Săptămâna Mondială a Alăptării  (SMA) este celebrată în fiecare an în perioada 1-7 august în mai mult de 175 de ţări ale lumi, pentru a încuraja alăptarea şi pentru a îmbunătăţi starea de sănătate a copiilor din întreaga lume. 

Sloganul și tema SMA din anul curent este: „Susținem părinții, facilităm alăptarea”, scopul fiind, mobilizarea globală pentru susținerea și promovarea alăptatului ca un factor cheie pentru asigurarea sănătății și bunăstării populației pe tot parcursul vieții.

Alăptarea este cea mai bună modalitate de a oferi nou născuţilor hrana necesară pentru creştere şi dezvoltare. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) și UNICEF recomandă alăptarea exclusivă a copilului până la 6 luni şi continuarea alăptării cu introducerea treptată a alimentaţiei complimentare până la doi ani şi mai mult.

• inițierea precoce a alăptării în termen de o oră de la naștere;
• alăptarea exclusivă pentru primele 6 luni de viață;
• alăptarea ar trebui să fie "la cerere" 

Mamele și familiile trebuie să fie sprijinite în alăptarea optimă a copiilor. Acțiunile care ajută la protejarea, promovarea și susținerea alăptării includ:

• Adoptarea unor politici precum "Convenția privind protecția maternității" a Organizației Internaționale a Muncii și "Recomandarea nr. 191" , care completează "Convenția" sugerând o durată mai mare a concediului pentru îngrijirea copilului;
• Adoptarea "Codului internațional de comercializare a înlocuitorilor de lapte matern" și a rezoluțiilor relevante ale Adunării Mondiale a Sănătății;
• Punerea în aplicare a celor "Zece pași pentru alăptarea reușită" specificată în Inițiativa spitalelor pentru copii, inclusiv:
  • Contactul piele-piele între mamă și copil imediat după naștere și inițierea alăptării în prima oră de viață;
  • Alăptarea la cerere (adică, ori de câte ori copilul dorește, zi și noapte);
  • Alăptarea exclusivă - fără a oferi copiilor alimente sau băuturi suplimentare, chiar apă, cu excepția cazului în care este necesar din punct de vedere medical;
• Furnizarea de servicii de sănătate de susținere cu consiliere pentru alăptarea copilului în timpul tuturor contactelor cu îngrijitorii/părinții copiilor (în timpul vizitelor pentru examinări antenatale și postnatale, vizitelor în caz de boală sau pentru imunizare, etc.).
• Implicarea comunității, inclusiv grupuri de sprijin pentru mame cu activități de promovare și educație pentru sănătate în comunitate.

OMS recomandă tuturor persoanelor care trăiesc cu HIV, inclusiv femeilor însărcinate și mamelor care-și alăptează copii – să primească tratament ARV şi să urmeze recomandările pentru alimentaţia sugarilor.

      În contextul promovării alăptării și reducerea bolilor condiționate de nutriția copilului, Organizația Mondială a Sănătății și statele membre au aprobat obiectivele globale pentru îmbunătățirea nutriției materne, a sugarilor și copiilor mici, și se angajează să monitorizeze progresul. Obiectivele sunt vitale pentru identificarea domeniilor prioritare de acțiune și catalizarea schimbărilor globale.

Obiectivul global este: ”Creșterea ratei alăptării exclusive în primele 6 luni la cel puțin 50%”

Pentru realizarea obiective menționate este necesar de efortul consolidat al tuturor membrilor societății. Organizația Mondială a Sănătății recomandă țărilor implementarea acțiunilor de promovarea, susținere și încurajare a femeilor, pentru a spori rata de alăptare.

Sfaturi pentru mamele care alăptează:

