Mituri despre cancerul de sîn

Deși cancerul de sîn este unul dintre cele mai studiate sau discutate tipuri de cancer, încă există anumite mituri sau concepții eronate despre el, care pot descuraja femeile să acceseze tratamente moderne sau să participe la programe de screening. Care sunt cele mai cunoscute mituri despre cancerul de sîn și care este adevărul din spatele lor?

Mitul: Dacă voi face anual mamografie, sigur voi reuși să depistez un posibil cancer de sîn într-un stadiu precoce.

Adevăr: Intr-adevar dintre toate metodele de investigații, mamografia este cea care și-a dovedit sensibilitatea și specificitatea pentru a permite depistarea unui cancer de sîn într-un stadiu precoce. Este considerată metoda cea mai bună pentru screening, dar trebuie știut că nu întotdeauna descoperă cancerul de sîn într-un stadiu incipient.

Rezultatele fals negative pot să apară pînă la 15-20% dintre mamografii. Aceasta înseamnă că în aceste situații cancerul este prezent, dar nu se regăsește pe mamografie. Femeile tinere, care au de obicei sînii mai denși, au mai frecvent rezultate fals negative.

Anumite cancere de sîn pot avea și o dezvoltare foarte agresivă, astfel încît, deși pacienta poate să aibă serii întregi de mamografii normale, cancerul să fie descoperit deja în stadii avansate.

Mamografia de screening are cea mai mare valoare pentru pacientele care au probabilitatea cea mai mare de a dezvolta un cancer de sîn și la care tratamentul precoce, față de un tratament tardiv, ar fi mult mai eficient pentru reducerea mortalității. De aceea, este important să se determine riscul persoanei de a dezvolta cancer de sîn și de a utiliza acea informație pentru a putea recomanda modalitatea și frecvența screening-ului.  

Mitul: Mamografiile provoacă cancer din cauza radiațiilor

Adevăr: Mamografiile folosesc o doză extrem de mică de radiații, comparabilă cu expunerea zilnică la radiațiile naturale. Beneficiile depistării precoce depășesc cu mult riscurile minime asociate. Studiile arată că mamografiile reduc mortalitatea prin cancer mamar cu pînă la 30%.

Mitul: Daca nu am cancer de sîn în familie, atunci nu voi face nici eu cancer de sîn

Adevăr: Trebuie cunoscut faptul că majoritatea cancerelor de sîn apar la femei care nu au în familie antecedente de cancer de sîn.  Din totalul de cancere de sîn, cele moștenite reprezintă doar 5-10%. Acestea au la bază existența unor mutații ale anumitor gene de susceptibilitate pentru cancerul mamar (exemplu BRCA1/BRCA2).

Există multiplii alți factor de risc care cresc probabilitatea ca o femeie să dezvolte cancer de sîn, iar dintre acestia cei mai importanți sunt avansarea în vîrstă și sexul feminin, la care se adaugă factorii din mediu și cei legați de stilul de viață.

Prezența în familie a unui cancer de sîn sau de ovar reprezintî totuși un factor de risc important, care modifică puternic stratificarea riscului pentru cancer de sîn, și trebuie prezentat medicului, pentru a se face evaluarea adecvată a riscului.

Mitul: Utilizarea sutienului sau a antiperspirantului pot duce la aparitia cancerului de sîn

Adevăr: Studiile efectuate demonstrează că utilizarea sutienului nu are nicio legatură cu apariția cancerului de sîn.

In ceea ce privește folosirea antiperspirantelor, inclusiv a celor care conțin aluminiu, nu s-au găsit dovezi care să le lege de apariția cancerului de sîn.

Mitul: Cancerul de sîn este întotdeauna fatal

Adevăr: Rata de supraviețuire la 5 ani pentru cancerul mamar depistat în stadii incipiente este de peste 90%, potrivit studiilor recente. Diagnosticul precoce, în special prin mamografie, și tratamentele moderne, cum ar fi terapia hormonală și imunoterapia, au transformat cancerul mamar într-o boală tratabilă. Totuși, succesul tratamentului depinde în mare măsură de momentul diagnosticării.

Mitul: Cancerul de sîn poate fi întotdeauna simțit ca un nodul

Adevar: Multe forme de cancer mamar nu se manifestă prin noduli. Alte semne includ modificări ale pielii (roșeață, aspect de coajă de portocală), inversia mamelonului sau secreții mamelonare. Este important să recunoaștem aceste semne și să le raportăm medicului.

Mitul: Toți nodulii mamari sunt canceroși

Adevar: Aproximativ 80% dintre nodulii mamari sunt benigni, incluzînd fibroadenomele sau chisturile. Cu toate acestea, orice modificare suspectă trebuie evaluată de un medic specialist pentru a exclude posibilitatea unei tumori maligne. Investigațiile imagistice și biopsia sunt esențiale în stabilirea diagnosticului.

