Instituția Medico-Sanitară Publică Centrul de Sănătate Soroca

Ziua Mondiala a Tuberculozei

Tuberculoza este una dintre cele mai vechi boli cunoscute de omenire, existand indicii ale raspandirii ei inca din Antichitate. Calea spre diagnosticare si vindecare a fost deschisa de dr. Robert Kock, pe 24 martie 1882, odata cu descoperirea bacilului care provoaca boala infectioasa. Cu toate acestea, si in prezent, la aproape un secol si jumatate, tuberculoza ramane „unul dintre cei mai letali ucigasi infectiosi”, dupa cum a fost descrisa de Organizatia Mondiala a Sanatatii.

In fiecare an, pe 24 martie, este celebrata Ziua Mondiala a Tuberculozei, ce are drept scop sensibilizarea populatiei asupra consecintelor dezastroase pe care le poate avea aceasta afectiune asupra sanatatii, conditiei sociale si economiei, dar si determinarea autoritatilor sa intensifice eforturile de lupta impotriva acestui flagel .

De la „boala saracilor” la raspandirea in randul persoanelor active social

Boala infectioasa provocata de bacilul Koch (Mycobacterium tuberculosis), tuberculoza afecteaza plamanii, dar au fost cazuri in care au fost depistate leziuni tuberculoase si la nivelul pleurei, ganglionilor limfatici, oaselor, rinichilor, creierului sau la nivelul altor organe. Transmiterea bacilului este realizata prin picaturile de saliva eliminate de persoanele contagioase, prin tuse, stranut sau atat de blamatul scuipat pe strada. Odata ajuns in organism, bacilul ajunge pana la nivelul alveolelor pulmonare, putand provoca o infectie latenta tuberculoasa. Persoanele infectate pot sa nu dezvolte nici un simptom, sa nu fie contagioase si astfel sa nu fie constiente de prezenta bacilului. In primii ani dupa contactarea bacilului, in conditiile slabirii sistemului imunitar, infectia latenta evolueaza in boala.

Se impune mentionat ca, daca in trecut prezenta tuberculozei era semnalata in special in paturile sarace ale societatii, in ultimele decenii a crescut numarul infectarilor in randul tinerilor si persoanelor active social si in campul muncii. Explicatia oferita de specialisti consta in faptul ca stilul de viata dezorganizat duce la slabirea sistemului imunitar si deschide o „poarta de acces” tuberculozei. Noptile nedormite, stresul, orele indelungate de munca, fara odihna, alimentatia necorespunzatoare sunt cateva dintre caracteristicile unui stil de viata dezorganizat, atat de raspandite in ziua de astazi, care duc la slabirea organismului.

Tuberculoza progreseaza lent, pe parcursul a saptamani sau chiar luni, iar simptomele manifestate nu sunt de natura sa alarmeze bolnavii, initial: cei infectati pierd in greutate, apare lipsa poftei de mancare, o stare generala de disconfort fizic, caracterizata prin moliciune, oboseala etc. Totodata, sunt prezente tusea si subfebrilitatea (37 – 38 grade Celsius).

Simptomele tuberculozei

  • Tuse la inceput seaca, apoi productiva, persista mai mult de trei saptamani
  • Hemoptizie (Expectoratie cu sange)
  • Dispnee (dificultati in respiratie)
  • Dureri toracice
  • Stare subfebrila (37 – 38 grade Celsius) sau febra
  • Oboseala
  • Scadere in greutate
  • Transpiratii nocturne sau dupa eforturi mici
  • Tulburari ale menstruatiei la femei (adesea amenoree)

Important de stiut despre tuberculoza la copii

  • Sursa infectarii este, de cele mai multe ori, un adult;
  • Infectarea cu bacilul Koch este asimptomatica in 90% din cazuri, se transforma in boala in 10% din cazuri;
  • Diagnosticul este dificil de stabilit, din mai multe motive, principalul fiind procesul anevoios de obtinere a specimenului pentru examenul bacteriologic;

Preventia, simpla si eficienta

Cea mai eficienta modalitate de a preveni dezvoltarea tuberculozei este vaccinarea cu vaccinul Bacille – Calmette – Guerin (BCG). Trebuie subliniat ca vaccinarea nu impiedica contactarea TBC in randul adultilor, dar este utilizata in tarile cu o incidenta ridicata a bolii infectioase in randul copiilor, scopul fiind prevenirea formelor grave, precum meningita tuberculoasa.