• Alăptatul trebuie pregătit încă de la începutul sarcinii. Astfel, în primele luni de sarcină este de preferat renunţarea la sutien. Sânii trebuie spălaţi zilnic cu apă, fără săpun.
• În ultimele săptămâni de sarcină, laptele este deja format, şi este nevoie de stimularea zilnică a mamelonului, pentru a stimula canalele galactofore.
• Pentru o secreţie lactată optimă, mama trebuie să fie relaxată, să aibă un climat familial adecvat, să dorească să alăpteze.
• După naştere copilul trebuie pus la sânul mamei cât mai repede posibil, chiar în primele 30 de minute, cel târziu la 4-6 ore.
• Între alăptări nu se dă nici ceai, nici alt fel de lapte. Se evită şi folosirea suzetei;
• NU se stabilesc ore fixe pentru alăptat. Acesta trebuie să fie iniţiat LA CERERE! În prima lună se formează un program conform personalităţii copilului dumneavoastră;
•  La fiecare alăptare trebuie să fie alternarea din ambii sâni. Se suge dintr-un sân până se goleşte, apoi se trece la celălalt sân până se satură copilul. La suptul următor, se începe cu al doilea sân, în care a rămas lapte;
• În timpul alăptării, greutatea sânilor creşte prin lapte, de aceea se recomandă purtarea unor sutiene mai largi, cu bretele neelastice, pentru evitarea întinderii sânilor;
• Sânii se spală numai cu apă fiartă şi răcită. Săpunul, antisepticele şi alcoolul sunt interzise;
• Alimentaţia mamei trebuie să fie una echilibrată cantitativ şi calitativ cu un plus caloric de 500 kcal/zi faţă de raţia obişnuită a mamei;
•  Nu se recomandă diete de slăbire. Alimente care trebuie evitate în timpul alăptării, deoarece dau alergii, sunt: căpşunile, pepenele galben, fragii. Alimente care nu se consumă în cantităţi mari, deoarece dau un miros şi un gust neplăcut laptelui de mamă sunt: conopida, fasolea, usturoiul. Alimente dăunătoare: prăjeli, conservanţi, afumături, mezeluri, băuturi acide sau foarte dulci, excesul de sare;
• Majoritatea medicamentelor luate de mama care alăptează trec în laptele matern în cantităţi foarte mici - aproximativ 1% din doza administrată, deci în marea majoritate a cazurilor, mamele nu trebuie să întrerupă alăptarea pentru a-şi lua medicaţia;
•  Se interzic categoric fumatul, consumul de alcool şi cofeină, deoarece eliminate prin lapte în cantităţi mari au efecte nocive asupra sănătății copilului.

10 beneficii ale alimentației la sân pentru copil

1. Asigură o creştere fizică şi psihică echilibrată.
2. Protejează copilul de infecţii microbiene, virotice şi fungice şi reduce severitatea desfăşurării lor.
3. Este uşor digerabil, are temperatură optimă, este steril.
4. Reduce riscul enterocolitei necrozante şi a retinopatiei la prematuri.
5. Reduce riscul diabetului zaharat de tip I şi tip II (mai ales alăptarea exclusivă timp de 6 luni).
6. Reduce riscul obezităţii şi al hipercolesterolemiei,  previne malnutriţia, reduce riscul anemiei feriprive.
7. Reduce riscul dezvoltării limfomului, leucemiei, bolii Hodgkin, ale bolilor intestinale cronice (boala Crohn, colita ulceroasă, celiachie) în copilărie şi a bolilor cardio-vasculare din perioada de adult.
8. Reduce riscul morţii subite, al alergiei şi al astmului bronşic dacă alăptarea durează cel puţin 4 luni.
9. Favorizează dezvoltarea muşchilor feţei, a dentiţiei şi a vorbirii, asigură o dezvoltare cerebrală, cognitivă şi vizuală optimă.

Interdependenţa reciprocă prin alăptare, a mamei şi copilului, fundamentează legătura mamă - copil şi reduce tulburările emoţionale şi de adaptare a copilului în adolescenţă.

Bolile netransmisibile (BNT) cauza principală a morbidității, dizabilității și mortalității. BNT, precum bolile cardiovasculare, cancerele, bolile respiratorii cronice și diabetul zaharat sunt determinate în principal de cinci factori de risc modificabili - consumul de tutun, alimentația nesănătoasă, inactivitatea fizică, consumul dăunător de alcool și poluarea aerului.

In contextul celor expuse, provocările demografice și inegalitățile în materie de sănătate, asociate cu acţiunea multiplă a factorilor de risc biologici, de mediu, comportamentali compromit starea de sănătate a populației la toate etapele vieții și contribuie în mare măsură la dezvoltarea bolilor netransmisibile - principala cauză de deces în lume.

