Renunță la fumat pentru o zi! În fiecare zi!

La nivel global, consumul de tutun provoacă anual peste 8 milioane de decese, dintre care mai mult de 1,3 milioane apar în rândul persoanelor expuse la fumul de tutun. În fiecare an, aproximativ 51.000 de tineri sub 20 de ani mor din cauza bolilor asociate cu expunerea la fumul de tutun.

Tutunul reprezintă principala cauză prevenibilă de îmbolnăvire și deces la nivel mondial. Aproximativ 80% dintre cei 1,3 miliarde de consumatori de tutun trăiesc în țări cu venituri mici și medii. Este singurul produs legal de consum care poate ucide până la jumătate dintre utilizatorii săi.

În regiunea europeană a OMS, prevalența consumului de tutun este cea mai ridicată din lume — 29% în rândul populației cu vârsta de 15 ani și peste. Anual, 650 000 de europeni mor din cauza bolilor asociate tutunului, dintre care 79 000 prin fumat pasiv.

La nivel global, în anul 2022, circa 37 de milioane de copii cu vârsta între 13-15 ani consumau o anumită formă de tutun. În Regiunea Europeană a OMS, această cifră a ajuns la 4 milioane de consumatori.

OMS declară despre o tendință îngrijorătoare a utilizării țigărilor electronice, și anume a utilizării într-un ritm alarmant printre tineri. În lume, 1 din 5 tineri spun că au încercat ţigările electronice înaintea celor clasice.

Conform raportului ESPAD 2024 – Proiectul European de Cercetare în Școli privind consumul de alcool și alte droguri, desfășurat în 37 de țări – în Republica Moldova, 44% dintre elevi au declarat că au încercat țigările electronice cel puțin o dată în viață. Prevalența este similară între fete și băieți: 42% dintre fete și 46% dintre băieți au recunoscut acest lucru. Aproximativ 14% dintre respondenți au afirmat că au încercat pentru prima dată țigările clasice la vârsta de 13 ani sau mai devreme, aceeași proporție fiind înregistrată și în cazul țigărilor electronice – 14% până la vârsta de 13 ani și mai puțin. De-a lungul vieții, 24% dintre tineri au spus că au fumat țigări, iar 10% dintre aceștia au declarat că au fumat cel puțin o dată în ultimele 30 de zile.

În Republica Moldova, în 2019, 16,3% din adolescenți de vârste 13-15 ani erau consumatori activi ai produselor de tutun și celor care conțin nicotină: 20,4% băieți și 11,8% fete (Studiului GYTS, 2019). Iar, datele studiului Health Behaviour in School-aged Children (HBSC) arată că în Republica Moldova în anul 2022, o tremie dintre elevi cu vârsta de 15ani (24% băieți și 19% fete) erau consumatori de țigarete electronice.

O situație alarmantă a consumului de tutun se atestă și în rândul adulților. Astfel, potrivit ultimului studiu național al prevalenței factorilor de risc ai bolilor netransmisibile (STEPS, 2021), 3 din 10 adulți (18 – 69 ani), sau 29,9% din populația adultă, sunt consumatori curenți ai diverselor produse de tutun, cu o prevalență a fumatului de șapte ori mai mare în rândul bărbaților (52%), comparativ cu femeile (7,7%). Consumul oricărui produs ce conține tutun este un factor de risc major ce condiționează peste 30% din decesele prin cancer, 90% din decesele prin cancer pulmonar, 25% din decesele prin boli coronariene, 85% din decesele prin boli pulmonare cronice obstructive și 25% din decesele prin boli cerebrovasculare, fiind cauza fiecărui al zecelea deces în rândul adulţilor şi reducând viaţa fumătorului în medie cu 10-15 ani.

Nicotina este un compus chimic derivat din tutun sau sintetizat, care dezvoltă dependență. Expunerea la nicotină în timpul adolescenței, când creierul se află încă în stadiul de dezvoltare, poate avea consecințe negative de lungă durată. Dependența de nicotină la tineri, se dezvoltă mult mai rapid și în concentrații mult mai mici, comparativ cu o persoană adultă.

Dependența rezultă în urma interacțiunii complexe a trei factori: dependența fizică, conexiunea psihologică și conexiunea socială.

