Instituția Medico-Sanitară Publică Centrul de Sănătate Soroca

Ziua internaţională a Nurselor

La 12 mai, peste tot în lume, se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Nurselor. Genericul propus de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Consiliul Internaţional al Nurselor pentru anul 2014 este "Asistentul medical - o forţă pentru schimbare, o resursă vitală pentru sănătate" şi subliniază faptul că sănătatea populaţiei depinde în foarte mare măsură de concordanţa între nevoile de servicii de îngrijiri şi numărul, pregătirea corespunzătoare, profesionalismul şi gradul de motivaţie al asistenţilor medicali din întreaga lume.

Istoricul celebrării acestui eveniment datează din secolul al XIX-lea. Momentul care a generat revitalizarea sistemului sanitar a fost condiţionat de activitatea unei infirmiere voluntare, care a salvat numeroase vieti în spitalele de campanie. Este vorba despre Florence Nightingale, care, ulterior, devine precursoarea serviciului sanitar modern. De menţionat că, datorită ambiţiei şi devotamentului de care a dat dovadă, spitalele secolului al XIX-lea s-au transformat în instituţii de tratament adecvate, dotate din punct de vedere sanitar şi cu personal de specialitate.

Celebrarea Zilei Internaţionale a Nurselor începe din anul 1965, însă abia în 1974 este aleasă oficial data de 12 mai, ziua de naştere a celei mai cunoscute asistente medicale, Florence Nightingale, prima care a reformat domeniul de activitate al asistentelor medicale şi a pus bazele nursingului modern.

În Republica Moldova, prin decizia Ministerului Sănătăţii, Ziua Internaţională a Nurselor este sărbătorită începând cu anul 1994. Ţinem să subliniem faptul că serviciul nursing constituie primul nivel de contact al pacientului cu sistemul de sănătate. La momentul dat, îngrijirea de sănătate primară este readusă în actualitatea zilei, iar Consiliul International al Nurselor subliniază necesitatea unei implicări mai mari a nursingului în problema respectivă.

Administrația IMSP CS Soroca vine cu sincere felicitări pentru toate asistentele medicale din instituție dorindu-le multă sănătate,realizări și împliniri profesionale,împacare spirituală și recunoștință umană nesfârșită.

Săptămâna Europeană a Imunizărilor – Preveniți.Protejați.Imunizați.

În perioada 24-30 aprilie 2022, regiunea europeană a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) marchează Săptămâna Europeană a Imunizărilor, aflată în acest an la cea de-a 17-a ediție. Scopul evenimentului este de a spori acoperirea cu vaccinuri prin creșterea gradului de conștientizare a importanței imunizării în rândul părinților și a îngrijitorilor, a profesioniștilor din domeniul sănătății, a factorilor politici și de decizie, dar și a mass-mediei. În acest an tematica este „Viață lungă pentru toți”.

De peste două sute de ani, începând cu primul vaccin împotriva variolei și până la cele mai recente vaccinuri ARN, folosite pentru a preveni cazurile severe ale infecției COVID-19, imunizarea a ajutat omenirea să transforme lumea într-un loc mai sigur.

Săptămâna Europeană a Imunizării (SEI) promovează ideea de bază că imunizarea este vitală pentru prevenirea bolilor și protejarea sănătății. Sloganul ,,Preveniți. Protejați. Imunizați.” transmite acest mesaj în întreaga regiune.

În acest moment, imunizarea previne anual în jur de 2-3 milioane de decese survenite din cauza bolilor infecțioase. Peste 20 de boli pot fi astăzi prevenite cu ajutorul vaccinurilor. Acestea sunt cancerul de col uterin, holera, difteria, Hepatita B, encefalita japoneză, rujeola, meningita, parotita, tuberculoza, tusea convulsivă, pneumonia, poliomielita, rabia, rotavirusul, rubeola, tetanosul, febra tifoidă, varicela, febra galbenă, gripa și COVID-19.