Republica Moldova se clasifică printre țările cu cea mai înaltă rată a mortalității generale în regiunea europeană, determinată în special de BNT. Pe parcursul a mai multor ani, în structura mortalităţii pe cauze de deces în țară, rămân predominante bolile aparatului circulator, urmate de tumori, bolile aparatului digestiv, traumele şi intoxicaţiile și bolile aparatului respirator.

Tema campaniei pentru 2020 este: “Responsabilitatea”, o forță crucială pentru buna guvernare, schimbarea politică și programatică.

Responsabilitatea implică monitorizarea angajamentelor și modul în care guvernele folosesc resursele, urmărirea politicilor și acțiunilor din sectorul public și privat pentru a identifica ce funcționează și de ce și unde este nevoie de acțiuni sporite pentru ca acestea să îndeplinească nevoile și drepturile de sănătate ale tuturor oamenilor.

Cu toții putem contribui la asigurarea faptului că angajamentele se traduc în ținte îndeplinite, pentru a readuce înapoi atenția asupra epidemiei BNT. Societatea civilă, mediul academic și sectorul privat, toate au un rol important. Acțiuni de responsabilizare mai mari în sectoare pot ajuta la eliminarea decalajului evident de responsabilitate pentru progresele înregistrate în BNT.

Începând cu 2020, Săptămâna globală de acțiune în materie de BNT atrage energie, inspirație, și adăugă o doză suplimentară de optimism orientat către acțiune.

       Se estimează că BNT vor crește cu 17% până în 2025 - deci timpul de a acționa este acum! Acțiunile pot fi mari sau mici - puterea Săptămânii globale pentru acțiune crește prin colaborarea între țări și sectoare spre un obiectiv comun: reducerea mortalității și bolilor prevenibile și îmbunătățirea sănătății și echității în întreaga lume.

Cine este în pericol de a suferi de BNT?

Persoanele din toate grupele de vârstă, regiuni și țări sunt afectate de BNT. Aceste afecțiuni sunt adesea asociate cu persoanele mai în vârstă, dar dovezile arată că 15 milioane din toate decesele cauzate de cancer au loc între vârsta de 30 și 69 de ani. Copiii, adulții și persoanele în vârstă sunt cu toții vulnerabili la factorii de risc care contribuie la apariția BNT, fie din cauza alimentației nesănătoase, inactivității fizice, expunerii la fumul de tutun sau a consumului nociv de alcool.

Prima zi Internațională a aerului curat pentru un cer albastru va avea loc pe 7 septembrie 2020.

Încurajată de interesul din ce în ce mai mare al comunității internaționale pentru aerul curat și subliniind necesitatea depunerii eforturilor suplimentare pentru îmbunătățirea calității aerului, inclusiv reducerea poluării aerului, protejarea sănătății umane, Organizația Națiunilor  Unite a decis să desemneze 7 septembrie drept Zi Internațională a Aerului curat pentru un cer albastru.

Obiectivele zilei sunt:

1. Creșterea gradului de conștientizare a publicului la toate nivelurile - individual, comunitar, și guvernamental - că aerul curat este important pentru sănătate, productivitate, economie și mediu.
2. Demonstrarea legăturii strânse a calității aerului cu alte provocări de mediu / dezvoltare, cum ar fi - în primul rând - schimbările climatice și obiectivele globale de dezvoltare durabilă.  
3. Promovarea și facilitarea soluțiilor care îmbunătățesc calitatea aerului prin împărtășirea celor mai bune practici, inovații și istorii de succes.
4. Unirea diverșilor actori internaționali care lucrează pe acest subiect pentru a forma o alianță strategică focusată pe abordări naționale, regionale și internaționale pentru un management eficient al calității aerului.

Organizația Națiunilor Unite la 19 decembrie 2019 a adoptat rezoluția de a organiza Ziua Internațională a Aerului Curat pentru un cer albastru, în cea de-a 74-a sesiune și a invitat Organizația Națiunilor Unite pentru Mediu să faciliteze respectarea Zilei Internaționale, în colaborare cu alte organizații relevante.

Prima marcare va stabili un precedent pentru a celebra anual aerul curat.