Totodata, o serie de masuri preventive simple pot impiedica raspandirea tuberculozei: acoperirea nasului si gurii cu un servetel, in momentul stranutului sau tusei, spalarea frecventa a mainilor, aerisirea frecventa a incaperilor, eliminarea obiceiului de a scuipa de jos etc.

Screening-ul pacientilor prin radiografii anuale nu este inclus actual in Programul National de Preventie si Supraveghere a Tuberculozei.

Totusi, la pacientii contacti directi ai bolnavilor TBC se face o ancheta epidemiologica organizata de catre DSP care poate include efectuarea IDR (intradermoreactia la tuberculina – se injecteaza intradermic tuberculina dupa care se masoara diametrul induratiei  la 48-72 ore) si efectuarea radiografiei toracice.

 

Ziua Mondială a Sănătății Orale

Ziua Mondială a Sănătății Orale (WOHD) este marcată anual pe 20 martie și în fiecare an își propune să ofere oamenilor cunoștințe, instrumente și încrederea pentru a asigura o sănătate orală mai bună.

Campania WOHD 2023 este în acest an, la ultimul an al campaniei de trei ani ,,Fii mândru de gura ta!” care transmite mesaje oamenilor din întreaga lume să prețuiască și să aibă grijă de gura lor. Indiferent de vârstă, îngrijirea gurii și îngrijirea sănătății bucale este vitală pentru sănătate și calitatea vieții mai bună. De aceea, anul acesta, facem apel la toți să fie mândri de gura lor pentru o viață întreagă cu zâmbete!

Bolile orale reprezintă o problemă majoră de sănătate pentru multe țări și au un impact negativ asupra oamenilor de-a lungul vieții. Bolile bucale duc la durere, disconfort, izolarea socială și pierderea încrederii în sine și sunt adesea legate de alte probleme grave de sănătate. Și totuși, nu există niciun motiv de suferință: majoritatea afecțiunilor de sănătate orală sunt în mare măsură prevenite și pot fi tratate în stadiile incipiente. Menținerea sănătății orale bune are un impact pozitiv asupra sănătății generale, bunăstării și calității vieții.

Ziua Mondială a Sănătății Orale încurajează oamenii să aibă grijă de sănătatea lor orală prin adoptarea unei bune rutine de igienă orală și gestionarea factorilor de risc. Păstrarea sănătății orale poate ajuta la menținerea sănătății minții și a corpului, precum și la protejarea împotriva răspândirii infecțiilor. 

Cele mai frecvente boli bucale sunt cariile dentare, bolile severe ale gingiilor, pierderea dinților și cancerele bucale. Cariile dentare netratate este cea mai frecventă afecțiune la nivel global, afectând aproximativ 2,5 miliarde de oameni. Boala severă a gingiilor este o cauză majoră a pierderii totale a dinților care afectează 1 miliard de oameni din întreaga lume. Aproximativ 380 000 de cazuri noi de cancer bucal sunt diagnosticate în fiecare an.

Îngrijirea dentară este costisitoare în majoritatea țărilor cu venituri mari, reprezentând 5% din cheltuielile totale pentru sănătate și 20% din cheltuielile personale pentru sănătate.

De ce este importantă sănătatea bucală?

Gura ta poate afecta totul, cum te simți, cum te simți în preajma celorlalți, cum vorbești, zâmbești și te exprimi, chiar și capacitatea ta de a te bucura de o masă simplă. Cu alte cuvinte, îți afectează fericirea și bunăstarea, așa că protejează-ți gura! Periajul după fiecare masă sau cel puțin de două ori pe zi, folosirea aței dentare în mod regulat, utilizarea unei ape de gură, evitarea articolelor zaharoase și a tutunului, consumul de multă apă sunt câteva modalități prin care vă puteți menține o sănătate orală bună. Dar se recomandă, de asemenea, să vizitați un stomatolog o dată la șase luni

Factorii de risc pentru afecțiunile orale sunt:

  • Alimentația nesănătoasă, bogată în zahăr;
  • Calitatea ape și produselor alimentare cu o concentrație înaltă de fluor;
  • Fumatul și consumul excesiv de alcool;
  • Violenţa fizică;
  • Igiena orală dificitară;
  • Spargerea nucilor și deschiderea/despachetarea obiectelor cu gura;
  • Ignorarea vizitelor regulate la medicul stomatolog;
  • Lipsa utilizării echipamentului de protecție în anumite condiții cu risc de traumatism.