Acoperirea vaccinală globală — proporția copiilor din lume cărora le sunt administrate vaccinurile recomandate, a rămas neschimbată pe parcursul ultimilor ani, iar în anul 2020 a scăzut la 83% de la 86% în anul 2019. Astăzi, majoritatea copiilor beneficiază de vaccinuri care le salvează viața. Totodată, este în creștere și consumul vaccinurilor noi.

Imunizarea este o piatră de temelie a Programului de lucru european al OMS/ Europa 2020-2025 — „Acțiune unită pentru o sănătate mai bună în Europa” (AUS). Progresele în direcția AUS și a Obiectivului de dezvoltare durabilă 3 (ODD 3) — asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor, la toate vârstele  sunt priorități în regiune și în întreaga lume. Prin creșterea gradului de conștientizare a importanței imunizării, activitățile implementate ca parte a SEI vizează creșterea acoperirii vaccinale și, astfel, contribuie în cele din urmă la AUS și ODD3 în întreaga regiune.

În fiecare an OMS colaborează, de asemenea, cu UNICEF la pregătirea estimărilor naționale privind acoperirea imunizării pentru statele membre. În 2020, OMS a colaborat cu statele membre pentru a dezvolta Agenda de Imunizare 2030 care are ca țintă o acoperire universală a sănătății, inclusiv cu vaccinuri de calitate și accesibile pentru toți, acesta fiind un obiectiv global.

În timp ce campania SEI este concepută pentru a promova toate vaccinurile, pe timp de pandemie, alte măsuri pentru a opri răspândirea COVID-19 rămân la fel de importante:

  • Purtarea obligatorie a măștii în spațiile închise;
  • Igiena mâinilor;
  • Păstrarea distanței fizice de minim un metru;
  • Igiena tusei și a strănutului;
  • Aerisirea frecventă a încăperilor.

Procesul de vaccinare împotriva COVID-19 în Republica Moldova își continuă realizarea, în conformitate cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, în scopul reducerii morbidității și mortalității provocate de COVID-19 și a stopării pandemiei, prin asigurarea și administrarea în timp util a vaccinurilor sigure și eficiente populației Republicii Moldova, în baza Planului Național de Imunizare împotriva COVID-19 și Ordinului MSMPS nr. 93 din 05 februarie 2021.

Săptămâna Europeană a Imunizărilor – Preveniți. Protejați. Imunizați.

 

Lunarul de profilaxie a bolilor diareice acute, intoxicaţiilor alimentare şi holerei