Impactul poluării aerului asupra sănătății și climei

Impact asupra sănătății: particule minuscule, invizibile, de poluanți pătrund adânc în alveolele pulmonare, ulterior fluxul sanguin. Acești poluanți sunt responsabili pentru aproximativ o treime din decesele provocate de accident vascular cerebral, boli respiratorii cronice și cancer pulmonar, precum și un sfert din decesele cauzate de atac de cord. Ozonul la sol, produs din interacțiunea multor poluanți diferiți în lumina soarelui, este, de asemenea, o cauză a astmului și a bolilor respiratorii cronice.

Impactul climatic: poluanții climatici de scurtă durată (SLCPs) au efecte asupra sănătății. Ei persistă în atmosferă  de la cîteva zile până la câteva decenii. Reducerea lor poate avea beneficii pentru sănătate și climă.

Prevenirea și reducerea poluării aerului pentru îmbunătățirea calității aerului la nivel global

Poluarea aerului este cel mai mare risc de mediu pentru sănătatea umană și una dintre principalele cauze de deces și boală ce pot fi evitate la nivel global, cu aproximativ 6,5 milioane de decese premature (2016) din întreaga lume atribuite poluării aerului interior și exterior. În țările în curs de dezvoltare, poluarea aerului afectează în mod disproporționat femeile, copiii și persoanele în vârstă. Populația cu venituri mici, este expusă nivelurilor ridicate de poluare a aerului înconjurător și poluării aerului în urma preparării alimentelor și încălzirii cu combustibil din lemn și pe bază de kerosen.

Poluarea aerului este o problemă globală cu impacturi de amploare datorate transportului său pe distanțe lungi. În absența unei intervenții semnificative, se estimează că numărul deceselor premature rezultate din poluarea aerului înconjurător va crește cu peste 50% până în 2050.

Societatea suportă un cost ridicat al poluării aerului din cauza impactului negativ asupra economiei, a productivității muncii, a costurilor  ridicate de sănătate și a turismului. Prin urmare, beneficiile economice ale investiției în controlul poluării aerului nu pot fi supraestimate. Justificarea economică pentru a acționa este evidentă și există soluții eficiente pentru a aborda poluarea aerului.

Calitatea slabă a aerului este o provocare în contextul dezvoltării durabile pentru toate țările, în special în orașele și zonele urbane din țările în curs de dezvoltare, cu niveluri de poluare a aerului care sunt mai mari decât limitele stabilite în Ghidurile Organizației Mondiale a Sănătății privind calitatea aerului. 

Unii poluanți ai aerului, cum ar fi carbonul negru, metanul și ozonul la nivelul solului, sunt, de asemenea, poluanți climatici de scurtă durată și sunt responsabili pentru o parte semnificativă a deceselor cauzate de poluarea aerului, precum și a impacturilor asupra culturilor și, prin urmare, a securității alimentare,  astfel încât reducerea lor are co-beneficii pentru climă.

Statele membre ale ONU recunosc necesitatea reducerii substanțiale a numărului de decese și boli cauzate de poluarea aerului cu substanțe chimice periculoase, a apei, solului până în 2030, precum și pentru a reduce impactul negativ pe cap de locuitor al mediului înconjurător al orașelor, inclusiv prin acordarea unei atenții speciale calității aerului și gestionării municipale a deșeurilor până în 2030.

Aerul curat este important pentru sănătatea și viața de zi cu zi a oamenilor, în timp ce poluarea aerului este cel mai mare risc de mediu pentru sănătatea umană și una dintre principalele cauze evitabile de deces și boală la nivel mondial. Poluarea aerului afectează în mod disproporționat femeile, copiii și persoanele în vârstă și are, de asemenea, un impact negativ asupra ecosistemelor.

Comunitatea internațională recunoaște că îmbunătățirea calității aerului poate contribui la atenuarea schimbărilor climatice și că eforturile de atenuare a schimbărilor climatice pot îmbunătăți calitatea aerului.

Inițiativa Clean Air a dus la angajamente în 2019 de la peste 50 de guverne naționale și 80 sub-naționale, reprezentând împreună peste 1 miliard de oameni, pentru a atinge o calitate a aerului sigură pentru cetățenii lor și pentru a alinia politicile privind schimbările climatice și poluarea aerului, până în 2030.

Obiectivele de dezvoltare durabilă și aerul curat

În documentul rezultat al Conferinței Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă, intitulat „Viitorul pe care îl dorim”, țările s-au angajat să promoveze politici de dezvoltare durabilă care susțin o calitate sănătoasă a aerului în contextul orașelor și așezărilor umane durabile.  De asemenea, Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, care prezintă o foaie de parcurs pentru realizarea dezvoltării durabile, protecția mediului și prosperitatea tuturor, recunoaște că reducerea poluării aerului este importantă pentru atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.