Pentru a preveni apariția afecțiunilor bucale urmați pașii:

  • Abordați o dietă echilibrată, săracă în zahăr liber, dar bogată în fructe și legume;
  • Excludeți băuturile carbogazoase și favorizați apa potabilă ca băutură principală;
  • Stopați consumul tuturor formelor de tutun;
  • Excludeți folosirea dinților ca instrument (spargere de nuci, despachetarea obiectelor);
  • Reduceți consumul de alcool;
  • Încurajați utilizarea echipamentului de protecție atunci când faceți sport și călătoriți pe biciclete și motociclete (pentru a reduce riscul de leziuni și fracturi);
  • Periajul dentar de două ori pe zi cu pastă de dinți care conține fluor (1000 până la 1500 ppm);
  • Vizitați medicul stomatolog o dată la șase luni;


 

ZIUA MONDIALĂ A APEI

Gândiți-vă doar că aproximativ două treimi din corpul nostru este format de apă. Pentru a spune adevărul, ar trebui să spunem că nimic nu poate supraviețui fără apă, amintindu-ne că din apă a apărut viața, între 3 și 4 miliarde de ani în urmă.

Din celulele mici am devenit ceea ce suntem și astăzi sărbătorim Ziua Mondială a Apei pe 22 martie.

Apa este esențială pentru plante și flori, deoarece 2/3 din Pământ sunt acoperite de ea, și nu din întâmplare o numim și Planeta Albastră pentru că, în ciuda acestui fapt, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, până în 2025 jumătate din populație lumea ar putea trăi în zone cu stres ridicat de apă, riscând să nu mai aibă acces la apa potabilă. Deoarece apa este conectată în mod indisolubil la situația climatică, ea a permis nașterea și răspândirea civilizației umane. În ultimii ani am auzit despre încălzirea globală, gaura de ozon, ghețarii care se topesc și consecințele pe care acest fenomen le-ar putea avea pentru viață pe Pământ.

Din aceste motive, Națiunile Unite au stabilit Ziua Mondială a Apei în 1922. Soluția constă în implementarea unei schimbări, de exemplu, prin asumarea strategiilor pentru protejarea și protejarea surselor de apă și introducerea de noi modele de consum durabil și anti-deșeuri.

Ziua Mondială a Apei reprezintă astfel o oportunitate de a evidenția unele aspecte ale distribuției apei pe planetă, efectul acesteia asupra climei și de a sensibiliza și implica cât mai mulți oameni, făcându-i conștienți de consumul de apă și limitarea risipirii unei resurse atât de prețioase. Cea mai importantă schimbare, de fapt, este aceea care apare prin alegeri și comportamente individuale.

O posibilă soluție este aceea care se bazează pe protejarea ciclului natural al apei. Este necesar să trecem de la un concept de „comercializare” a apei, destinat ca un atu care trebuie exploatat, la cel al apei drept „capital natural”, adică sursă de viață.

În termeni concreți, se crede că s-ar putea exploata inovația tehnologică într-o economie circulară, care implică reciclarea apei și investiții în protecția râurilor și a zonelor umede, dar și a pădurilor și a zonelor verzi.

Efectul de conștientizare al Zilei Mondiale a Apei este lansarea inițiativelor ecologice.

Pentru a face diferența, gesturile mici dar fundamentale sunt suficiente: orice faci pe 22 martie, fă-o pentru Planetă.

 

Ziua Mondială a Rinichiului

Ziua Mondială a Rinichiului este sărbătorită anual în a doua zi de joi a lunii martie. 
Potrivit OMS, astăzi fiecare a zecea persoană din lume suferă de afecțiuni ale sistemului renal.
RINICHIUL este un organ pereche, așezat pe deoparte și alta a coloanei vertebrale, între nivelul vertebrei a XII-a toracică și vertebra a II-III-a lombară.
Are forma unei fasole și dimensiunea aprox. a unui șoricel (mouse) de calculator.
RINICHII sunt o stație de epurare-curățare din organismul nostru. Principala funcție a rinichiului este curățarea sângelui de toxine, pe care le ingerăm zi de zi.În urma filtrării sângelui, se formează urina, lichidul care reglează nivelul de apă și săruri.Funcțiile rinichilor în organismul nostru :

