Rabia poate fi prevenită

Rabia (lat. rabiere, derivat din rabhas - sanscrita veche: a fi violent) sau turbarea este o maladie identificată încă din antichitate. Conform publicaţiilor din literatura de specialitate, rabia se situează în rîndul celor mai neglijate boli şi prezintă o grea povară pentru multe ţări, îndeosebi ţările din Africa şi Asia. Ea se înregistrează în peste 150 ţări, preponderent în mediul urban. Rabia se plasează pe plan mondial, pe locul al zecelea din maladiile infecţioase mortale, circa 55 mii persoane decedează anual ca urmare a îmbolnăvirii de această maladie. În 99% cazuri de rabie cu deces, ca sursă a virusului rabic au servit cîinii. Copiii sub 15 ani constituie 40% din cei agresaţi de animale turbate. Peste 15 milioane de persoane anual primesc tratament antirabic profilactic.

Rabia este o boala mortală cauzată de un virus neurotrop care afectează sistemul nervos: creierul şi măduva spinării. Virusul este secretat în salivă şi se transmite în mod obişnuit la oameni şi animale prin muşcătura unui animal infectat. Mai puţin obişnuit, rabia poate fi transmisă atunci cînd saliva unui animal turbat vine în contact cu răni deschise ale pielii sau cu ochii, nasul sau gura unei persoane sau ale unui animal, pe cale respiratorie de la lilieci (de exemplu în cazul explorării unei peşteri), transplant de cornee.

Doar mamiferele pot face rabie. Păsările, peştii, reptilele şi amfibienii nu pot face. Rabia apare atît la animale salbatice (vulpi, pisici salbatice, dihori, bursuci, cerbi, jderi, lupi, coioţi, urşi, lilieci, sconcsii, ratoni şi coioţi), cît şi la animale domestice (vaci, capre, cai, cîini, pisici). Animalele elimină virusul cu 10 - 14 zile înainte de debutul clinic al bolii.

Boala debutează, după o perioadă de incubare a virusului rabic – timpul dintre momentul producerii salivării, muşcării sau zgîrîerii şi apariţia primelor simptoame – ce durează, de regulă, între 20-60 zile dar poate varia şi între 8 zile şi 2 ani.

Semnele clinice se manifestă în trei faze distincte: faza prodomală, faza furioasă şi faza paralitică.

• Faza prodomală durează 2-3 zile şi se manifestă prin modificări de comportament, febră, reflexe oculare încetinite, uneori animalul îşi linge insistent şi îşi roade locul muşcat;
• Faza furioasă durează 2-4 zile; animalul dă semne de agresivitate, iritabilitate, are tendinţa să muşte animale şi obiecte aflate în apropiere, muşcă şi/sau inghite obiecte necomestibile, fuge de acasă, poate fi dezorientat, alergînd fără ţintă, cu mişcări dezordonate, poate avea crize epileptiforme, tremurături, prurit (mîncărimi) violent la locul muşcăturii, care îl determină să îşi smulgă bucăţi de carne cu dinţii şi, contrar mitului "hidrofobiei", nu se teme de apă;
• Faza paralitică durează 2-4 zile şi se manifestă prin paralizia întregului corp, începînd cu locul muscăturii care a produs boala; în scurt timp cîinele nu mai poate înghiţi, saliva îi curge din gură şi are un aspect spumos. În această fază cîinele nu este periculos pentru că nu poate muşca. Se instalează coma şi moartea se produce datorită paraliziei muşchilor toracici care rezultă în încetarea respiraţiei.

Odată semnele clinice apărute, NU EXISTĂ TRATAMENT, RABIA ESTE FATALĂ în 3-7 zile de la instalarea acestora.

La oameni perioada tipică de incubaţie a virusului rabic este de 4-6 săptămîni. În această perioadă, de obicei nu este prezent nici un simptom al bolii. Primele simptome care apar includ durerea şi amorţeala la locul muşcăturii, urmate apoi de simptomatologie vagă, care poate apare în multe alte afecţiuni şi care includ:

• febră
• tuse sau senzaţia de gît uscat
• durere, arsură, mîncarime, furnicături sau amorţeală la locul muşcăturii sau al expunerii iniţiale
• durere abdominală
• anxietate sau nelinişte care se accentuează şi poate evolua spre agitaţie extremă

Simptomatologia ulterioară este mai specifică şi poate include:

• perioade alternante de comportament normal şi comportament bizar sau neobişnuit (anxietate, halucinaţii, delir)
• frica de apă (hidrofobie) sau frica de aer (aerofobie)
• spasme musculare la nivelul muşchilor feţei, gîtului sau diafragmului, urmate de convulsii
• paralizia, care este adesea singurul simptom, se dezvoltă în cazul unei forme de rabie mai puţin obişnuită, rabia paralitică, care apare după muşcătura liliecilor vampiri
• fluctuaţii mari ale temperaturii corporale, pulsului şi presiunii sangvine
• comă, insuficienţă cardiacă şi respiratorie.

