Ziua Mondială a Sănătății Mintale are loc în fiecare an pe 10 octombrie. Este o reamintire a importanței unei sănătăți mintale bune și a necesității de a acorda prioritate și de a investi în sănătatea mintală. Prin integrarea sprijinului pentru sănătate mintală în răspunsul la situații de urgență, comunitățile își pot consolida reziliența colectivă și capacitatea de a se recupera după crize.

Este nevoie de a consolida sprijinul pentru sănătate mintală acordat comunităților și persoanelor aflate în situații de criză, cum ar fi dezastrele naturale, conflictele și pandemiile. Este recunoscut faptul că „catastrofa” se poate referi și la dificultăți personale, cum ar fi epuizarea profesională, durerea sau schimbările semnificative din viață.

Pe lângă hrană, apă și medicamente, supraviețuitorii au nevoie și de sprijin psihosocial și de sănătate mintală pentru a face față, a se recupera și a reconstrui. Pachetul de servicii minime pentru sănătate mintală și asistență psihosocială oferă soluții dovedite în situații de urgență, asigurând îngrijire coordonată și promptă, care reduce suferința, consolidează bunăstarea și construiește răspunsuri mai incluzive.

Sănătatea mintală este o parte integrantă a sănătății. Este o stare de bine în care indivizii își realizează propriile abilități, pot face față evenimentelor stresante ale vieții și pot contribui la viața comunității. Sănătatea mintală este o precondiție pentru o economie productivă și o societate incluzivă și depășește problemele individuale sau de familie.

Crizele precum dezastrele naturale, conflictele și urgențele de sănătate publică provoacă suferință emoțională, una din cinci persoane suferind de o afecțiune mintală. Sprijinirea bunăstării mintale a indivizilor în timpul unor astfel de crize nu este doar importantă - salvează vieți, le oferă oamenilor puterea de a face față, spațiul pentru a se vindeca și a se recupera și reconstrui nu doar ca indivizi, ci și ca comunități. De aceea, este esențial ca toți, inclusiv oficialii guvernamentali, furnizorii de servicii medicale și sociale, personalul școlar și grupurile comunitare, să se unească. Lucrând mână în mână, putem asigura că cei mai vulnerabili au acces la sprijinul de care au nevoie, protejând în același timp bunăstarea tuturor.

Informații cheie

50. Aproape toate persoanele afectate de situații de urgență se confruntă cu suferință psihologică, care, de obicei, se ameliorează în timp.
50. Una din cinci persoane (22%) care au trecut prin război sau conflict în ultimii 10 ani suferă de depresie, anxietate, tulburare de stres posttraumatic, tulburare bipolară sau schizofrenie.

50. Până la sfârșitul anului 2024, peste 123 de milioane de oameni au fost strămutați forțat în întreaga lume. Un procent uimitor de 71% dintre aceștia sunt găzduiți în țări cu venituri mici și medii, unde sistemele de sănătate sunt deja sub presiune. În aceste contexte, accesul la servicii de sănătate mintală este extrem de limitat.
50. Urgențele perturbă semnificativ serviciile de sănătate mintală și reduc disponibilitatea îngrijirilor de calitate.
50. Persoanele cu afecțiuni mintale severe sunt deosebit de vulnerabile în timpul situațiilor de urgență și au nevoie de acces la îngrijire medicală mintală și la alte nevoi de bază.

Majoritatea persoanelor afectate de situații de urgență experimentează sentimente de anxietate, tristețe, lipsă de speranță, probleme de somn, oboseală, iritabilitate, furie sau dureri. Această suferință psihologică se ameliorează de obicei în timp, dar unii oameni dezvoltă ulterior o afecțiune mintală.

Se estimează că 13% dintre populațiile afectate de conflicte au forme ușoare de depresie, anxietate și tulburare de stres posttraumatic, în timp ce tulburările mintale moderate sau severe afectează 9%. În mediile afectate de conflicte, depresia crește odată cu vârsta și este mai frecventă la femei. Persoanele cu afecțiuni severe sunt deosebit de vulnerabile în timpul și după situațiile de urgență și au nevoie de acces la nevoi de bază și îngrijiri clinice.

Potrivit OMS, sănătatea mintală s-a înrăutățit la nivel mondial după pandemie. Un sondaj Eurobarometru realizat în 2023 a arătat că aproape 1 din 2 persoane (46% din populația UE) s-a confruntat cu probleme emoționale sau psihosociale, cum ar fi sentimentul de deprimare sau de anxietate.

În multe țări occidentale, tulburările mintale sunt principala cauză a dizabilității, responsabile pentru 30-40% din concediile medicale cronice și costând aproximativ 3% din PIB.

În Republica Moldova, potrivit datelor Studiului național al prevalenței factorilor de risc pentru bolile netransmisibile (STEPS, 2021), 18,3% din populația adultă (18 – 69 ani) au acuzat simptome de depresie și 1,7% de respondenți s-au adresat după asistență la specialiști. Dintre cei care s-au adresat după ajutor, 55% au primit tratamentul necesar.

       Conform datelor statistice preliminare incidența prin maladii psihice a fost de 227,5 cazuri la 100 mii de locuitori în anul 2024, comparativ cu 2023 când au fost înregistrate 251,7 cazuri la 100 mii locuitori. La copii de vârsta 0 – 17 ani s-au înregistrat în anul 2024 - 258, 9 cazuri la 100 mii locuitori, comparativ cu anul 2023– 240,1 caz la 100 mii locuitori.