Ziua Mondială pentru Prevenirea Suicidului, sărbătorită pe 10 septembrie în fiecare an, este un moment esențial pentru a aduce în atenție problema suicidului și a promova prevenția acestuia la nivel global. Această zi este dedicată creșterii conștientizării, educației și suportului pentru prevenirea suicidului, având ca scop principal salvarea vieților și reducerea stigmatizării legate de sănătatea mintală.

Suicidul este o problemă de sănătate publică majoră, afectând milioane de oameni din întreaga lume. Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), peste 700.000 de persoane își pierd viața anual din cauza suicidului, iar acesta este una dintre cele mai frecvente cauze de deces în rândul tinerilor.

Ziua Mondială pentru Prevenirea Suicidului oferă o oportunitate de a aduce în discuție subiectele legate de sănătatea mintală, de a educa publicul și de a încuraja oamenii să caute ajutor.

În fiecare an, organizații de sănătate mintală, grupuri de sprijin și instituții educaționale din întreaga lume organizează o serie de activități pentru a marca Ziua Mondială pentru Prevenirea Suicidului. Ziua Mondială pentru Prevenirea Suicidului ne amintește că fiecare dintre noi are un rol important în prevenirea suicidului. Poate începe cu ascultarea atentă a celor din jur, oferirea de support, îndrumare și încurajarea persoanelor să caute ajutor profesional atunci când au nevoie.

Dacă tu sau cineva cunoscut se confruntă cu gânduri suicidare, este esențial să căutați imediat ajutor. Multe organizații și centre de suport sunt disponibile pentru a oferi asistență și pentru a ajuta în momentele de criză. Ziua Mondială pentru Prevenirea Suicidului este un moment crucial pentru a reflecta asupra importanței sănătății mintale și pentru a contribui la eforturile globale de prevenire a suicidului. Prin educație, conștientizare și suport, putem face pași importanți spre reducerea numărului de suiciduri și salvarea de vieți.

Sarcina fără alcool

Alcoolul este o substanță toxică ce este tranferată foarte repede, prin intermediul circulației sangvine, din sangele matern spre cel al embrionului. Efectele consumului de alcool sunt grave pe toată perioada sarcinii, dar în deosebi în primul trimestru de sarcină și duc spre o gamă largă de tulburări, majoritatea avînd drept substrat acţiunea toxică direct pe structurile tisulare, mai ales la nivel hepatic şi cerebral.

            O complicaţie frecvent întîlnită este sindromul alcoolic fetal (Fetal Alcohol Syndrome; FAS), apărut la nou-născuţii din mame care au consumat constant alcool în perioada sarcinii. Placenta care hrăneşte fătul nu joacă, în cazul alcoolului, rolul de filtru. Alcoolul îngerat trece în sîngele viitoarei mame în 45 de minute sau 90 de minute dacă este absorbit în timpul unei mese. Moleculele de alcool fiind mici, trec foarte uşor bariera placentei. În cîteva ore concentraţia alcoolului în sîngele fătului şi în lichidul amniotic este sensibil apropiată de cea a mamei. Deşi concentraţia alcoolului la făt este mai mică decît în corpul matern, toxicitatea lui pentru embrion şi făt este mult mai mare. De asemenea  eliminarea alcoolului din făt este cu mult mai lentă decît la adult.

            Majoritatea bebelușilor suferind de FAS au o greutate si o dimensiune mica la naștere. De obicei au capul mic – microcefal. Mulți dintre ei au caracteristici faciale tipice: frunte bombată, ochii afundați în orbite, nasul scurt si «cîrn», buza de sus uscată si roșie, bărbia înăuntru, gura incomplet dezvoltată, deschidere în bolta palatină și/sau urechi deformate. Mai pot prezenta anomalii ale articulațiilor, curbură a coloanei vertebrale, probleme cu inima și defecte genitale.

Una din cele mai exprimate laturi ale FAS-ului este retardul mintal – IQ-ul mediu fiind 65, care uneori devine mai bine exprimat cînd copiii vor merge la școala și se va manifesta prin probleme ca dificultati de învățare, memorare, lipsa de concentrare, impulsivitate. Stari de confuzie vor fi frecvente. Au tendința de a fi leneși, indolenți, greu de disciplinat și indărătnici cu profesorii si parintii.

Mulți vor avea probleme de acomodare, dificultații în luarea deciziilor și imposibilitatea de a invăța din propria experiență.