       In cazul expunerii la virusul rabic este necesara administrarea unor vaccinuri. Acestea constituie terapia post expunere. Vaccinarea contra rabiei constituie singurul mijloc de a preveni în mod eficient maladia. Vaccinarea ajuta sistemul imun sa combata boala în stadiile timpurii. Cînd se administreaza vaccinurile înaintea apariției simptomelor severe, ele previn dezvoltarea infecției și cresc șansele de recuperare. Dacă apar simptomele bolii, vaccinurile nu mai sunt eficiente și persoana infectată decedează.

Ce trebuie să faceti dacă animalul Dumneavoastră de casă a fost muşcat?

• Consultaţi imediat medicul veterinar şi informaţi autorităţile sanitare veterinare despre muşcătură.
• Animalul trebuie vaccinat în primele 72 de ore de la muşcătură.
• Chiar dacă pisica sau cîinele Dumneavoastră au vaccinarea antirabică la zi, aceste animale trebuie revaccinate imediat şi ţinute sub observaţie conform recomandărilor (cel putin 45 de zile).
• Cîinii şi pisicile care nu au fost vaccinaţi deloc şi au fost expuşi unui animal turbat, poate fi necesar să fie eutanasiaţi sau puşi sub strictă izolare pentru o perioadă de şase luni.
• Alte animale decît cîini sau pisici, care au fost muşcate de un animal turbat sau potenţial turbat, trebuie eutanasiate imediat.

Ce trebuie să faceti dacă ati fost muşcat?

• Nu vă panicaţi! Spălaţi abundent plaga cu apă şi săpun sub apă curgătoare timp de câteva minute (10-15 minute) şi prelucraţi marginile plăgii cu soluții de alcool etilic 70% sau iod 5%. Acestă procedură asigură o diminuare esenţială a cantităţii de virus din plagă.
• Cît mai urgent adresaţi - Vă la instituţia medicală de la locul de trai pentru primirea asistenţei medicale primare calificate şi obligatoriu frecventaţi cabinetul antirabic, unde se va decide necesitatea tratamentului profilactic specific.
• Dacă este posibil, închideţi animalul într-o cutie mare sau în alt recipient, dacă această operaţiune poate fi efectuată în siguranţă.
• Odată capturat, nu încercaţi să atingeţi animalul. Chemaţi autorităţile sanitar-veterinare locale pentru ca acestea să ridice animalul.
• Dacă animalul nu poate fi capturat, încercaţi să memoraţi cum arată acesta (mărime, culoare, etc.) şi unde a plecat după ce v-a muşcat.
• Dacă este un animal sălbatic, încercaţi să-l capturaţi doar dacă puteţi să faceţi acest lucru fără a fi muşcat din nou. Dacă animalul nu poate fi reţinut şi trebuie omorît pentru a preveni fuga acestuia, faceţi acest lucru fără să-i distrugeţi capul. Creierul animalului va fi necesar pentru efectuarea testelor pentru rabie.
• Informaţi autorităţile sanitare locale despre muşcătură.

Ce să faceti dacă animalul Dumneavoastră de companie a muşcat pe cineva?

• • Solicitaţi victimei să meargă imediat la medic şi să urmeze recomandările acestuia.
  • Verificaţi cu medicul veterinar dacă animalul dumneavoastră este vaccinat antirabic.
  • Informaţi autorităţile sanitare şi sanitar-veterinare locale despre muşcătură. Dacă animalul dumneavoastră de companie este cîine, pisică sau dihor, autorităţile vor reţine animalul şi îl vor ţine sub strictă observaţie timp de zece zile. Ar putea fi permise reţinerea şi observarea la domiciliu.
  • Informaţi imediat autorităţile sanitare locale şi medicul veterinar despre orice boală sau comportament neobişnuit al animalului dumneavoastră.
  • Nu lăsaţi animalul să hoinărească liber sau să se îndepărteze de casă. Animalul trebuie să fie disponibil pentru a fi ţinut sub observaţie de către autorităţile sanitar-veterinare sau de către medicul veterinar.
  • După perioada de observaţie recomandată, va trebui să vaccinaţi animalul, dacă vaccinarea antirabică nu este la zi.