Situaţia la compartimentul boli diareice acute (BDA) în Republica Moldova se consideră nefavorabilă. Anual se înregistrează circa 20 mii cazuri de boală, inclusiv 10-20 decese la copiii sub vîrsta de 5 ani. În structura morbidităţii în 60-75% predomină copiii de 0-17 ani; morbiditatea în mediul populaţiei urbane este de 1,8 ori mai mare comparativ cu populaţia rurală. Anual se înregistrează izbucniri epidemice (în ultimii ani până la 45 izbucniri) cu 5-300 şi mai mult bolnavi. Se menţine riscul înalt de apariţie a cazurilor indigene şi de import a holerei în ţară, a altor boli diareice acute datorită migraţiei intense, inclusiv în regiuni nefavorabile la aceste infecții.
Situaţia prin boli diareice acute în ţară se complică şi datorită contaminării biologice înalte a produselor alimentare, bazinelor acvatice deschise, neajunsurilor în respectarea igienei în locurile de educaţie/învăţămînt, odihnă, muncă şi la domiciliu.
În grupul bolilor diareice acute sunt incluse un şir de patologii cu mecanismul de transmitere fecal-oral, ca exemplu: holera, dizenteria, infecţia rotavirală, salmoneloza, febra tifoidă, yersinioza.
Semnele cliniceale acestui grup de nozologii sunt diferite, dar sunt şi semne comune, inclusiv febră pînă la 40°C, dureri în abdomen, greţuri, vomă, scaun lichid (cu sînge, mucus, apos) cu frecvenţă pînă la 20-30 ori pe zi, slăbiciuni generale, cefalee, etc. În unele cazuri, se dezvoltă septicemia, deshidratarea şi respectiv şocul toxico - infecţios. La copii, mai ales pînă la 1 an de viaţă, semnele clinice se dezvoltă mai repede decît la adulţi şi respectiv starea sănătăţii se poate agrava în timp scurt.
Răspândirea agenţilor cauzali ai bolilor diareice acute în mediul înconjurător este ubicuitară. Putem contacta cu agenţii cauzali ai bolilor diareice acute în diferite locuri: transport, instituţii publice, în locuri de educaţie, instruire, muncă, odihnă, etc. Studiile efectuate au demonstrat afectarea imensă cu bacterii a butoanelor ascensoarelor, mânerelor de la uşă, scaunelor de toaletă în WC.
Pentru prevenirea bolilor diareice acute, îndeosebi la copii, este necesar de a respecta următoarele reguli:
-      alăptarea naturală a copiilor mici în termen cît mai îndelungat;
-      imunizarea copiilor contra infecției rotavirale;
-      spălarea mâinilor cu săpun după veceu şi înainte de masă, până la pregătirea bucatelor,controlaţi acest lucru la copii;
-      spălarea abundentă sub apă curgătoare a fructelor şi legumelor ce se folosesc fără prelucrare termică;
-      excluderea din alimentaţie a produsele alimentare uşor alterabile cu termeni expirat sau de calitate negarantată (vizual, organoleptic);
-      evitarea procurării produselor alimentare în locurile neautorizate, fără condiţii de păstrare;
-      curăţarea şi dezinfecţia suprafeţelor de bucătărie şi inventarului (cuţite, platouri etc.) folosit la prepararea bucatelor;
-      plasarea separată, respectând principiul de vecinătate, a produselor gata şi materiei prime în frigider;
-      folosirea ustensilelor de bucătărie separate pentru tranşarea produselor gata şi materiei prime;
-      respectarea regimului de prelucrare termică a produselor alimentare şi termenii de păstrare;
-      prevenirea pătrunderii în casă, mai ales la bucătărie a muştelor, insectelor de bucătărie, şoarecilor.
La organizarea diferitor festivităţi se interzice:
-      organizarea festivităţilor în localuri unde lipsesc condiţii elementare de igienă (spălare a mâinilor, WC, seturi suficiente de veselă de bucătărie, capacităţi limitate de păstrare a produselor alimentare etc.);
-      prepararea bucatelor cu 2-3 zile înainte de festivitate;
-      folosirea ouălor, inclusiv de gâscă şi raţe pentru pregătirea cremelor şi dulciurilor fără prelucrare termică;
-      implicarea în procesul pregătirii bucatelor a persoanelor cu febră, semne clinice de BDA şi alte maladii infecţioase.
La plecare peste hotarele ţării pe un timp îndelungat este necesar:
-      să respectaţi permanent regulile de igienă personală;
-      evitaţi să consumaţi apă, gheaţă sau produse alimentare dacă nu sunteţi siguri că ele sunt inofensive.
În cazul apariţiei semnelor clinice de boli diareice acute nu se permite autotratamentul, mai ales când aceste simptoame se dezvoltă la copii. Recomandarea de bază este consultarea de urgenţă la medicul de familie pentru prescrierea tratamentului argumentat şi adecvat în scopul evitării consecinţelor nedorite

 

Profilaxia bolilor diareice acute (BDA), intoxicatiilor alimentare si holerei

Acest grup de maladii prezintă o problemă majoră de sănătate publică, atît prin frecvenţa înaltă, cît şi prin manifestările clinice grave. Situaţia sanitaro-epidemiologică la acest grup de maladii se menţine încordată şi necesită efectuarea măsurilor de profilaxie a bolilor diareice acute, intoxicaţiilor alimentare şi holerei.
Morbiditatea prin BDA cu etiologie nedeterminată s-a micşorat neesenţial, totodată s-a majorat morbiditatea prin BDA cu etiologie determinată ce indică o ameliorare uşoară a descifrării etiologice.

