Diabetul zaharat este una dintre cele mai răspîndite boli netransmisibile cronice și cea mai frecventă boală endocrină a secolului XXI, prezentînd o problemă prioritară de sănătate publică.

Ziua Mondială a Diabetului are loc anual în data de 14 noiembrie, ziua de naștere a lui Sir Frederick Banting, care a descoperit insulina împreună cu Charles Best în 1922.

În acest an, Ziua Mondială a Diabetului Zaharat se va desfășura cu genericul „Diabetul în toate etapele vieții". Evenimentul are loc la inițiativa Federației Internaționale de Diabet cu sprijinul Organizației Mondiale a Sănătății. Pentru prima dată a fost marcată în 1991.

Acum 100 de ani toți pacienții diagnosticați cu diabet mureau la o vîrstă  fragedă. O dată cu descoperirea insulinei, lucrurile s-au schimbat, nu însă și numărul celor diagnosticați cu diabet care crește amenințător de la o zi la alta.

Datele Federației Internaționale de diabet arată că:

• dacă în anul 2015, la nivel mondial, au existat 415 mil. de adulți cu diabet zaharat, sporind pînă la 425 mil. în anul 2017 – către anul 2030 numărul persoanelor cu diabet zaharat va constitui 500 miliard, către anul 2045 numărul celor afectați ar putea ajunge la circa 629 miliarde
• 280 de milioane de oameni au un risc eminent de îmbolnăvire
• 77% dintre adulţii cu diabet zaharat trăiesc în ţările cu un nivel slab şi mediu de dezvoltare, cei mai mulţi dintre ei cu vîrste între 40 şi 59 ani
• circa 179 milioane cazuri de diabet zaharat rămîn a fi nediagnosticate
• din cauza diabetului, la fiecare 7 secunde moare un om
• 21 milioane de nou-născuţi sunt afectaţi la naştere de diabet zaharat matern (preexistent sau din timpul sarcinii)
• 1 din 11 persoane are diabet (425 milioane de persoane)
• 1 din 2 adulți cu diabet nu e diagnosticat (212 milioane)
• aproximativ 1 milion de copii și adolescenţi au diabet tip 1
• peste 21 de milioane de născuți-vii au fost afectați de diabet în timpul sarcinii
• peste 70% din cazuri afectează persoane trecute de 60 de ani, cu o pondere mai mare a diabetului la femei, cu aproximativ 17% mai multe cazuri decît la bărbați
• 12% din cheltuielile globale pentru sănătate sunt pentru diabet

În Republica Moldova, peste 100 de mii de persoane suferă de diabet zaharat. Diabetul zaharat de tip 1 constituie 15-20 de procente din numărul total de bolnavi, aproximativ 20.000 de oameni insulino-dependenți, iar 80.000 sunt depistați cu diabet de tipul 2. În Republica Moldova procentul pacienților depistați cu diabet este considerat cel mai jos din Europa. În țările vecine precum: România, Ucraina și Federația Rusă numărul este cu mult mai mare.

Diabetul este o boală cronică care apare atunci cînd pancreasul nu produce suficientă insulină sau cînd organismul nu poate utiliza eficient insulina pe care o produce. La menținerea nivelului crescut al zaharului în sînge celulele organismului flămînzesc, omul suferă de sete, slăbiciune, repede obosește, devine incapabil de a îndeplini chair și un lucru obișnuit, repede scale în greutate, apare prurit cutanat sau piele uscată, vindecarea lentă a rănilor, pierderea sensibilitații la nivelul extremităților picioarelor, scăderea vederii, poliurie, foame exagerată. Dacă nivelul zahărului în sînge un timp îndelungat este mai sus de cel normal, atunci încep să se dezvolte diferite complicații. De-a lungul timpului, diabetul poate afecta inima, vasele de sînge, ochii, rinichii și nervii.

Organizația Mondială a Sănătății recunoaște trei forme principale de diabet zaharat: tipul 1, tipul 2 și de sarcină:

1. Diabetul zaharat de tip 1 (denumit în trecut diabet insulino-dependent ) este caracterizat prin lipsa secreției de insulină. În consecință, este nevoie adminstrarea de insulină ca tratament obligatoriu pentru controlul bolii
2. Diabetul zaharat de tip 2 (denumit în trecut diabet non-insulino-dependent sau diabet cu debut la vîrsta adultă) este caracterizat prin scăderea secreției de insulină
3. Diabetul gestațional (de sarcină) apare doar în timpul sarcinii (corpul mamei nu produce o cantitate adecvată de insulină, astfel nivelul de glucoză din sînge este crescut)

Gestionarea diabetului variază în funcție de etapele vieții, necesitând îngrijire personalizată pentru copii, sprijin în timpul sarcinii, locuri de muncă incluzive pentru adulții care lucrează și sprijin specializat pentru adulții în vîrstă. Diabetul de tip 1 poate apărea la orice vîrstă, adesea în copilărie, în timp ce tipul 2 este frecvent la adulții peste 40 de ani, dar este în creștere la copii, iar diabetul gestațional apare în timpul sarcinii. O abordare pe tot parcursul vieții a îngrijirii diabetului este crucială pentru prevenire, gestionare și bunăstare generală.