Ce puteti să faceti pentru a ajuta controlul rabiei?

• • • Medicul veterinar a vaccinat cîinii, pisicile sau alte animale pe care le deţineţi? Medicul veterinar vă va sfătui asupra frecvenţei de vaccinare recomandată sau cerută în regiunea Dumneavoastră.
    • Reduceţi posibilităţile de expunere la rabie prin a nu lăsa animalele Dumneavoastră de casă să hoinărească liber. Ţineţi cîinii şi pisicile în interior şi supravegheaţi cîinii cînd sunt afară.
    • Nu lăsaţi expuse în exterior gunoaie sau hrană pentru animale, deoarece acestea pot atrage animale sălbatice sau fără stăpîn.
    • Animalele sălbatice nu trebuie ţinute niciodată pe post de animale de companie. Ele reprezintă o potenţială ameninţare de a face rabie pentru stăpînii lor şi pentru alte persoane.
    • Observaţi şi examinaţi toate animalele sălbatice de la distanţă. Un animal sălbatic turbat poate părea blînd, dar nu vă apropiaţi de el.
    • Învăţaţi copiii sa nu atingă NICIODATĂ animale necunoscute, chiar dacă acestea par prietenoase.
    • Dacă observaţi animale sălbatice care se comportă neobişnuit, raportaţi aceste situaţii autorităţilor locale sanitar-veterinare.

Progresele în tehnologie și dezvoltarea socială au dus la creșterea disponibilității produselor chimice, inclusiv a medicamentelor, produselor de uz casnic, pesticidelor, soluțiilor acide, bazice etc. Substanțele/amestecurile chimice potențial periculoase pot fi găsite în interiorul și preajma locuinței, în stradă, la locul de muncă, locurilor publice etc. Toate substanțele chimice au potențialul de a fi toxice, iar riscurile pentru sănătate ale acestora utilizate pe scară largă pot fi subestimate. Orice activitate care implică substanțe chimice poate avea un impact asupra stării de sănătate a populației. Indiferent de vârstă, persoanele, în special copiii se pot intoxica urmare pătrunderii intenționate sau accidentale a produselor chimice aparent inofensive în organismul uman. Intoxicațiile acute de etiologie chimică constituie o problemă semnificativă de sănătate publică globală, atât din cauza frecvenței, cât și a gravității lor, iar cazurile cresc de la o zi la alta
din cauza schimbărilor în stilul de viață și comportamentul social. Numărul exact de
intoxicații poate fi mai mare, deoarece multiple cazuri nu sunt raportate. Efectele
intoxicației variază de la boli pe termen scurt la leziuni cerebrale, comă și chiar moarte.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a estimat că, numărul cazurilor de
intoxicații acute accidentale variază între 3,5-5 milioane de cazuri în întreaga lume în fiecare an. Dintre acestea, 3 milioane de cazuri sunt severe, ducând la 20.000 de decese anual. Cele mai frecvente cazuri de intoxicație intenționată în țările industriale implică supradozare cu analgezice, medicamente anti-anxietate și antidepresive. Totuși, cele mai frecvente cauze în țările asiatice sunt pesticidele agricole rezultate din autointoxicare, în special în zonele rurale, unde există o rată de letalitate de 10-20%. În țările în curs de dezvoltare, diferiți factori contribuie la creșterea numărului de cazuri de intoxicații, inclusiv sporirea anuală a volumului de substanțe chimice utilizate atât în producție, cât și pentru utilizare în condiții casnice de populație, acumularea în mediul înconjurător a unor cantități enorme de diverse produse chimice, existența lacunelor în reglementarea utilizării produselor chimice, mai cu seamă a produselor de uz fitosanitar, medicamentelor etc.

În Republica Moldova, începând cu anul 2016, Centrul Național de Sănătate
Publică (azi Agenția Națională pentru Sănătate Publică) a inițiat Săptămâna de prevenire a intoxicațiilor acute neprofesionale exogene de etiologie chimică (IANEEC). Anul curent, Săptămâna Națională de prevenire a IANEEC este organizată în perioada 19-25 septembrie 2022, cu genericul „Nu lăsaţi substanțele chimice să vă corodeze sănătatea!”.