Cauzele principale ale apariţiei şi dezvoltării ulterioare a izbucnirilor sunt:
- nerespectarea igienei personale din motivul lipsei condiţiilor necesare şi cunoştinţelor respective, mai ales în instituţiile pentru copii şi adolescenţi;
- neasigurarea efectuării măsurilor antiepidemice primare la timp şi calitativ;
- nerespectarea regulilor pregătirii şi păstrării produselor alimentare;
- neaprovizionarea populaţiei, în primul rând, rurale cu apă potabilă de calitate garantată.
Incidenţa prin BDA a fost de 1,7 ori mai înaltă la populaţia urbană decît la cea rurală (respectiv 584,0 şi 352,7 la 100 000) ceia ce denotă lacune posibile în detectarea şi raportarea cazurilor de BDA în mediu rural.
Din numărul total al bolnavilor cu BDA copiii de vîrsta pînă la 17 ani au constituit 71,5% (a.2005 - %). Cea mai înaltă morbiditate prin BDA s-a înregistrat la copii de vîrstă 0-2 ani - 33,8 la 1000 copii la BDA cu etiologie determinată, 3,3 la 1000 - la dizenterie, 1,8 la 1000 la salmoneloze.
În grupa de vîrstă 3-6 ani ratele de incidenţă au constituit, respectiv: 7,3; 4,0; 3,0 şi 0,6 la 1000 copii. În această grupă de vîrstă, ponderea copiilor organizaţi constituie de la 54,1% pînă la 75,1% pe diferite forme nozologice.

Răspîndirea BDA se realizează pe 3 căi - acvatică (cu apă contaminată), alimentară (respectiv cu produse alimentare contaminate, mai frecvent produsele lactate, carnea şi produsele din carne, peştele, ouăle, legumele, fructele), habituală (prin intermediul obiectelor de uz casnic contaminate).
Nivelul înalt al morbidităţii prin BDA este un indice alarmant în asigurarea populaţiei cu apă potabilă şi produse alimentare de calitate, asanarea mediului înconjurător şi salubrizarea localităţilor, crearea condiţiilor adecvate de dezvoltare, educaţie, studii, muncă şi odihnă, în primul rînd a copiilor, precum şi respectarea igienei personale.
Situaţia epidemiologică la holeră în lume, continuă a fi determinată de morbiditatea înregistrată în ţările Africii şi Asiei. Cazuri de import a holerei în ţările economic dezvoltate are loc pe fonul migraţiei înalte, sporirii traficului turistic.
Modul de manifestare a bolilor diareice acute este asemănătoare: boala debutează de obicei brusc, cu scaune frecvente, febră, vărsături, dureri abdominale, etc. Datorită pierderilor de apă şi minerale prin scaune şi vărsături pot să apară ameţeli, stare de slăbiciune, cefalee (dureri de cap) şi oboseală accentuată.
Dacă aveţi aceste simptome sau numai o parte din ele adresaţi-vă obligatoriu medicului de familie. Cazurile depistate din timp şi bine tratate sunt de scurtă durată, cele neglijate se pot prelungi, devenind cronice.