Dependența fizică este determinată de nicotină. Odată ajunsă în creier, nicotina se leagă de receptori specifici (receptori de acetilcolină), ceea ce declanșează o reacție chimică cu eliberarea de neurotransmițători, cum este dopamina. Dopamina, care sub acțiunea nicotinei se eliberează în concentrații mult mai crescute, „recompensează” consumatorul pe „calea recompensei” cu o senzație de plăcere și de bine, și astfel consolidează acest comportament. Prin urmare, ca să obțină starea de bine, consumatorul dezvoltă o dorință să consume din nou nicotină. Așa se dezvoltă dependența. Când consumul produselor de tutun sau nicotină este întrerupt mai mult de două ore, majoritatea consumatorilor încep să experimenteze sevrajul de nicotină.

Sindromul de sevraj poate cuprinde: anxietate, nervozitate, dureri de cap, dificultăți de concentrare, somn neliniștit, ș.a.

Aceste simptome provoacă un disconfort fizic și psihic pronunțat și sunt cauza principală a eșecului, în procesul de renunțare la aceste produse. În timp apare nevoia de a consuma din ce în ce mai multă nicotină, pentru a ajunge la acea „stare de bine” și a face față sindromului de sevraj.

Aspectele psihologice ale dependenței influențează modul în care consumatorii își gestionează emoțiile și stările. Mulți oameni folosesc produsele de tutun și nicotină pentru a face față stresului, plictiselii sau tristeții. Dimpotrivă, sevrajul de nicotină poate amplifica aceste emoții negative, făcând renunțarea și menținerea abstinenței mai dificile.

Conexiunile sociale ale dependenței se formează după o perioadă mai îndelungată de consum al produselor de tutun sau nicotină, atunci când se dezvoltă asocierea între procesul de consum cu alte activități cotidiene (de exemplu: consumul de tutun sau nicotină la o ceașcă de cafea; în timpul socializării cu prietenii; sau după masă). Odată ce consumul acestor produse este asociat cu alte activități, devine mult mai dificil de a renunța.

Consumul de nicotină duce la eliberarea dopaminei, care generează o senzație temporară de bine sau plăcere, determinându-i pe utilizatorii de tutun sau nicotină să se simtă bine pe termen scurt și să creadă, în mod eronat, că aceasta ameliorează stresul. Totuși, este esențial de subliniat faptul că nicotina nu reduce stresul pe termen lung, ci doar atenuează simptomele de sevraj (iritație, anxietate și depresie), care apar la aproximativ două ore de la ultima țigară. Astfel, se creează un cerc vicios: sevraj (iritație, anxietate și depresie) – consum de nicotină – ameliorarea temporară a sevrajului (scurtă senzație de bine) – reapariția sevrajului (agravarea simptomelor de iritație, anxietate și depresie) și tot așa.

Niciodată nu este prea târziu să te lași de fumat! Renunțarea poate aduce beneficii tuturor, la orice vârstă, deoarece organismul începe să se recupereze. Iată câteva beneficii ale renunțării la fumat:

• La 20 de minute, scade ritmul cardiac și tensiunea arterială.
• După 12 ore, nivelul de monoxid de carbon din sânge scade la normal. Cantitatea de oxigen crește.
• În 2-12 săptămâni, se îmbunătățește circulația sanguină și funcția pulmonară crește.
• În 1-9 luni, diminuează tusea și se normalizează respirația.
• În 3-9 luni mecanismul de curățare a plămânilor devine mai eficient.
• După 1 an, riscul de boală coronariană scade cu 50%.
• După 5 ani, este redus riscul de accident vascular cerebral.
• După 10 ani, riscul de cancer pulmonar scade în jumătate față de cel al unui fumător și se apropie de cel al unui nefumător.
• Iar după15 ani, riscul de boală coronariană este egal ca al unui nefumător.
• Se îmbunătățește aspectul pielii, dinților și unghiilor.
• Se elimină mirosul neplăcut al hainelor și al respirației.
• Se reduce povara financiară. 

Unica cale de a evita consecințelor consumului de tutun și produselor conexe este renunțarea, iar majoritatea persoanelor care încearcă sa renunțe au nevoie de multă convingere, voință și timp. Sfaturi practice pentru renunțare:

• Pregătiți-vă mental și fizic: Aruncați țigările, brichetele și scrumierele din casă. Curățați-vă locuința de mirosul de fum.
• Fiți pregătit pentru sevraj: Pot apărea simptome fizice și psihologice de sevraj (anxietate, iritabilitate, poftă de nicotină). Acestea pot dura săptămâni sau chiar luni. Intensitatea acestor simptome scade în timp.
• Cereți ajutor medical: Discutați cu medicul despre opțiunile de tratament. Acestea includ medicamente specifice pentru renunțarea la fumat.
• Protejați-i pe cei din jur: Renunțarea la fumat protejează sănătatea Dumneavoastră și pe cea a celor din jur.