Ce produse chimice mai frecvent pot provoca intoxicație?

În rândul produselor potențial toxice se numără medicamentele, pesticidele,
produsele chimice de uz casnic, detergenți, solvenți, vopsele, monoxidul de carbon,
produsele cosmetice etc.

Medicamentele reprezintă peste jumătate din expunerile potențial toxice și
afectează toate categoriile de vârstă. Un copil poate ingera medicamentele găsite în casă sau un adult i-ar putea administra neintenționat o supradoză decât cea prescrisă de un specialist sau indicată în prospect. Nu toate aceste medicamente sunt disponibile sub formă de pastile, unele fiind sub formă de plasturi adezivi pe care un copil le poate lipi pe piele sau le poate pune în gură și suge, altele sub formă lichidă, siropuri. Luând în considerare circumstanțele în care a avut loc intoxicația, putem distinge:
- Intoxicațiile voluntare: supradozajul a fost intenționat, ca în cazul sinuciderii.
intoxicaţia cu medicamente este cauza morţii în 90% din cazurile de sinucidere.
- Intoxicațiile accidentale: sunt foarte frecvente în rândul consumatorilor de
medicamente. Pot fi consecința amestecării medicamentelor, a supradozajului
neintenționat sau a interacțiunii cu alte medicamente sau cu alte substanțe (cum ar fi
alcoolul).

Produse de curățare și alte produse chimice de uz casnic

Cazurile de intoxicație pot apărea în urma ingerării sau inhalării de substanțe
chimice de uz casnic, cum ar fi înălbitor sau detergenți pentru vase, baie, rufe etc. Odată ce ajung în organism aceste produse pot provoca leziuni ale tractului gastrointestinal sau căilor respiratorii, unele pot provoca arsuri ale pielii, mucoaselor. Concomitent, trebuie să reținem că, unele produse de îngrijire personală, cum ar fi demachiantul, cosmetice, soluția de îndepărtare a lacului de unghii, parfumul, antiperspirantul, gelul de duș, chiar și săpunul pot fi otrăvitoare dacă sunt ingerate, inhalate.

Pesticidele utilizate de persoanele fizice pe terenurile particulare de obicei sunt achiziționate din piețe, magazine agricole și dacă sunt utilizate cu neglijență, pot afecta sănătatea utilizatorului, mai cu seamă a copiilor. Conform unui studiu al "BMC Public Health" (anul 2020) aproximativ 385 de milioane de cazuri de intoxicații acute cu pesticide au loc anual în întreaga lume, provocând circa 11.000 de decese.

Intoxicația cu vopsea este un eveniment mai frecvent întâlnit în sezonul cald, deoarece în acest moment se efectuează principalele lucrări de reparații, vopsire în interiorul/exteriorul locuințelor. Vopselele sunt extrem de toxice datorită compușilor lor constanți ai metalelor grele, așa-numitelor otrăvuri metalice (plumb, arsenic, zinc, cupru) sau compușii acestora. Solvenții (toluen, dimetil cetonă, butanol, acetat de butil etc.) sunt cele mai periculoase componente ale vopselei, datorită volatilității ridicate, au un effect iritant local asupra pielii, mucoasei ochilor, nazofaringelui și orofaringelui.

Alcoolul - intoxicația cu alcool poate surveni urmare consumului de băuturi
alcoolice propriu zise sau acesta poate fi găsit și în parfum, apă de gură, produse de
curățare, dezinfectante pentru mâini și medicamente. Potrivit datelor OMS (anul 2019) la nivel global, 3 milioane de decese în fiecare an au fost cauzate de consumul nociv de alcool, ceea ce reprezintă 5,3% din totalul deceselor. Aproximativ 1 din 20 de decese este rezultatul unei boli, vătămări, accident, omor sau sinucidere legate de consumul abuziv de alcool. În general, 5,1 % din povara globală a bolilor și rănilor este atribuită alcoolului, măsurată în anii de viață ajustați în funcție de dizabilități (DALY).

