Anual în Republica Moldova sunt depistate în jur de

800-1000 de cazuri noi de îmbolnăviri de cancer mamar.

Aproximativ 10 la sută dintre acestea pierd lupta cu boala

chiar în primul an de la depistarea maladiei,

cauza principală fiind diagnosticarea tardivă a bolii.

98% dintre cazurile de cancer la sân ar putea fi tratate

dacă ar fi depistate la timp

Cancerul mamar este o afecțiune în care celulele care alcătuiesc glanda mamara încep să crească anormal într-o manieră necontrolată. Aceste celule se fragmenteaza mai rapede decat celulele sanatoase si continua sa se acumuleze, formand un nodul sau o masa. Celulele se pot raspandi (metastaza) din san la ganglionii limfatici sau spre alte parti ale corpului.

Cancerul glandei mamare (CGM) este cel mai frecvent tip de cancer la femei, incidenţa căruia fiind în continuă creştere. În fiecare an sunt diagnosticate peste 335.000 de cazuri noi în Europa şi 178.480 în Statele Unite ale Americii. Una din 8 femei pe pământ riscă să dezvolte cancer de sân de-a lungul vieţii. În Republica Moldova în ultima perioadă de timp specialiştii în domeniu remarcă o creştere sporită a numărului pacientelor cu cancer al glandei mamare. Această afecţiune se plasează pe locul II în structura morbidităţii prin patologii oncologice şi alcătuieşte 11,8%-12% din toate tumorile maligne înregistrate. La populaţia feminină incidenţa CGM creşte din an în an, înregistrând în anul 2012 – 871 cazuri noi, ceea ce constituie 49,6‰oo, iar în anul 2016 – 1170 cazuri (63,3‰oo). Spre regret, anual în ţara noastră se constată o creştere lentă, dar sigură şi a mortalităţii de această maladie: în anul 2012 au decedat 490 femei, iar în anul 2016 – 673 femei. Incidenţa cancerului mamar e determinată prioritar din contul femeilor ce depăşesc vârstă de 50 de ani. Acest fenomen este caracteristic şi pentru Republica Moldova – 77,6% paciente cu CGM au o vârstă de peste 50 de ani.

Cauza exactă a cancerului mamar este necunoscută. Hormonii feminini și vîrsta înaintată joacă un rol important în determinarea cancerului mamar.

Riscul de cancer mamar crește odata cu vîrsta: 

• această boală este rară la femeile mai tinere de 35 de ani
• riscul de cancer mamar la femeile între 30 și 40 de ani este de aproximativ 1 la 250 de femei, în timp ce pentru femeile între 40 și 50 de ani este de 1 la 70
• cele mai multe cazuri apar la femei în vîrsta de peste 50 de ani
• cancerul mamar este mai frecvent la femeile albe față de cele negre, hispanice sau asiatice
• 99% din cazurile de cancer mamar apar la femei, aproximativ 1% din toate cazurile apar la bărbați adulți

Femeile care au avut cancer mamar la unul dintre sani are un risc crescut de a dezvolta un al doilea sau un nou cancer. Cancerul mamar poate recidiva la nivelul aceluiasi san, in celalalt san sau in alte zone ale organismului, cum ar fi plamanii, ficatul, creierul sau oasele. 

Riscul unei femei pentru cancer mamar este crescut daca mama, sora, fiica sau 2 sau mai multe rude apropiate, cum ar fi verisoarii, au antecedente de cancer mamar, in special daca au fost diagnosticate inaintea varstei de 50 de ani. 

Femeile care mostenesc anumite mutatii genetice la nivelul genelor BRCA1 si BRCA2 au un risc mult mai mare de a face cancer mamar. Rudele pacientilor cu cancer mamar, care poarta de asemenea, aceste modificari au risc mai mare de a dezvolta, cancer mamar, colonic sau ovarian. Se estimeaza ca aproximativ 5% – 10% din cazurile de cancer de san sunt legate de mutatii genetice mostenite de la parinti. 

          Odata diagnosticata hiperplazia atipica sau carcinom lobular in situ sau dupa 2 sau mai multe biopsii pentru anumite afectiuni necanceroase, riscul de cancer mamar creste. 

          Femeile ai caror sani au fost expusi la varste tinere la cantitati semnificative de radiatii la nivelul sanilor, in special cele tratate pentru limfomul Hodgkin, au un risc crescut pentru cancer mamar. Cu cat femeia este mai tanara cand face radioterapie, cu atat riscul de cancer mamar este mai crescut. 

          Femeile care nasc primul copil dupa varsta de 30 de ani au risc mai crescut de a face cancer mamar fata de cele care au primul copil inainte de 30 de ani. 

          Terapia de substitutie hormonala postmenopauza (medicamente care contin estrogen pentru a trata simptomele menopauzei) facuta mai mult de 4 ani creste riscul de cancer mamar. Riscul revine la normal dupa ce terapia este intrerupta.

