Ai grijă de inima ta!

Bolile cardiovasculare rămîn principala cauză de mortalitate la nivel global, fiind responsabile pentru milioane de decese în fiecare an.

Bărbații au fost întotdeauna mai vulnerabili la bolile cardiovasculare decît femeile. Pînă la vîrsta de 60-65 de ani, la fiecare femeie cu infarct miocardic există trei bărbați afectați. După această vîrstă, raportul se inversează, iar riscul în rîndul femeilor crește. Tot mai des, infarctul și accidentele vasculare afectează nu doar vîrstnicii, ci și adulții tineri, în jurul vîrstei de 30–40 de ani. Partea bună este că multe afecțiuni cardiace pot fi prevenite dacă sunt identificate și tratate din timp.

Ce anume îți crește riscul de a suferi de boli cardiovasculare?

Tensiune arterială crescută

 Hipertensiunea arterială este un factor de risc major pentru bolile de inimă. Este o afecțiune medicală care apare atunci cînd presiunea sîngelui în arterele și alte vase de sînge este prea mare. Presiunea ridicată, dacă nu este controlată, poate afecta inima și alte organe majore ale corpului, inclusiv rinichii și creierul.

Hipertensiunea arterială este adesea numită „ucigaș tăcut”, deoarece de obicei nu are simptome. Singura modalitate de a ști dacă ai tensiune arterială mare este să ți-o măsori. Poți reduce tensiunea arterială cu modificări ale stilului de viață sau cu medicamente pentru a reduce riscul de boli de inimă și atac de cord. 

Niveluri nesănătoase ale colesterolului din sînge

Colesterolul este o substanță asemănătoare grăsimii, produsă de ficat sau găsită în anumite alimente. Adesea acumulăm mai mult colesterol din alimentele pe care le consumăm. Dacă avem mai mult colesterol decît poate folosi organismul, excesul se poate acumula în pereții arterelor, inclusiv în cei ai inimii. Acest lucru duce la îngustarea arterelor și poate scădea fluxul de sînge către inimă, creier, rinichi și alte părți ale corpului.

Există două tipuri principale de colesterol din sînge: colesterolul LDL (lipoproteine ​​cu densitate joasă), care este considerat a fi colesterol „rău”, deoarece poate provoca acumularea plăcii în artere, și colesterolul HDL (lipoproteine ​​cu densitate înaltă), care este considerat să fie colesterolul „bun”, deoarece nivelurile mai mari oferă o anumită protecție împotriva bolilor de inimă.

Colesterolul crescut în sînge, de obicei, nu are semne sau simptome. Singura modalitate de a ști dacă ai colesterolul ridicat este să îl verifici la medic. Medicul îți poate face un simplu test de sînge, numit „profil lipidic”, pentru a-ți măsura nivelul de colesterol.

Diabetul zaharat

Corpul tău are nevoie de glucoză (zahăr) pentru energie. Insulina este un hormon produs în pancreas care ajută la mutarea glucozei din alimentele pe care le consumi către celulele corpului pentru energie. Dacă ai diabet, corpul tău nu produce suficientă insulină, nu își poate folosi propria insulină așa cum ar trebui, sau ambele.

Diabetul face ca zahărul să se acumuleze în sînge. Riscul de deces din cauza bolilor de inimă pentru adulții cu diabet zaharat este mai mare decît pentru adulții care nu au diabet de tip 2.  Discută cu medicul despre modalități de a preveni sau de a gestiona diabetul și de a controla alți factori de risc.

Obezitatea

Obezitatea este excesul de grăsime corporală. Obezitatea este legată de niveluri mai ridicate de colesterol „rău” și de trigliceride și de scăderea nivelului de colesterol „bun”. Obezitatea poate duce la hipertensiune arterială și diabet, precum și boli de inimă. Discută cu medicul tău sau cu un nutriționist despre un plan de reducere a greutății la un nivel sănătos.

Stilul tău de viață îți poate crește riscul de boli de inimă

Dieta bogată în grăsimi sau sodiu

O dietă bogată în grăsimi saturate, grăsimi trans și colesterol a fost legată de bolile de inimă și afecțiunile conexe, cum ar fi ateroscleroza. De asemenea, prea multă sare (sodiu) în dietă poate crește tensiunea arterială.

Prea puțină activitate fizică

Lipsa unei activități fizice suficientă poate duce la boli de inimă. De asemenea, poate crește riscurile de a avea alte afecțiuni medicale care sunt factori de risc, inclusiv obezitatea, hipertensiunea arterială, colesterolul crescut și diabetul. Activitatea fizică regulată  poate reduce riscul de boli de inimă.

Excesul de alcool

Consumul excesiv de alcool poate crește nivelul tensiunii arteriale și riscul de boli de inimă. De asemenea, crește nivelul de trigliceride, o substanță grasă din sînge care poate crește riscul de boli de inimă.

Fumatul

Consumul de tutun crește riscul de boli de inimă și atac de cord. Fumatul poate afecta inima și vasele de sînge, ceea ce crește riscul de apariție a unor afecțiuni cardiace, cum ar fi ateroscleroza și atacul de cord. Nicotina crește tensiunea arterială.

Monoxidul de carbon din fumul de țigară reduce cantitatea de oxigen pe care o poate transporta sîngele tău. Expunerea la fumatul pasiv poate crește, de asemenea, riscul de boli de inimă, chiar și pentru nefumători.

Stresul

Modul în care gestionezi stresul precum și tipul de loc de muncă pe care îl ai pot influența, de asemenea, riscul tău de a dezvolta una dintre aceste boli cardiovasculare. Încearcă să îți găsești modalități să reduci stresul, cum ar fi yoga, meditația sau alte activități relaxante.

Cum pot fi prevenite bolile cardiovasculare?

Poate dura între 10 și 15 ani de la începutul formării plăcilor de aterom într-o arteră coronara pînă cînd această îngustează acea arteră, pentru a restricționa circulația sîngelui. Cu cît ai bifat mai mulți factori de risc de pe lista, cu atît riscul tău de a dezvolta o boală cardiovasculară este mai mare. Din fericire, poți face multe lucruri pentru a-ți reduce acest risc și pentru a-ți proteja inima. Medicii cardiologi spun că un rol important în prevenția acestor boli îl joacă reducerea greutății corporale, dietă, exercițiile fizice și folosirea unor medicamente care scad nivelul colesterolului (statine).

Prevenirea bolilor cardiovasculare este un angajament pe care ți-l iei pentru toată viață, pentru că trebuie să ții sub control tensiunea arterială, colesterolul mărit, să renunți la fumat și să ai grijă de ține dacă ai diabet.