• 10 septembrie 2020
  • 67

Săptămâna Mondială a Alăptării 1-7 august 2020 cu genericul „Susținem părinții, facilităm alăptarea”

Săptămâna Mondială a Alăptării  (SMA) este celebrată în fiecare an în perioada 1-7 august în mai mult de 175 de ţări ale lumi, pentru a încuraja alăptarea şi pentru a îmbunătăţi starea de sănătate a copiilor din întreaga lume. 

Sloganul și tema SMA din anul curent este: „Susținem părinții, facilităm alăptarea”, scopul fiind, mobilizarea globală pentru susținerea și promovarea alăptatului ca un factor cheie pentru asigurarea sănătății și bunăstării populației pe tot parcursul vieții.

Alăptarea este cea mai bună modalitate de a oferi nou născuţilor hrana necesară pentru creştere şi dezvoltare. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) și UNICEF recomandă alăptarea exclusivă a copilului până la 6 luni şi continuarea alăptării cu introducerea treptată a alimentaţiei complimentare până la doi ani şi mai mult.

  • inițierea precoce a alăptării în termen de o oră de la naștere;
  • alăptarea exclusivă pentru primele 6 luni de viață;
  • alăptarea ar trebui să fie "la cerere" 

Mamele și familiile trebuie să fie sprijinite în alăptarea optimă a copiilor. Acțiunile care ajută la protejarea, promovarea și susținerea alăptării includ:

  • Adoptarea unor politici precum "Convenția privind protecția maternității" a Organizației Internaționale a Muncii și "Recomandarea nr. 191" , care completează "Convenția" sugerând o durată mai mare a concediului pentru îngrijirea copilului;
  • Adoptarea "Codului internațional de comercializare a înlocuitorilor de lapte matern" și a rezoluțiilor relevante ale Adunării Mondiale a Sănătății;
  • Punerea în aplicare a celor "Zece pași pentru alăptarea reușită" specificată în Inițiativa spitalelor pentru copii, inclusiv:
    • Contactul piele-piele între mamă și copil imediat după naștere și inițierea alăptării în prima oră de viață;
    • Alăptarea la cerere (adică, ori de câte ori copilul dorește, zi și noapte);
    • Alăptarea exclusivă - fără a oferi copiilor alimente sau băuturi suplimentare, chiar apă, cu excepția cazului în care este necesar din punct de vedere medical;
  • Furnizarea de servicii de sănătate de susținere cu consiliere pentru alăptarea copilului în timpul tuturor contactelor cu îngrijitorii/părinții copiilor (în timpul vizitelor pentru examinări antenatale și postnatale, vizitelor în caz de boală sau pentru imunizare, etc.).
  • Implicarea comunității, inclusiv grupuri de sprijin pentru mame cu activități de promovare și educație pentru sănătate în comunitate.

OMS recomandă tuturor persoanelor care trăiesc cu HIV, inclusiv femeilor însărcinate și mamelor care-și alăptează copii – să primească tratament ARV şi să urmeze recomandările pentru alimentaţia sugarilor.

      În contextul promovării alăptării și reducerea bolilor condiționate de nutriția copilului, Organizația Mondială a Sănătății și statele membre au aprobat obiectivele globale pentru îmbunătățirea nutriției materne, a sugarilor și copiilor mici, și se angajează să monitorizeze progresul. Obiectivele sunt vitale pentru identificarea domeniilor prioritare de acțiune și catalizarea schimbărilor globale.

Obiectivul global este: ”Creșterea ratei alăptării exclusive în primele 6 luni la cel puțin 50%”

Pentru realizarea obiective menționate este necesar de efortul consolidat al tuturor membrilor societății. Organizația Mondială a Sănătății recomandă țărilor implementarea acțiunilor de promovarea, susținere și încurajare a femeilor, pentru a spori rata de alăptare.