Monoxidul de carbon - un gaz extrem de toxic fără culoare, miros, gust, mai puțin dens decât aerul rezultat din oxidarea incompletă a compușilor ce conțin carbon în timpul procesului de ardere, una dintre nocivitățile întâlnite frecvent în mediul care afectează viața noastră. Riscul de a fi expus la monoxidul de carbon este favorizat de sistemele de încălzire din locuinţe (aragaze, sobe, şeminee, etc.) care nu sunt bine întreţinute, la care lipsește sau este instalat prost coșul de evacuare, defectele vizibile și funcţionarea mai mult de 2 ore a acestora fără aerisire periodică. Unele studii demonstrează că, 30 % din numărul de persoane cu intoxicații severe cu CO decedează, iar 11% din supraviețuitori au tulburări neurologice. O treime prezintă tulburări de personalitate. Printre factorii care agravează pronosticul se numără alterarea stării de conștiență la prezentare, vârsta înaintată, boli cardiovasculare preexistente etc.

Care sunt simptomele intoxicației cu substanțe chimice?

Cele mai răspîndite cauze ale intoxicațiilor în Republica Moldova:

• disponibilitatea în familii a multiplelor medicamente, soluții, detergenți;

• păstrarea produselor chimice, inclusiv a medicamentelor, pesticidelor, vopselelor  

   în vizorul copiilor;

• reambalarea produselor în recipiente confundabile cu apa, alimentele;
• neglijarea și lăsarea copiilor fără supraveghere și accesul liber al acestora la

   produse chimice potențial periculoase;

• manipularea produselor chimice (pesticidelor, vopselelor, solvenților, 

   detergenților etc.) în apropierea copiilor, supuși riscului de expunere;
• prelucrarea părților corpului copiilor cu preparate de uz veterinar;
• nerespectarea indicațiilor medicului sau a dozei menționate în prospect la
   administrarea medicamentelor;

• exploatarea surselor de încălzit, inclusiv a sobelor în stare tehnică deplorabilă;

• situația socio-economică precară a familiei etc.
 

Măsurile de prevenire

• Asigurați-vă că păstrați produsele chimice în dulapuri încuiate.
• Nu lăsați substanțele/amestecurile chimice nesupravegheate, în special acolo unde copiii pot ajunge la ele, chiar și pentru o clipă.
• Păstrați medicamentele și articolele de uz casnic în recipientele lor originale pentru a evita confuzia privind conținutul sticlei. Nu le depozitați în apropierea
  alimentelor.
• După utilizare, asigurați-vă că capacul produsului este strâns și sigur.
• Citiți cu atenție etichetele de pe produse chimice, inclusiv medicamentele. Nu vă referiți niciodată la medicamente drept „bomboane” – acest lucru poate determina copiii să considere că este inofensiv pentru a mânca.
• Nu amestecați niciodată substanțele chimice. Uneori, amestecarea substanțelor chimice poate duce la combinații mortale. De exemplu, amestecarea înălbitorului și amoniacul poate crea gaze toxice.
• Învață-ți copiii despre efectele produselor chimice. Este important, ca copiii să cunoască că, substanțele chimice sunt periculoase și nu trebuie atinse și nici întrun caz consumate.
• Exploatați cu maximă prudență și verificați periodic sobele și alte surse de încălzit, instalați sisteme de detectare de fum, gaz.

Inima fiecărui om e ca o fîntînă adîncă.

Și nimeni nu știe ce zace pe fundul ei.

Nu ne putem decît imagina, judecînd după

lucrurile care ies din cînd în cînd la suprafață.

Haruki Murakami

Din momentul în care începe să bată, încă dinainte de a vă naşte şi pînă în ultimul moment al vieţii, o inimă sănătoasă funcţionează fară odihnă. De-a lungul unei vieţi de 70 ani, inima bate neîncetat de mai mult de 2.5 miliarde de ori. Asemenea unei pompe, inima vă furnizează puterea de a trăi. 

