• 21 mai 2021
  • 47

Hipertensiunea arterială – ameninţarea tăcută !!!

Anual, pe data de 17 mai marcăm Ziua mondială a hipertensiunii arteriale, scopul evenimentului fiind sporirea gradului de conștientizare a problemelor de sănătate apărute din cauza tensiunii arteriale ridicate – principala cauză de deces care poate fi prevenită, la nivel mondial.        

Evenimentul a fost lansat în anul 2005 de către Liga Mondială a Hipertensiunii.

În acest an, tematica evenimentului este „Măsurați-vă cu precizie tensiunea arterială, controlați-o și trăiți mai mult”, axându-se pe creșterea gradului de conștientizare a importanței controlului timpuriu și a metodelor precise de măsurare a tensiunii arteriale.

Hipertensiunea arterială este definită în caz de majorare stabilă a TA sistolice ≥140 mmHg şi/sau diastolice ≥90 mmHg la minimum două măsurări cu interval de minimum o săptămînă.

Efectele negative ale Hipertensiunii Arteriale sunt agravate de prezenţa simultană cu ea a următorilor factori de risc suplimentari la aceeaşi persoană:

 - nemodificabili (care nu pot fi schimbaţi):

  • Vîrsta: la peste 45 de ani, riscul de deces prin accident cerebral sau infarct creşte cu 300-400% la fiecare 10 ani
  • Istoric familial de afecţiune cardiovasculară prematură (B≥55 ani; F≥65 ani), dacă părinţii sau alte rude apropiate au HTA, riscul de a avea HTA este mult mai mare.
  • Genul: bărbaţii au un risc de deces prin accident cerebral cu 30% mai mare decît femeile, iar de deces prin infarct cu 200-300% mai mare decît femeile de 34-75 ani. După 75 anii riscurile de deces prin afecţiuni cardiovasculare devin egale
  • Rasa: americanii negri dezvoltă HTA mai frecvent decît ceilalţi, mai devreme şi cu tendinţa de a fi mai severă.

- modificabili (care pot fi schimbaţi):

  • Consumul exagerat de sare de bucătărie
  • Cantităţi crescute de grăsimi saturate în alimentaţie
  • Diabetul: riscul de deces prin afecţiuni cardiovasculare creşte cu 300% la bolnavii de diabet faţă de cei care nu au diabet
  • Obezitatea de tip abdominal (circumferinţa abdominală ≥102 cm (B), ≥88 cm (F).
  • Obezitatea: persoanele cu un index de masă corporală > 30 kg/m2 au o probabilitate mare de a dezvolta HTA.
  • Fumatul: riscul decesului cardiovascular este de 2 ori mai mare la fumători decît la nefumători.
  • Abuzul de alcool, cofeină
  • Sedentarismul (mişcarea): cei care fac exerciţii fizice moderate cel puţin 20 minute zilnic au risc al decesului cardiovascular cu 30% mai mic decît al sedentarilor
  • Stresul
  • Starea socio-economică. În anul 1980 în SUA  cei cu un venit anual de 18.500 USD aveau o rată a decesului cardiovascular mai mare cu 40% decît cei ce aveau anual un venit de 32.000 USD.
  • Zone Geografice: Europa de Est, Rusia şi Ţările Baltice au o rată foarte mare şi în creştere accelerată atît a afecţiunilor cardiovasculare, cît şi a accidentelor cerebrale. China are o rată mai mare la accidentele cerebrale şi o rată mai mică la afecţiunile cardiovasculare decît America de Nord şi Europa de Vest.
    • scăderea cu 5 mmHg a tensiunii arteriale diastolice scade riscul apariţiei accidentului vascular cu 35-40%
    • scăderea cu 5 mmHg a tensiunii arteriale  scade riscul apariţiei bolilor cardiovasculare cu 11-13%
    • scăderea cu 5 mmHg a tensiunii arteriale  scade riscul apariţiei afecţiunilor renale cronice 25%
    • hipertensiunea arterială creşte riscul de reapariţie a accidentului cerebral şi a infarctului.