Sfaturi pentru mamele care alăptează:

  • Alăptatul trebuie pregătit încă de la începutul sarcinii. Astfel, în primele luni de sarcină este de preferat renunţarea la sutien. Sânii trebuie spălaţi zilnic cu apă, fără săpun.
  • În ultimele săptămâni de sarcină, laptele este deja format, şi este nevoie de stimularea zilnică a mamelonului, pentru a stimula canalele galactofore.
  • Pentru o secreţie lactată optimă, mama trebuie să fie relaxată, să aibă un climat familial adecvat, să dorească să alăpteze.
  • După naştere copilul trebuie pus la sânul mamei cât mai repede posibil, chiar în primele 30 de minute, cel târziu la 4-6 ore.
  • Între alăptări nu se dă nici ceai, nici alt fel de lapte. Se evită şi folosirea suzetei;
  • NU se stabilesc ore fixe pentru alăptat. Acesta trebuie să fie iniţiat LA CERERE! În prima lună se formează un program conform personalităţii copilului dumneavoastră;
  •  La fiecare alăptare trebuie să fie alternarea din ambii sâni. Se suge dintr-un sân până se goleşte, apoi se trece la celălalt sân până se satură copilul. La suptul următor, se începe cu al doilea sân, în care a rămas lapte;
  • În timpul alăptării, greutatea sânilor creşte prin lapte, de aceea se recomandă purtarea unor sutiene mai largi, cu bretele neelastice, pentru evitarea întinderii sânilor;
  • Sânii se spală numai cu apă fiartă şi răcită. Săpunul, antisepticele şi alcoolul sunt interzise;
  • Alimentaţia mamei trebuie să fie una echilibrată cantitativ şi calitativ cu un plus caloric de 500 kcal/zi faţă de raţia obişnuită a mamei;
  •  Nu se recomandă diete de slăbire. Alimente care trebuie evitate în timpul alăptării, deoarece dau alergii, sunt: căpşunile, pepenele galben, fragii. Alimente care nu se consumă în cantităţi mari, deoarece dau un miros şi un gust neplăcut laptelui de mamă sunt: conopida, fasolea, usturoiul. Alimente dăunătoare: prăjeli, conservanţi, afumături, mezeluri, băuturi acide sau foarte dulci, excesul de sare;
  • Majoritatea medicamentelor luate de mama care alăptează trec în laptele matern în cantităţi foarte mici - aproximativ 1% din doza administrată, deci în marea majoritate a cazurilor, mamele nu trebuie să întrerupă alăptarea pentru a-şi lua medicaţia;
  •  Se interzic categoric fumatul, consumul de alcool şi cofeină, deoarece eliminate prin lapte în cantităţi mari au efecte nocive asupra sănătății copilului.

10 beneficii ale alimentației la sân pentru copil

  1. Asigură o creştere fizică şi psihică echilibrată.
  2. Protejează copilul de infecţii microbiene, virotice şi fungice şi reduce severitatea desfăşurării lor.
  3. Este uşor digerabil, are temperatură optimă, este steril.
  4. Reduce riscul enterocolitei necrozante şi a retinopatiei la prematuri.
  5. Reduce riscul diabetului zaharat de tip I şi tip II (mai ales alăptarea exclusivă timp de 6 luni).
  6. Reduce riscul obezităţii şi al hipercolesterolemiei,  previne malnutriţia, reduce riscul anemiei feriprive.
  7. Reduce riscul dezvoltării limfomului, leucemiei, bolii Hodgkin, ale bolilor intestinale cronice (boala Crohn, colita ulceroasă, celiachie) în copilărie şi a bolilor cardio-vasculare din perioada de adult.
  8. Reduce riscul morţii subite, al alergiei şi al astmului bronşic dacă alăptarea durează cel puţin 4 luni.
  9. Favorizează dezvoltarea muşchilor feţei, a dentiţiei şi a vorbirii, asigură o dezvoltare cerebrală, cognitivă şi vizuală optimă.

Interdependenţa reciprocă prin alăptare, a mamei şi copilului, fundamentează legătura mamă - copil şi reduce tulburările emoţionale şi de adaptare a copilului în adolescenţă.