Aproximativ jumătate din estimările de 7-8 milioane de decese premature sunt cauzate anual de poluarea aerului interior, principala sursă fiind gătitul și încălzirea cu combustibili solizi - lemn și alți combustibili pe bază de biomasă - în urma incendiilor deschise. Cele două acțiuni care pot reduce semnificativ utilizarea biomasei și îmbunătățirea calității aerului din interior sunt utilizarea unor instalații eficiente de gătit / încălzire și combustibili mai curați. Din cele 193 de țări, 97 de țări au crescut procentul gospodăriilor care au acces la combustibili mai curați la mai mult de 85%.  Cu toate acestea, mai mult de jumătate din populația lumii trăiește în țări care au o rată de acces semnificativ mai scăzută la combustibili mai curați. Drept urmare, peste 3 miliarde de persoane continuă să folosească combustibili solizi și să deschidă focuri pentru gătit și încălzire. Chiar și cu un acces sporit la combustibili mai curați, gospodăriile pot opta pentru combustibili solizi datorită accesibilității și / sau fiabilității. În ciuda acestui fapt, utilizarea combustibililor solizi pentru a satisface cererea energetică a gospodăriei este factorul principal al impactului asupra sănătății în calitatea aerului.

Oamenii de știință cercetează legătura dintre Covid-19 și poluarea aerului

Cei care trăiesc în zone cu niveluri mai mari de poluare a aerului se confruntă cu un risc mai mare de infecție și prezintă simptome și manifestări Covid-19 mai severe. Pandemia a expus pericolele de a acționa izolat împotriva celor mai mari amenințări la nivel mondial, dar a evidențiat, de asemenea, potențialul unei acțiuni decisive pentru a produce schimbări pozitive.

 Într-un studiu care încă nu a fost revizuit de la egal la egal, cercetătorii de la Universitatea Harvard, Școala de Sănătate Publică T.H. Chan, au descoperit că nivelurile mai mari de particule fine, sau PM 2.5, sunt asociate cu rate de deces mai mari la Covid-19.

Republica Moldova

Eforturile conjugate a insituțiilor statului cît și a cetățenilor întru diminuarea poluării aerului, reglementarea sectorului transport și industrie a republicii ar avea un efect pozitiv și ar permite reducerea costurilor de sănătate direct influențate de calitatea aerului respirat.

Calitatea aerului atmosferic în Republica Moldova este influenţată de emisiile provenite din trei tipuri de surse poluante:

- Sursele staţionare fixe, care includ centralele electrotermice (CET-urile) şi cazangeriile, întreprinderile industriale în funcţiune;

- Sursele mobile, care includ transportul auto, feroviar, aerian, fluvial şi tehnica agricolă;

- Transferul transfrontalier de noxe.

Cei mai importanți poluanți rezultați din aceste procese sunt: oxizii de carbon, de sulf, de azot, particulele în suspensie, formaldehida, benz(a)pirenul etc. Poluarea spațiului aerian de la surse fixe și mobile nu este uniformă. Gradul de poluare a spațiului aerian urban este mai mare față de cel rural pe motivul existenței în orașe a întreprinderilor industriale majore, obiectivelor termo-energetice și termice și traficului intens al transportului auto.

Principala sursă de poluare a aerului atmosferic este transportul auto, cota căruia constituie cca 88% din emisiile totale de la sursele de poluare (fixe şi mobile) ale bazinului aerian. Din aceste surse provin emisii în cantităţi mari de hidrocarburi, oxizi de carbon, oxizi de azot şi de sulf, etc., în funcţie de diferiţi factori: calitatea combustibilului utilizat, starea tehnică a vehiculelor, numărul unităţilor de transport exploatat și termenul avansat de exploatare.