In funcție de obiceiul mamei de a folosi alcool, bebelușii afectați pot prezenta simptomele FAS chiar in primele 24 de ore de la naștere sub forma de: tremurături și/sau convulsii, iritabilitate, spasme la nivelul intregului corp, o frecventă mare a respiratiilor, distensie abdominală. Alcoolismul afectează nu doar dezvoltarea fizică și neuropsihică, dar și sfera psihosocială. Consecințele le suportă direct familia și indirect – societatea. Dizabilitățile fizice sau psihice ale non-născutului vor necesita intervenție timpurie și, adesea, sprijin din partea serviciilor de asistență medicală și socială pe tot parcursul vieții.  Abuzul de substanțe, problemele de sănătate mintală, contactul frecvent cu sistemul juridic, fie ca victime, fie ca infractori și incapacitatea de a trăi independent și de a obține, sau a menține un loc de muncă, toate pot avea impact economic, social și cultural substanțial asupra oricărei comunități. Tratamentul şi îngrijirea copiilor cu tulburări din spectrul alcoolismului fetal sunt destul de dificile şi necesită răbdare. Intervențiile cît mai precoce, cum ar fi: terapii ocupaționale, educaționale, comportamentale, logopedie, sporesc șansele copiilor de a avea o viață integră socială.

             Nu există un tip de băutură alcoolică sau cantitate sigură de alcool care să nu afecteze negativ sarcina și dezvoltarea fătului, de aceea îndemnăm cu fermitate evitarea consumului de alcool, dacă vă gîndiți să rămîneți însărcinată sau dacă deja sunteți însărcinată, pentru a proteja viitorul copil.

Genericul:      Schimbă-ți povestea vieții!

                            Hai sa pornim dialogul.

Ce este suicidul?

Sinuciderea este momentul în care cineva își ia viața intenționat. Cu toate acestea, persoanele care mor prin suicid sau încearcă să se sinucidă s-ar putea să nu dorească cu adevărat să-și pună capăt vieții. Sinuciderea poate părea singura modalitate de a face față sentimentelor sau situațiilor dificile prin care trece persoana respectivă.

Pe cine afectează?

În urma unui studiu realizat in 2019, Organizația Mondială a Sănătății anunța ca la nivel mondial, la fiecare 40 de secunde, o persoana se sinucide (800.000 de persoane/an).

Suicidul este o problemă complexă. Oamenii care mor în urma suicidului sau încearcă să se sinucidă se simt de obicei copleșiți, fără speranță, neajutorați, disperați și singuri. În unele cazuri rare, persoanele care se află într-un episod psihotic (pierderea contactului cu realitatea) pot auzi voci care le spun să-și pună capăt vieții.

Exista diverse situații ce pot determina o persoana să ia în considerare suicidul.

• O tentativă de sinucidere anterioară
• Istoric familial de comportament autolitic (suicidar)
• O boală fizică sau psihică gravă
• Probleme cu drogurile sau alcoolul
• O pierdere majoră, cum ar fi moartea unei persoane dragi, șomajul sau divorțul
• Schimbări majore de viață sau tranziții, precum cele experimentate de adolescenți și seniori
• Izolarea socială sau lipsa unei rețele de sprijin
• Violența în familie
• Accesul la mijloace de sinucidere

Cu toate că ne gîndim adesea la suicid în contextul depresiei, al anxietății și al problemelor legate de consumul de substanțe, orice tulburare mintală poate crește riscul de suicid. De asemenea, este important să ne amintim că sinuciderea nu poate fi clar asociată niciunei tulburări mintale.

Care sunt semnele de avertizare?

• Consumul de substanțe: probleme cu drogurile sau alcoolul
• Sentimentul că nu există un scop în viață sau un motiv pentru a trăi
• Senzația de anxietate intensă sau senzația de copleșire și incapacitate de a face față anumitor situații
• Senzația de capcană sau senzația că nu există cale de ieșire dintr-o situație
• Sentimentele de deznădejde sau neajutorare: nu simți nicio speranță pentru viitor, simți că lucrurile nu se vor îmbunătăți niciodată
• Evitarea familiei, a prietenilor sau a activităților în general
• Sentimentul de furie irațională
• Implicarea în activități riscante sau dăunătoare ce sunt evitate în mod normal
• Schimbări semnificative ale dispoziției

Semnele presuicidare

Experții Centrului de consiliere și cercetare în prevenirea suicidului MIRT au sintetizat care sunt cel mai frecvent observate semne presuicidare. Printre acestea, expresii de tipul:

• Mai bine nu mă nășteam
• Mai bine muream
• Nu mai pot 
• Nu voi mai avea nevoie de asta mai mult
• Părinții mei nu vor trebui să-și facă griji pentru mine
• Toată lumea se va simți mai bine dacă aș muri 
• Viața e aiurea. Nimănui nu-i pasă dacă trăiesc sau mor;
• Schimbări spontane de personalitate;
• Dăruirea lucrurilor personale scumpe, chiar și a celor scumpe sub aspect emoțional, cu explicația „Mai mult nu voi avea nevoie de ele”;
• Tentativă de suicid în trecut;
• Consum de droguri și/sau de alcool;
• Dependență de internet;
• Izolare, în special de prietenii apropiați, de familie și/sau de activitățile preferate;
• Schimbarea obiceiurilor alimentare și a regimului de somn;
• Durere cronică, neliniște, incapacitate de concentrare;
• Postări despre moarte, luări de rămas bun directe sau indirecte pe rețelele sociale;
• Imagini cu moartea în caietele școlare, interes față de muzica depresivă;
• Căutarea și accesarea informației despre metodele de suicid.
• Glume despre moarte, despre sinucidere.

Cum pot reduce riscul de sinucidere?

Deși nu toate sinuciderile pot fi prevenite, unele strategii pot ajuta la reducerea riscului. Acestea includ:

• Apelarea la ajutor, urmarea unui tratament și obținerea sprijinului necesar pentru problemele de sănătate mintală – și construirea unei relații bune cu un medic sau alți profesioniști din domeniul sănătății mintale
• Construirea rețelelor de sprijin social, cum ar fi familia, prietenii, un grup de sprijin sau legăturile create cu o comunitate culturală sau religioasă
• Învățarea unor abilități bune de coping pentru a putea face față problemelor cu care va confruntați

Cînd o persoană primește tratament pentru o tulburare mintală, poate dura mult timp ca gîndurile de sinucidere să devină gestionabile și să dispară complet. Un tratament bun este foarte important, dar este posibil să nu elimine imediat riscul de suicid.

Este important să rămîneți în contact permanent cu o echipă de îngrijire, să monitorizați gîndurile de suicid și să căutați ajutor suplimentar dacă este necesar.

Ce pot face dacă am

gînduri de suicid?

Gîndurile de suicid sunt tulburătoare. Este important să apelați la Centrul Comunitar de Sănătate Mintală, să vorbiți despre experiențele dvs. cu medicul psihiatru sau cu oricare altă persoană în care aveți încredere. Vă pot ajuta să învățați să faceți față problemelor și vă pot recomanda grupuri sau resurse utile. Unora le este util să solicite asistență telefonică.

Dacă sunteți în criză și nu sunteți sigur ce să faceți, puteți oricînd să sunați la 112 sau să mergeți la Unitatea de Primiri Urgențe a celui mai apropiat spital.

Cum pot ajuta o persoană apropiată?

Dacă sunteți preocupat de altcineva, vorbiți cu persoana respectivă. Întrebați-i direct dacă se gândesc la sinucidere. A vorbi despre sinucidere nu le va da ideea de a o face. Dacă cineva ia în considerare în mod serios suicidul, se poate simți ușurat că poate vorbi cu cineva apropiat despre gîndurile sale.

Dacă cineva pe care îl iubești spune că se gîndește să își pună capăt vieții, este important să-l întrebi dacă are un plan. Dacă au un plan și intenționează să-și pună capăt vieții în curînd, conectați-vă imediat la servicii sau asistență de criză. Puteți apela întotdeauna la 112. Rămîneți cu persoana iubită în timp ce efectuați apelul și nu plecați pâînă cînd operatorii situațiilor de urgență nu vă spun că puteți pleca.

Cele mai importante două lucruri pe care le puteți face pentru persoana apropiată sunt să o ascultați și să o ajutați să primească ajutor specializat.

Ascultă

• Găsiți un loc privat și lăsați-o pe persoana iubită să-și ia cît de mult timp considera ca are nevoie
• Luați situația în serios și ascultați fără judecată – sentimentele cu care se luptă sunt foarte reale
• Păstrați-vă promisiunile – nu-i promiteți lucruri pe care nu intenționați sau nu vreți sa le faceți
• Amintiți-i persoanei dragi că este importantă și că țineți la ea

Oferă sprijin

Dacă persoana dragă vede deja un medic sau un alt furnizor de servicii de sănătate mintală, este important să-i spună acestuia despre orice gînd de sinucidere pe care l-au avut. În funcție de relația dvs., vă puteți oferi ajutorul – ajutîndu-l pe cel drag să programeze consulturi de specialitate sau însoțindu-l la consulturile programate.

Dacă persoana iubită nu vede un furnizor de servicii de sănătate mintală, îi puteți da numărul de telefon pentru o linie locală de criză și îi puteți încuraja să-și vadă medicul. Persoana dragă ar putea, de asemenea, să poată accesa servicii prin școala, locul de muncă, comunitatea culturală sau religioasă din care face parte.