  1. Excreţia produşilor de catabolism şi a substanţelor chimice străine
  2. Reglarea balanţei hidro-electrolitice
  3. Regalarea echilibrului osmotic
  4. Reglarea echilibrului acido-bazic
  5. Reglarea tensiunii arteriale
  6. Reglarea eritropoiezei (formarea eritrocitelor)
  7. Sinteza Vitaminei D activă (calcitriol – responsabilă de menținerea nivelului fosfo-calcic din organism)
  8. Gluconeogeneza – formarea glucozei (în timpul postului prelungit)
    Rinichii au și un rol endocrin – secretă mulți hormoni, cum ar fi renina, care reglează tensiunea arterială, eritropoetina care menține nivelul normal de globule roșii-eritrocite.
    Dereglarea uneia din funcțiile rinichilor duce la apariția insuficienței renale și la dezvoltarea multor patologii ale altor organe, cum ar fi: accidentul vascular acut, infarct miocardic acut, hipertensiunea arterială.

Reguli pentru sănătatea rinichilor:

• Alimentează-te sănătos
• Evită consumul de sare (sodiul din sare nu e benefic pentru funcționarea rinichilor)
• Ai grijă la consumul de medicamente
• Cât mai multă activitate fizică, evită sedentarismul
• Menține greutatea corporală în normă
• Menține tensiunea arterială în norme
• Nu te reține să mergi la baie
• Renunță la consumul de alcool și tutun
• Consultă medicul nefrolog regulat
• Efectuează o dată la 6 luni analiza generală a urinei și biochimia sângelui, pentru a cunoaște starea rinichilor tăi
Aveți grijă de sănătatea dvs.
și a celor dragi!

 

Cancerul de colon: cauze, simptome, tratament

Cancerul de colon reprezintă o afecțiune malignă a ultimei părți a intestinului gros, segmentul final al tubului digestiv. Boala apare atunci când celulele normale ale colonului dezvoltă creșteri anormale; acestea pot duce la apariția polipilor, o serie de formațiuni benigne care pot evolua, pe parcursul mai multor ani, în cancer. Cum nu toate tipurile de polipi se transformă în cancer, screening-ul regulat este foarte important pentru detectarea din timp a unor probleme și acționarea printr-un

Care sunt factorii de risc în apariția cancerului de colon

Deși nu se știe cu siguranță care este cauza apariției mutației la nivelul ADN-ului celular, există anumiți factori de risc ce cresc probabilitatea de apariție a cancerului de colon. Aceștia includ:

  • Vârsta – deși, în teorie, cancerul de colon poate apărea la orice vârstă, majoritatea persoanelor diagnosticate au aproximativ 50 de ani. Este important de știut că, în ultimii ani, procentul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 40 și 45 de ani, diagnosticate cu această boală, a crescut;
  • Istoricul medical – persoanele care au mai avut alte forme de cancer sau chiar și cancer de colon au un risc mai mare de reîmbolnăvire. Se crede că acest tip de cancer are cea mai mare probabilitate de recidivă;
  • Boala inflamatorie intestinală – cei care au boala Crohn, boala colonului iritabil sau colită ulceroasă au o probabilitate mai mare de apariție a cancerului de colon;
  • Ereditatea – persoanele care au primit de la părinți anumite mutații genetice au un risc mai mare de cancer de colon
  • Dieta – un regim alimentar cu un conținut redus de fibre și bogat în grăsimi pare a crește riscul de cancer de colon. În special consumul de carne grasă sau procesată reprezintă un factor de risc în apariția bolii;
  • Sedentarismul – persoanele care petrec multe ore pe scaun sau pe canapea au un risc mai mare de a dezvolta cancer de colon;
  • Diabetul și rezistența la insulină cresc probabilitatea de apariție a cancerului de colon;
  • Obezitatea – excesul ponderal poate crește riscul de apariție a unor forme grave a cancerului de colon, prin comparație cu persoanele normoponderale.
  • Fumatul;
  • Consumul excesiv de alcool;
  • Radioterapia pentru cancer – în special radioterapia abdominală pentru a trata alte forme de cancer poate crește riscul de apariție a cancerului de colon.

