cu cea mai înaltă rată a mortalității generale în regiunea europeană, determinată în special de BNT. Pe parcursul a mai multor ani, în structura mortalităţii pe cauze de deces în țară, rămân predominante bolile aparatului circulator, urmate de tumori, bolile aparatului digestiv, traumele şi intoxicaţiile și bolile aparatului respirator.

Tema campaniei pentru 2020 este: “Responsabilitatea”, o forță crucială pentru buna guvernare, schimbarea politică și programatică.

Responsabilitatea implică monitorizarea angajamentelor și modul în care guvernele folosesc resursele, urmărirea politicilor și acțiunilor din sectorul public și privat pentru a identifica ce funcționează și de ce și unde este nevoie de acțiuni sporite pentru ca acestea să îndeplinească nevoile și drepturile de sănătate ale tuturor oamenilor.

Cu toții putem contribui la asigurarea faptului că angajamentele se traduc în ținte îndeplinite, pentru a readuce înapoi atenția asupra epidemiei BNT. Societatea civilă, mediul academic și sectorul privat, toate au un rol important. Acțiuni de responsabilizare mai mari în sectoare pot ajuta la eliminarea decalajului evident de responsabilitate pentru progresele înregistrate în BNT.

Începând cu 2020, Săptămâna globală de acțiune în materie de BNT atrage energie, inspirație, și adăugă o doză suplimentară de optimism orientat către acțiune.

       Se estimează că BNT vor crește cu 17% până în 2025 - deci timpul de a acționa este acum! Acțiunile pot fi mari sau mici - puterea Săptămânii globale pentru acțiune crește prin colaborarea între țări și sectoare spre un obiectiv comun: reducerea mortalității și bolilor prevenibile și îmbunătățirea sănătății și echității în întreaga lume.

Cine este în pericol de a suferi de BNT?

Persoanele din toate grupele de vârstă, regiuni și țări sunt afectate de BNT. Aceste afecțiuni sunt adesea asociate cu persoanele mai în vârstă, dar dovezile arată că 15 milioane din toate decesele cauzate de cancer au loc între vârsta de 30 și 69 de ani. Copiii, adulții și persoanele în vârstă sunt cu toții vulnerabili la factorii de risc care contribuie la apariția BNT, fie din cauza alimentației nesănătoase, inactivității fizice, expunerii la fumul de tutun sau a consumului nociv de alcool.