Copilăria și adolescența

Diabetul de tip 1: Adesea diagnosticat în copilărie și adolescență, necesită îngrijire promptă și personalizată acasă și la școală pentru a ajuta copiii să crească și să se dezvolte.

Diabetul de tip 2: Deși mai puțin frecvent, tipul 2 este în creștere la copii și este puternic legat de factorii de stil de viață, cum ar fi excesul de greutate și lipsa de activitate.

Anii reproductivi și vârsta adultă

Diabetul gestațional: Acesta apare în timpul sarcinii și poate crește riscul de diabet de tip 2 mai tîrziu în viață, atît pentru mamă, cît și pentru copil. Gestionarea diabetului gestațional este vitală pentru sănătatea atît a mamei, cît și a bebelușului.

Viața profesională: Sunt necesare locuri de muncă sigure și incluzive pentru a sprijini sănătatea, demnitatea și dezvoltarea profesională a persoanelor care trăiesc cu diabet.

Adulți în vîrstă

Suport continuu: Adulții în vîrstă cu diabet zaharat necesită sprijin continuu pentru a-și menține calitatea vieții și a reduce riscul de complicații.

Risc de complicații: Glicemia ridicată pe termen lung poate deteriora vasele de sînge și poate crește riscul de infarct miocardic, accident vascular cerebral, insuficiență renală, leziuni nervoase și pierderea vederii.

Cauzele diabetului zaharat sunt multiple, însă un „cvartet fatal” ar fi: supraponderabilitatea, stresul, hipertensiunea arterială si tulburările metabolice.

1 din 2 persoane care sufera în prezent de diabet zaharat (aproximativ 212 milioane la nivel mondial), ramîne nediagnosticată. Astfel, există probabilitatea că în fiecare familie să existe o persoană căreia încă nu i s-a stabilit diagnosticul de diabet zaharat. Prin urmare, recunoasterea semnelor, simptomelor și factorilor de risc pentru diabet este vitală pentru a ajuta la depistarea timpurie a bolii. Este importantă vizita profilactică anuală la medicul de familie şi masurarea nivelului de glicemie.

Screening – ul diabetului se adreseaza unor categorii de persoane care au o serie de factori de risc diabetogeni.

Factori de risc pentru DZ tipI:

• rudele de gradul I ale pacienților cu DZ tip I. Se dobîndește nu diabetul, ci numai predispunerea către el. Fiecare din părinți poate avea în genotipul sau genele cu predispunere la dezvoltarea bolii. Aceasta nu înseamnă că toții copiii în familie vor fi bolnavi de diabet. Probabilitatea ca parintele cu diabet insulinodependent va transmite copilului asa o genă este foarte mică – 3-5%.

Factorii de risc pentru DZ tip II:

• antecedente eredocolaterale de DZ
• diagnostic anterior de alterare a glicemiei basale sau valoarea HbA1c >5,7%
• grupuri etnice cu risc crescut (asiatici, afroamericani, latinoamericani)
• anamnestic de boli cardiovasculare
• hipertensiune arterial TA 140/90mmHg
• colesterolul mărit
• femeile cu sindromul ovarelor polichistice
• diabet gestațional
• făt macrosom în antecedente
• mod sedentar de viață

80% din cazuri poate fi prevenit prin adoptarea unui stil de viață sănătos, activitate fizică regulată, alimentație echilibrată și un mediu de viață benefic.

Cum se poate reduce povara prin diabet?

Diabetul zaharat este o boală gravă și incurabilă, însă pînă la 80 la sută din cazuri ar putea fi prevenite.

Măsurile simple pentru stilul de viață s-au demonstrat a fi eficiente în prevenirea sau amînarea debutului de diabet tip 2. Pentru a preveni diabetul tip 2 și complicațiile, orice persoană trebuie:

• să mențină o alimentație sănătoasă, cu evitarea aportului de zahar și grăsimi saturate
• să atingă și să mențină greutatea corporală normală
• să fie active fizic – cel puțin 30 minute de activitate regulată, moderată ca intensitate în majoritatea zilelor
• să evite consumul de tutun – fumatul crește riscul de diabet și boli cardiovasculare