Hipertensiunea nu produce simptome decît la valori foarte ridicate şi poate duce la apariţia unor leziuni majore, organice, în cazul în care nu este tratată. Majoritatea persoanelor care au valori ridicate ale tensiunii arteriale, se simt bine şi află că au hipertensiune numai în timpul unui examen de rutină sau în timpul unei vizite la medic cu ocazia altei afecţiuni

Hipertensiunea severă poate provoca:

  • cefalee (durere de cap), în special cefalee pulsatilă retroorbitară (resimţită de pacient în spatele ochiului) şi care se manifestă în special dimineaţa
  • tulburări de vedere
  • senzaţie de greaţă şi vomă 

În timp, hipertensiunea netratată poate produce leziuni organice la nivel cardiac, renal sau ocular. Acestea pot cauza: 

  • durere în piept, stop cardiac sau insuficienţă cardiacă
  • accident vascular cerebral
  • insuficienţă renală
  • afecţiuni ale arterelor periferice
  • leziuni oculare (retinopatie)
  • bătăi cardiace anormale

Tensiunea arterială este compusă din două numere, afișate unul sub altul. Primul număr reprezintă tensiunea sistolică, adică nivelul presiunii în artere atunci cînd inima se contractă și pompează sînge. Cel de-al doilea număr este tensiunea distolică și reprezintă nivelul presiunii în artere atunci cînd inima se relaxează și primește o nouă cantitate de sînge.

Valorile tensiunii arteriale variaza de la un moment la altul și sunt influențate de poziția corpului, respirație, starea emoțională, practicarea miscării fizice și somn. Tensiunea arterială are cel mai mic nivel atunci cînd dormim și crește cînd suntem agitați, stresați sau cînd facem mișcare. Aceste creșteri temporare ale tensiunii arteriale sunt normale și nu reprezintă motiv de îngrijorare.

Avînd în vedere fluctuațiile tensiunii arteriale pe parcursul zilei, diagnosticul de hipertensiune arterială nu se stabileste pe baza unei singure măsuratori. De obicei, este nevoie de cel puțin două măsurători, efectuate la un interval de cîteva săptămîni. Fac excepție de la această regulă cazurile în care tensiunea arterială este foarte mare și necesită tratament imediat. 

Reguli pentru măsurarea corectă a tensiunii arteriale: 

  • Măsurați tensiunea arterială la ambele brațe cel puțin o dată, deoarece valorile țnregistrate la un braț (de obicei dreapta) pot fi mai mari decît la celălalt braț.
  • Măsurați tensiunea arterială de cel puțin două ori cu interval de 2-3 minute, luîndu-se în considerare cel mai mare rezultat al TA
  • În cazul în care există o diferență de 5 milimetri coloană de mercur (mm Hg) sau mai mult între cele două rezultate, faceți o a treia măsurătoare.
  • Daca vă ridicați brusc, ar trebui să faceți două măsurători: una cît timp stați întins în pat și a doua, imediat ce v-ați ridicat, stînd în picioare.
  • Nu consumați o băutură care conține cafeină și nu fumați cu 30 de minute înainte de testare
  • Stați liniștiți timp de cinci minute înainte de a vă măsura tensiunea

Chiar şi munca de birou conduce la creşterea tensiunii arteriale, în medie, cu aproximativ 6 mmHg în cazul valorii sistolice şi 5 mmHg în cazul celei diastolice

 
   
  • În timpul masurătorii, stați așezat pe scaun cu picioarele pe podea neîncrucișate și suport pentru spate
  • Țineți brațul sprijinit pe un suport, astfel încat cotul să fie aproximativ la nivelul inimii
  • Partea gonflabila a manșetei tensiometrului ar trebui să acopere complet cel puțin 80% din braț, iar manșeta trebuie să fie pusă pe pielea goală, nu peste un tricou. Poziționați manșeta la 2 cm deasupra plicii cotului
  • Vorbitul creşte valorile măsurate cu aprox. 6 – 7 mmHg.

  • Nu vorbiți în timpul masurătorii și nu mișcați brațul
  • Înainte de testare goliți vezica urinară

Vezica plină, aflată sub presiune, poate duce la creşterea tensiunii cu aproximativ 10 mmHg

 
   
  • Nu vă măsuraţi tensiunea arterială imediat după baie sau sport.
  • Notaţi valorile măsurate în carnetul personal de monitorizare a tensiunii arteriale: împreună cu aceste valori, scrieţi în carnet de fiecare dată şi medicamentele administrate, indicînd data şi ora.
  • Măsuraţi-vă cu regularitate tensiunea arterială. Chiar dacă valorile s-au îmbunătăţit, acestea trebuie controlate în continuare.
  • Măsuraţi întotdeauna la aceeaşi oră. Deoarece în cursul unei zile tensiunea arterială are aproximativ 100.000 de valori diferite.

Numai măsurarea cu regularitate la aceeaşi oră, pe o perioadă mai lungă de timp, permite o evaluare reală a valorilor tensiunii arteriale.

Măsurați-vă cu precizie tensiunea arterială, controlați-o și trăiți mai mult!