          Varsta primei menstruatii mai mica de 12 ani si debutul menopauzei dupa varsta de 55 de ani cresc riscul de cancer mamar. 

          Femeile care nu au fost niciodata gravide au un risc mai mare de cancer de san decat femeile care au avut una sau mai multe sarcini

          Cresterea in greutate dupa menopauza, in special dupa menopauza naturala sau dupa varsta de 60 de ani, poate creste riscul de cancer mamar. 

          Femeile care au o dieta bogata in grasimi sunt mai susceptibile de a face cancer mamar fata de cele cu o dieta saraca in grasimi. 

          Consumul abuziv de bauturi alcoolice creste riscul pentru cancer mamar. 

Traumatismul glandei mamare de asemenea estre o cauză în apariția cancerului la sân.

Un factor de bază în apariția cancerului mamar îl consider pe cel psihologic. Un studiu american recent denotă că dintre toate femeile care au cancer la glanda mamară, în SUA, 80% au avut un somn mai mic de 6 ore.

Vîrsta tînără la nașterea primului copil scade riscul de cancer mamar. 

Alaptarea scade riscul de cancer mamar. Beneficiul pare a fi mai mare la femeile care au alaptat mai mult de 12 luni sau care au alaptat mai multi copii.

Cancerul mamar in stadiu incipient este adesea depistat ocazional printr-o mamografie, inainte de a fi aparut orice fel de simptome.

Simptomele cancerului mamar includ:

• un nodul la nivelul sanului sau axilei aparut de curand
• schimbari in marimea, forma sau aspectul unui san
• ingrosarea unei mici portiuni sau o zona care se simte diferit de tesutul inconjurator
• modificarea pielii de pe sani, cum ar fi o cuta sau o pata
• scurgeri sau sangerari la nivelul mamelonului care apar la strangerea acestu
• modificari ale mamelonului, cum ar fi retractia sau inversia
• cojirea, scalarea sau exfolierea zonei pigmentate a pielii din jurul mamelonului sau a pielii de pe san
• inrosirea sau corodarea pielii de pe san
• un nodul la nivelul sanilor la barbati

In cazul in care observati oricare dintre aceste semne sau simptome este nevoie de un consult medical pentru evaluare.

Fiecare din metodele contemporane de diagnostic ale cancerului de glanda mamara au aportul lor în depistarea precoce şi aprecierea caracterului tumorilor palpabile ale glandelor mamare.

Cancerul de san se diagnosticheaza cu ajutorul urmatoarelor teste si proceduri:

• Examen clinic al sanilor. Medicul verifica ambii sani si ganglionii limfatici din axila, pentru a depista noduli sau alte anomalii
• Mamografie de screening. O mamografie este o radiografie a sanului si este una dintre cele mai frecvente metode de depistare precoce a cancerului de san, care poate adesea depista tumori care sunt prea mici pentru a putea fi palpate de medic.
• Ecografie de san. Ecografia foloseste undele sonore pentru a produce imagini ale structurilor din interiorul corpului. Astfel, poate fi utilizata pentru a determina daca un nou nodul mamar este o masa solida sau un chist umplut cu lichid.
• Biopsie. Este singura modalitate definitiva de stabilire a diagnosticului de cancer. In cazul in care este depistat un nodul mamar, se extirpa o mica portiune din el pentru a fi analizat microscopic pentru a se cauta prezenta celulelor canceroase.
• Rezonanta magnetica de san (RMN). RMN-ul de san foloseste un magnet si unde radio pentru a crea imagini ale interiorului sanului. Este mult mai sensibila fata de mamografie in detectarea tumorilor la femeile care au un istoric familial de cancere mamare semnificativ. 

Cu cat este depistat mai precoce cancerul mamar, cu atat este mai usor de tratat si cu sanse de reusita mai mari.

Autoexaminarea sanilor  este o procedura simpla pentru detectarea nodulilor mamari de catre femeile insasi. Ea trebuie practicată cu regularitate. Trebuie să ne examinăm în fața oglinzii și să observăm dacă există careva diferențe dintre forma glandelor mamare, adică partea stângă și partea dreaptă. La fel, prin palparea efectuată cu regularitate femeia poate observa apariția unui nodul. Atunci când apare ceva ce nu a existat până atunci, adresarea la medic este cea mai efectivă metodă de profilaxie. Noi îndemnăm femeile să nu le fie teamă, fiindcă nu orice nodul este un cancer sau o stare precanceroasă. Există multe forme de maladii benigne, unele se tratează medicamentos, altele prin metode chirurgicale, prin care evităm apariția cancerului.

In cazul in care, la o femeie care a fost tratata pentru cancer mamar, apar modificari neobisnuite in zona tratata sau in celalalt san sau daca apar ganglioni palpabili sau dureri osoase, se recomanda consultul medical urgent.