Specialiştii recomandă 10 măsuri simple pentru o viaţă sănatoasă:

1. Controlați-vă tensiunea arterială. O tensiune arterială crescută este un factor de risc pentru boala de inimă sau accidentul vascular cerebral.
2. Fiți activ. Pesoanele active au un risc mai scăzut cu 40% de a dezvolta boli de inimă decît oamenii care nu fac sport.
3. Asigurați-vă că dormi sufficient. Persoanele care dorm 7 ore/noapte au mai puține depozite de calciu în artere decît cele care dorm sub 5 ore sau mai mult de 9 ore.
4. Nu fumați. Fumatul este cauza numărul unu care ucide şi care poate fi modificată.
5. Controlați stresul. Evitați depresia. Specialiștii recomandă pentru detensionare mersul pe jos, urcarea scărilor sau alte activități fizice ușoare, meditație, citit, ascultat muzică, pictat, scris etc.
6. Cultivați-vă pasiunile. Faceți mai mult din ceea ce vă place și sunteți pasionat. Să vă cultivați pasiunile este una dintre cele mai mari ,,bucurii” pe care le puteți oferi inimii.
7. Controlați-vă colesterolul. Atunci cînd în sînge este prea mult colesterol, este un risc crescut de infarct de miocard şi de accident vascular cerebral.
8. Slăbiți. Un indice de masă corporală (IMC) mai mic de 25 este optim pentru sănătatea inimii şi a vaselor.
9. Scădeți nivelul de glucoză în sînge. Glicemia crescută favorizează formarea plăcii de aterom la nivelul vaselor şi creşte riscul de a face diabet, infarct de miocard şi accident vascular cerebral.
10. Mîncați sănătos. O dietă sănătoasă poate reduce substanţial riscul apariţiei afecţiunilor cardiovasculare. Iată zece sfaturi ,,de aur” care vă pot ajuta să staţi departe de secţiile de cardiologie:

• Mîncaţi mai mult peşte. Este o sursă foarte bună de proteineşi alţi nutrienţi. Conţine şi acizi omega 3, care ajută la reducerea riscului de infarct.
• Puneţi accentul pe legume şi fructe. Aceste delicioase minuni ale naturii sunt cea mai puternică ,,strategie” de luptă contra bolilor de inimă.
• Limitaţi consumul de grăsimi. Puteţi face acest lucru reducînd considerabil cantitatea de prăjeli, cipsuri, margarină, etc.
• Atenţie la carne. În loc să mîncaţi zilnic carne grasă, încercaţi să alternaţi cu peşte, grătar de pui sau legume. Consumul excesiv de carne grasă e printre principalii vinovaţi de îmbolnăvirea inimii.
• Alegeţi uleiul potrivit. Pentru o salată, de exemplu, folosiţi ulei de măsline. Inima Dvs. vă va ,,mulţumi” mai tîrziu.
• Atenţie la colesterol. Luaţi-vă energie din carbohidraţi complecşi şi limitaţi-i pe cei simpli (dulciuri, zahăr, răcoritoare), care cresc riscul unei boli de inimă.
• Mîncaţi regulat. ,,Săritul” peste mese duce de obicei la mîncare în exces. Încercaţi să mîncaţi în cinci sau şase etape zilnic, lucru care vă va ajuta să ,,ardeţi” mai eficient caloriile.
• Bucuraţi-vă de fiecare înghiţitură. Atunci cînd vă place ceea ce mîncaţi, veţi privi viaţa ,,în roz”. În plus, cînd adori ce ai în farfurie, mănînci mai puţin.
• Sarea. Încercaţi să evitaţi abuzul de sare. Acest lucru vă va ajuta să evitaţi problemele cu tensiunea.
• Hidrataţi-vă. Apa este vitală. Aveţi grijă să beţi apă şi să fiţi hidratat adecvat.

Numerele care contează atunci cînd alegi să ai o inimă sănătoasă:

• 0 – 0 ţigări fumate
• 5 – să mîncați în fiecare zi 5 sau mai multe fructe şi legume
• 25 – să aveți un indice de masă corporală (IMC) mai mic decît 25 kg/m²
• 30 – să practicați cel puțin 30 minute de exerciţiu fizic moderat pe zi, 5 zile pe săptămînă
• 40 – valorarea colesterolului ,,bun”, HDL, să fie mai mare decît 40mg/dl
• 80 – circumferinţa abdominală la femei să fie mai mică de 80 cm
• 94 – circumferinţa abdominală la bărbaţi să fie mai mică de 94 cm
• 110 – glicemia pe nemîncate să fie mai mică decît 110 mg/dl
• 115 – valoarea colesterolului ,,rau”, LDL, să fie mai mică decît 115 mg/dl
• 120/80 – tensiunea arterială optimă este de 120/80 mmHg
• 150 – valoarea trigliceridelor să fie mai mică decît 150 mg/dl

Nu ați fost încă la medic pentru controlul anual? Faceți o programare la medicul de familie pentru a Vă verifica inima.