Metodele de prevenire sunt simple şi la îndemîna oricui. Astfel, pentru păstrarea sănătăţii dumneavoastră:
- Consumaţi apă de băut provenită din surse sigure, sau îmbuteliată;
- Spălaţi-vă mîinile cu apă şi săpun cît mai des şi obligatoriu înainte de fiecare masă, precum şi după fiecare folosire a toaletei;
- Spălaţi fructele şi legumele înainte de a le consuma, sub jet puternic de apă;
- Feriţi alimentele de muşte, gîndaci, rozătoare şi păstraţi-le la rece;
- Păstraţi curăţenia din jurul locuinţelor, îndepărtaţi gunoiul menajer;
- Scăldaţi-vă numai în locuri special amenajate în acest scop care sunt supuse controlului sanitar;

La prepararea bucatele este necesar de a ţine cont de următoarele sfaturi:
- Spălarea mîinilor cu săpun, în special după ce s-a manipulat cu carne cruda;
- Totdeauna de spălat vesela de bucătărie, marginile tăietoare, vasele, masa de preparare, vasele de gătit, capacele cu detergenţi;
- Se foloseşte masa de tăiat carnea crudă separat de masa pentru alte alimente;
- Se păstrează separat carnea cruda de alte alimente: fructe, legume, produse lactate, bucate gata preparate, etc.
Este necesar ca în această perioadă populaţia să fie informată despre situaţia sanitaro-epidemiologică în republică şi măsurile de profilaxie a bolilor diareice acute, intoxicaţiilor alimentare şi holerei, precum şi despre consecinţele acestor maladii, efectuarea măsurilor profilactice, sporirea responsabilităţii comunităţii pentru organizarea şi desfăşurarea operativă şi integrală a acţiunilor de prevenire.

Prevenirea acestor maladii poate fi realizată printr-o serie de măsuri cunoscute de majoritatea populaţiei, datorită faptului că multe din ele ţin de nivelul culturii generale şi sanitare. Este necesar a forma la populaţie o atitudine corectă şi un comportament sănătos privind profilaxia bolilor diareice acute, intoxicaţiilor alimentare şi holerei, contribuind la scăderea morbidităţii şi mortalităţii prin aceste maladii.

 

Ziua Mondială pentru Sănătate și Securitate la Locul de Muncă

28 Aprilie este Ziua Internaţională a Sănătăţii si Securitatii la locul de muncă. Din 2003 Organizaţia Internaţională a Muncii a constatat şi a subliniat necesitatea prevenirii accidentelor şi problemelor de sănătate la locul de muncă cu ajutorul dialogului social şi tripartismului.

28 Aprilie este, de asemenea, ziua in memoriam a muncitorilor din organizaţii. În acest an, tema OIM este ‘’Actionam impreuna pentru a consolida o cultura pozitiva a securitații și sănătății în muncă’’, luând în considerare provocările globale actuale şi noul context al securităţii ocupaţionale şi practicii sănătăţii.

Lumea muncii în Europa este dinamică. Nu numai că apar noi pericole şi riscuri , dar, de asemenea, relaţia dintre angajator şi muncitor, forţa de muncă demografică europeană, structura şi modelele muncii sunt într-o continuă schimbare.

Aceste modificări, la rândul lor afectează modul în care securitatea şi sănătatea la locul de muncă sunt  gestionate, la nivel regional, naţional şi internaţional.

Agenţia Europeană pentru Sănătate şi Securitate in Munca se află în fruntea instituţiilor care pot furniza informaţii actuale şi precise cu privire la aceste aspecte. Printre numeroasele sale publicaţiile  recente au fost mai multe rapoarte privind expunerea la locul de muncă la nanoparticule, conexiunea om-tehnologie şi riscurile emergente, lucrătorii imigranţi, precum şi diversitatea forţei de muncă şi evaluarea  riscurilor.

Lucrările în curs ale Agenţiei includ examinarea impactului problemelor de gen privind siguranţa la locul de muncă şi “locurile de muncă noi”. Globalizarea înseamnă că Europa nu poate aborda aceste probleme de una singură. Acesta este motivul pentru care Agenţia lucrează cu OIM, OMS şi alţi parteneri la nivel mondial pentru a proteja lucrătorii în aceste timpuri de schimbare.