Sprijinul oferit unei persoane dragi poate fi o experiență dificilă pentru oricine, deci este important să aveți grijă de propria sănătate mintală în acest timp și să căutați asistență dacă simtiti ca aveți nevoie de ea.

Beneficiile alimentației la sân

Laptele matern este un produs perfect adaptat necesităților copilului Compoziția laptelui de mamă se modifică în timp, în funcție de nevoile copilului. În primele zile după naștere sânii secretă un lichid gălbui, translucid numit colostru, bogat în anticorpi și în proteine, vitamine și minerale ușor de digerat de copil. După aproximativ 3 zile apare laptele de tranziție, care face trecerea la laptele matern matur, ce conține proteine, glucide și lipide ușor de digerat și a căror proporție se modifică în funcție de necesitățile copilului. Laptele de mamă nu este niciodată prea concentrat sau prea diluat, copilul nu poate fi supraalimentat și nu există probleme privind prepararea lui în condiții de igienă, ca și în cazul laptelui praf. Laptele matern oferit exclusiv si la cerere copilului, nu doar că are proprietați nutritive care asigură necesarul de vitamine, minerale, proteine, lipide si lichide, dar este asimilabil și ușor digerabil.

          In plus, alăptarea este cea care furnizează copilului sentimentul de protecție, intimitate, iubire si siguranță, sentimente absolut esețiale in dezvoltarea emoțională normală a bebelușului. De altfel, nutriția ca și toate celelalte alegeri pe care le facem in primele 1000 de zile, de la concepție și pînă la vîrsta de 3 ani iși pun amprenta asupra viitorului adult, iar gravidele și mamele pot influența activ procese esențiale în dezvoltarea copiilor lor.

          Avantajele alăptării pentru mamă:

• Suptul favorizează eliberarea oxitocinei care contribuie la stimularea involuţiei uterine după naştere.
• Există o legatură demonstrată de multe studii între alăptare şi descreşterea riscului de cancer ovarian şi de sân. Riscul scade cu cât perioada de alăptare pe parcursul vieţii este mai lungă.
• S-a demonstrat că, în ciuda faptului că în timpul sarcinii şi alăptării, densitatea osoasă scade, prin mobilizarea calciului, densitatea minerală revine şi chiar depăşeşte valoarea iniţială după înţărcare.
• Femeile care alăptează revin la greutatea dinaintea sarcinii mai repede decât cele care nu alăptează şi au un risc de obezitate mai mic ulterior în viaţă.
• În cazul femeilor cu diabet tip I studiile au arătat că în timpul alăptării prin conversia continuă a glucozei în galactoză şi lactoză, cantitatea de insulină necesară poate să fie scăzută cu 27%.
• În primele 6 luni de viaţă a copilului dacă menstruaţia nu s-a reinstalat şi copilul este alăptat exclusiv (cu un interval maxim de 6 ore între două mese în fiecare ciclu de 24 de ore), alăptarea poate să prezinte o protecţie contraceptivă de 98%.
• Alăptarea crează o legatură strânsă între mamă şi copil şi ajută mama să dezvolte un instinct matern puternic.

Avantajele alăptării pentru copil:

• Laptele matern este alimentaţia cea mai potrivită pentru dezvoltarea optimă a copilului.
• Conţine substanţe care facilitează funcţionarea sistemului digestiv, renal, nervos şi cardiovascular.
• Laptele matern este mereu la temperatura optimă, steril şi nu necesită nici o resursă financiară pentru familie.
• Pune bazele sistemului imunitar prin hrănirea microbiomului copilului.
• Protejează copilul de infecţii (bacterii, viruşi şi fungi) prin imunoglobulinele şi enzimele pe care le conţine.
• Reduce riscul diabetului zaharat de tip I şi II şi riscul obezităţii şi al hipercolesterolemiei.
• Reduce riscul alergic şi al astmului bronşic.
• Reduce riscul sindromului de moarte subită a bebeluşului.
• Favorizează dezvoltarea muşchilor feţei şi a dentiţiei.
• La prematuri reduce riscul enterocolitei necrozante şi a retinopatiei.
• Beneficiile psiho-emoţionale şi cognitive la copiii alăptaţi au fost demonstrate prin multe studii. Ataşamentul sigur de care beneficiază copiii alăptaţi creşte gradul de siguranţă, maturitate şi asertivitate. În ceea ce priveşte dezvoltarea cognitivă, la testele de inteligenţă s-au constatat scoruri semnificativ mai bune la copiii care au fost alăptaţi.