• 10 octombrie 2020
  • 22

Ziua Mondială a Sănătății Mintale cu genericul „Să protejăm sănătatea mintală: e timpul pentru investiții”

Ziua de 10 octombrie este o ocazie să arătăm că ne pasă. Fiecare dintre noi poate să contribuie în mod direct sau indirect. Deasemenea  o poți face la modul privat, de exemplu, inițiind o conversație cu cineva în legătură cu care te ingrijorezi sau trimițând un mesaj de sperantă cuiva care se luptă cu depresia.

    Luând în considerație situația actuală, când practic toate sferele de activitate au fost influențate de consecințele pandemiei cu COVID-19, sănătatea mintală constituie o prioritate, deoarece în rândul populației a crescut nivelul de stres, ceea ce generează stări de anxietate si depresie. Tot mai mulți oameni manifestă teama de a se îmbolnăvi si de a muri, teama de a pierde mijloacele de existență, de a nu mai putea lucra în timpul izolării și de a fi demis de la serviciu, teama de a fi exclus social sau plasat în carantină din cauza faptului că este asociat cu boala. Sentimentul de neputință de a-i proteja pe cei dragi și frica de a pierde persoane dragi din cauza virusului.

   Trebuie de luat în calcul că este absolut normal să ai anxietate, în deosebi în situația pandemică COVID-19.  Dr. Damour consideră anxietatea ca o funcție normală și sănătoasă, care ne alertează în caz de pericol și ne ajută să luăm măsuri de protecție. Organizația Mondială a Sănătății a elaborat unele măsuri privind sănătatea mintală în condițiile pandemiei COVID-19:

  • Reduceţi la minimum vizionarea, citirea sau ascultarea de ştiri care vă fac să intraţi în panică.  Căutaţi informaţii numai din surse de încredere şi  în special măsuri practice care să vă ajute să vă protejaţi pe voi si pe cei din jur. Căutaţi actualizări de informaţii la anumite ore pe timpul zilei, o dată sau de două ori pe zi. Fluxul brusc şi aproape constant de reportaje poate determina pe oricine să se simtă îngrijorat. Obţineţi faptele, nu zvonurile şi dezinformarea. Adunaţi informaţii la intervale regulate, de pe site-ul OMS şi platformele autorităţilor locale de sănătate, pentru a vă ajuta să distingeţi faptele de zvonuri. Faptele pot ajuta la minimizarea temerilor.

  • Protejează-te şi fii de ajutor celorlalţi. Ajutarea celorlalţi când au nevoie este benefică şi pentru persoana care primeşte sprijin precum şi pentru cea care îl oferă. De exemplu, contactaţi telefonic vecinii sau persoanele din comunitatea dvs. care ar putea avea nevoie de ajutor suplimentar.

  • Căutaţi poveşti pozitive şi pline de speranţă şi ale persoanelor care au suportat COVID-19. De exemplu, poveşti despre oameni care s-au recuperat sau care au sprijinit o persoană iubită şi sunt dispuşi să împărtăşească experienţa lor.

  • Apreciaţi persoanele care lucreaza în domeniul sănătăţii şi sprijină persoanele afectate de COVID-19 în comunitatea dvs. Recunoaşteţi rolul pe care îl joacă pentru a salva vieţi şi pentru a-i ține pe cei dragi în siguranţă.

  • Dacă aveţi probleme de sănătate preexistente, asiguraţi-vă că aveţi acces la orice medicamente pe care le utilizaţi în prezent. Activaţi contactele sociale pentru a vă oferi asistenţă, dacă este nevoie. Fiţi pregătiţi şi aflaţi din timp unde şi cum puteţi obţine ajutor practic, dacă este nevoie, cum ar fi apelarea unui taxi, livrarea alimentelor şi solicitarea de îngrijiri medicale.

  • Ajutaţi copiii să găsească modalităţi pozitive de a-şi exprima sentimente precum frica şi tristeţea. Fiecare copil are propriul mod de a-şi exprima emoţiile. Uneori implicarea într-o activitate creativă, cum ar fi jocul şi desenul poate facilita acest proces. Copiii se simt uşuraţi dacă îşi pot exprima şi comunica sentimentele într-un mediu sigur şi de susţinere.

  • Menţineţi copiii aproape de părinţi şi familie, dacă sunt în siguranţă astfel, şi evitați cât mai mult să separaţi copiii de îngrijitorii lor.

  • Menţineţi rutinele familiare cât mai mult posibil sau creaţi noi rutine, mai ales când copiii trebuie să stea acasă. Oferiţi activităţi antrenante adecvate vârstei pentru copii, inclusiv activităţi pentru procesul lor de învăţare. Pe cât posibil, încurajaţi copiii să continue să se joace şi să socializeze cu ceilalţi, chiar dacă numai în cadrul familiei, atunci când este recomandat să restricţioneze contactul social.

  • În perioadele de stres şi criză, copiii caută frecvent mai mult si mai insistent apropierea de părinți . Discutaţi mai mult cu copiii dvs., explicați-le situația prezentă, folosind un mod onest şi adecvat vârstei. Copiii sunt atenți la comportamentele şi emoţiile adulţilor si caută indicii pe care le folosesc apoi să-şi gestioneze propriile emoții în perioadele dificile.

  • O alimentație sănătoasă bogată în fructe și legume, un regim al zilei de muncă și odihnă, întăresc imunitatea și ne ajută să facem față stresului.

Sănătatea mintală este ceea ce gândim, simțim, cum acționăm și cum facem faţă încercărilor vieţii. Este cum ne privim pe noi înșine, viețile noastre și oamenii care fac parte din ele. Tulburările mintale alcătuiesc circa 12% din numărul totalul al maladiilor. Până în 2030, ele vor constitui 15%. Se presupune că depresia va fi a doua cea mai importantă cauză a dizabilității (Murray & Lopez, 1996).