Mitul: Doar femeile în vîrstă pot face cancer de sîn

Adevar: Deși riscul crește odată cu vîrsta, cancerul de sîn poate afecta femeile tinere. Aproximativ 5-7% din cazuri sunt diagnosticate la femei sub 40 de ani. Factorii genetici, precum mutațiile BRCA1 și BRCA2, contribuie la riscul crescut în rîndul tinerelor

Mitul: Alăptarea elimină complet riscul de cancer mamar

Adevar: Alăptarea poate reduce riscul, dar nu oferă o protecție completă. Studiile sugerează că femeile care alăptează pentru cel puțin 12 luni au un risc mai scăzut de a dezvolta cancer de sîn, datorită reducerii expunerii la estrogen. Totuși, alți factori, cum ar fi istoricul familial sau stilul de viață, pot influența riscul global.

Mitul: Bărbații nu pot face cancer de sîn

Adevar: Deși rar, cancerul mamar afectează și bărbații. Potrivit datelor, aproximativ 1% din toate cazurile de cancer mamar apar la bărbați. Simptomele includ noduli, secreții mamelonare sau modificări ale pielii. Este important ca bărbații să fie conștienți de aceste semne și să consulte un medic la nevoie.

Mitul: Chirurgia poate răspîndi cancerul

Adevar: Acest mit se bazează pe temeri nefondate. Intervențiile chirurgicale sunt sigure și nu răspîndesc celulele canceroase. De fapt, îndepărtarea chirurgicală a tumorilor este un pas esențial în tratamentul cancerului mamar, combinată adesea cu radioterapie sau chimioterapie pentru a preveni recidivele.

Mitul: Consumul de zahăr alimentează cancerul mamar

Adevar: Nu există dovezi clare că zahărul hrănește celulele canceroase. Totuși, o dietă dezechilibrată, bogată în zahăr, poate contribui la obezitate, care este un factor de risc pentru cancerul mamar. Menținerea unei diete sănătoase și a unei greutăți optime este esențială pentru prevenție.

Screening-ul și inovațiile în diagnosticarea cancerului mamar

Diagnosticarea precoce este cheia pentru reducerea mortalității asociate cancerului mamar. Datorită progreselor tehnologice, metodele de screening și diagnosticare au devenit mai precise și mai accesibile.

Tehnologii moderne pentru depistare precoce:

• Mamografia digitală: Această metodă permit identificarea tumorilor mici și reduce rezultatele fals-pozitive, oferind o imagine detaliată a structurii mamare.
• Ecografia mamară: Utilă pentru femeile cu sîni denși, oferă imagini detaliate care completează mamografia.
• RMN-ul mamar: Recomandat în cazurile cu risc crescut, RMN-ul oferă imagini detaliate și este util mai ales pentru detectarea cancerului în stadii incipiente.

Autoexaminarea și screening-ul regulat

Autoexaminarea și controalele regulate reprezintă cele mai simple metode de a depista modificările anormale ale sînilor înainte ca acestea să devină periculoase. Screening-ul periodic, efectuat de fiecare femeie, poate identifica semne subtile ale cancerului mamar care nu pot fi simțite sau observate.

Cum să faci corect autoexaminarea?

Urmează acești pași:

1. Alege un moment potrivit: Realizează examinarea o dată pe lună, de preferat la cîteva zile după menstruație, cînd sînii sunt mai puțin sensibili.
2. Observă vizual: Stai în fața unei oglinzi și verifică dacă există modificări în formă, dimensiune sau culoarea pielii sînilor.
3. Examinează tactil: Cu vîrfurile degetelor, simte fiecare parte a sînilor, inclusiv zona axilelor, folosind mișcări circulare. Aplică presiune ușoară, medie și fermă pentru a explora toate straturile țesutului mamar.
4. Fii atentă la semnale: Noduli, îngroșări, secreții neobișnuite, modificări ale pielii (roșeață, aspect de coajă de portocală) sau inversia mamelonului ar trebui să fie semnale de alarmă.

Consultațiile regulate sunt esențiale. Femeile ar trebui să înceapă să discute cu medicul despre screening încă de la 20 de ani, iar frecvența controalelor variază în funcție de vîrstă și istoricul familial:

• 20-30 de ani: Examinări clinice ale sînilor la fiecare 3 ani.
• peste 40 de ani: Mamografii anuale și examinări clinice regulate.
• în caz de factori de risc crescut: Medicul poate recomanda investigații mai frecvente sau utilizarea unor metode suplimentare.

Autoexaminarea nu înlocuiește controalele medicale, dar completează procesul de depistare precoce. Dacă observi ceva neobișnuit, nu amîna vizita la medic.

Medicul de familie Cealan Svetlana