Care sunt simptomele cancerului colorectal

  • Constipație sau diaree;
  • Schimbarea culorii fecalelor;
  • Schimbarea formei fecalelor;
  • Sânge în fecale;
  • Sângerări în zona rectului;
  • Gaze intestinale în exces;
  • Crampe abdominale.
  • Oboseală excesivă;
  • Slăbiciune fizică inexplicabilă;
  • Pierderea în greutate neintenționată;
  • Schimbări ale formei sau consistenței fecalelor care durează mai mult de o lună;
  • Senzația că intestinele nu s-au golit complet;
  • Vărsături.
  • Îngălbenirea ochilor sau a pielii;
  • Umflarea mâinilor sau a picioarelor;
  • Dificultăți respiratorii;
  • Dureri de cap cronice;
  • Vedere încețoșată;
  • Fracturi osoase.

Cum este diagnosticat cancerul de colon

Diagnosticarea timpurie și corectă este esențială pentru începerea tratamentului și reducerea riscului ca boala să se răspândească și la alte țesuturi sau organe.

  • Colonoscopia – oferă o imagine a interiorului colonului și reprezintă cea mai simplă măsură de prevenire, deoarece în timpul acestei proceduri, se pot îndepărta polipii intestinali cu potențial canceros și se poate monitoriza evoluția lor prin investigații regulate;
  • Testarea moleculară a tumorii – ajută la identificarea genelor specifice, a proteinelor și a altor factori tumorali. Un astfel de test permite stabilirea unui plan terapeutic personalizat;
  • Testele de sânge – un număr crescut al globulelor roșii din sânge poate indica existența unei sângerări la nivelul intestinului, pe fondul cancerului de colon;
  • Scanarea prin computer tomograf (CT) – oferă o imagine tridimensională a interiorului intestinului și poate fi folosită pentru a estima dimensiunea tumorii;
  • Scanarea prin RMN – este utilă pentru a măsura tumora. Înainte de test, se administrează o substanță de contrast, pentru a obține o imagine mai clară;
  • Ecografia (ultrasonografie de colon) – ajută la depistarea cancerului de colon aflat în zone profunde ale pereților intestinali.

Screeningul pentru cancerul de colon

Pentru pacienții cu un risc crescut de cancer de colon, sunt indicate:

  • Colonoscopia – la fiecare 10 ani;
  • Sigmoidoscopia (examinare minim invazivă a intestinului gros) – la fiecare 5 ani;
  • Irigografia (vizualizarea radiologică a colonului) – la fiecare 5 ani;
  • Test ADN din materii fecale – la fiecare 3 ani;
  • Determinarea sângerărilor oculte din materii fecale (FOBT) – în fiecare an;
  • Determinarea sângerărilor oculte din materii fecale prin metoda imunologică (FIT) – în fiecare an.

Cum poate fi prevenit cancerul de colon

Cea mai eficientă modalitate de prevenire a cancerului de colon este screeningul periodic în cazul pacienților care au factori de risc. Detectarea din timp a bolii nu garantează vindecarea, însă crește considerabil șansele de supraviețuire, precum și menținerea calității vieții la cote ridicate.

Totodată, activitatea fizică regulată este asociată unui risc mai mic de cancer de colon.

Modificarea dietei poate ajuta și ea la reducerea riscului de apariție a cancerului de colon. În acest sens, sunt recomandate consumul de alimente bogate în fibre (zmeură, mere, broccoli, linte, fasole, năut, cereale integrale) și reducerea consumul de grăsimi saturate și trans (carne grasă, carne procesată, brânză integrală, unt, margarină, alimente prăjite în ulei).

În plus, menținerea unei greutăți normale contribuie la reducerea probabilității de apariție a cancerului de colon. Se recomandă cel puțin 30 de minute de activitate fizică moderată în fiecare zi. Dacă ai un stil de viață sedentar, poți începe cu 5-10 minute odată și apoi, să crești treptat durata.

Cancerul de colon este una dintre cele mai frecvente afecțiuni maligne. Pe de altă parte, reprezintă și una dintre puținele forme de cancer care pot fi prevenite. Detectarea timpurie a primelor semne ale bolii reprezintă șansa pentru vindecare într-o proporție mai mare de 90% și menținerea calității vieții. La aceasta se adaugă menținerea unui stil de viață sănătos, prin introducerea fibrelor în dieta zilnică, realizarea de activități fizice și pierderea excesului ponderal.