În Republica Moldova aerul poluat este al doilea factor de risc pentru bolile netransmisibile după consumul de tutun, cauzând 12%, ce constituie circa 4700 din decese. Sursele cele mai importante de poluare sunt: pentru aerul înconjurător –  transportul auto, pentru cel interior – sistemele de încălzire pe bază de combustibil solid și fumatul. Riscurile sunt cauzate de concentrații ridicate de PM₁₀ și PM_2,5, NO₂, CO și Concentrația media anuală de NO2 în mun. Chișinău constituie 0,05 mg/m3, față de valoarea admisă de 0,04mg/m³, din această cauză populația este expusă unui risc sporit, comparativ cu alte localități, de boli respiratorii și boli ale sistemului sangvin.

Hepatita este o boală infecțioasă de natură virală, microbiană sau toxică a ficatului, care constă în distrugerea celulelor hepatice și care poate duce în timp la apariția cirozei sau a cancerului hepatic. Organizația Mondială a Sănătății avertizează că hepatita virală afectează 400 de milioane de persoane la nivel global și, având în vedere dimensiunea epidemiei, oricine și oricând poate fi în pericol. În același timp, se estimează că aproximativ 95% dintre persoanele cu hepatită nu sunt conștiente de infecția lor. Prin realizarea testării la marcheri hepatitelor virale, persoana infectată poate fi diagnosticată. Vicedirectorul de la Centrul Național de Sănătate Publică (CNSP), pe domeniul prevenirea şi controlul bolilor transmisibile, Nicolae Furtună, a relatat pentru Suntparinte.md că hepatitele virale sunt de mai multe tipuri (A, B, C, D, E, F, G), fiecare cu specific aparte. Cele mai întâlnite simptome ale hepatitei virale sunt: oboseală; anxietate; senzație de greutate; dureri în abdomen în partea dreaptă; pierderea poftei de mâncare; îngălbenirea sclerei (partea albă a ochiului) și a pielii; greață și vomă; urină brună etc. Mâinile murdare – o cale de transmitere a hepatitei A  Pentru hepatitele virale A și E, mecanismul de transmitere este fecal-oral: prin intermediul mâinilor murdare, al alimentelor și apei contaminate. Hepatita A mai este numită boala „mâinilor murdare”. În prezent sunt recunoscute cel puțin 3 căi de transmitere: hidrică (prin apa contaminată), habituală (prin veselă, jucării sau obiecte individuale) și alimentară (fructe și legume nespălate). „Hepatita A nu se cronicizează, este o boală a copilăriei, deși observăm că în ultimul timp această boală este întâlnită inclusiv la adolescenți și adulții tineri. Virusul hepatitei A nu provoacă cronicizare, adică evoluează cu vindecare completă. Persoanele care au avut hepatită virală A nu vor mai contracta virusul a doua oară”, a menționat Nicolae Furtună. În cazul hepatitelor virale B, C, D, F și G, mecanismul de transmitere este de tip parenteral (contactul cu fluidele biologice infectate – sângele, lichidul seminal, lichidul vaginal etc.). Hepatita B se transmite în urma contactului cu sânge sau fluide provenind de la o persoană bolnavă, precum și de la mamă la copil în momentul nașterii. Hepatita C se transmite, în principal, prin contactul cu sângele infestat și, în cazuri foarte rare, prin contact sexual sau la naștere.

Hepatitele virale A și E pot fi prevenite prin: respectarea igienei personale (spălarea mâinilor înainte de luarea mesei și după folosirea WC-ului); consumul de apă din surse sigure. Dacă nu cunoașteți despre calitatea apei, fierbeți apa înainte de a o consuma sau folosi la prepararea bucatelor. Se recomandă, de asemenea, folosirea apei îmbuteliate; păstrarea curățeniei în gospodărie, spălarea și dezinfectarea jucăriilor, curățarea și dezinfectarea fântânilor; folosirea individuală a obiectelor de igienă personală; vaccinarea contra hepatitei virale A (vaccinul este administrat opțional și după indicațiile epidemiologice). Hepatitele virale B, C, D și G pot fi prevenite prin: imunizarea împotriva hepatitei B (vaccinarea este accesibilă, gratuită și inclusă în Programul Național de Imunizări; copiii sunt vaccinați în primele 24 de ore, la 2 luni, 4 luni și 6 luni); reducerea riscului transmiterii sexuale (prin abstinenţă, fidelitate unui singur partener şi sex protejat); vigilenţă în timpul efectuării manichiurii, pedichiurii, tatuajului, piercing-ului. Astăzi este marcată Ziua Mondială a Hepatitei.

 În acest an, genericul evenimentului este „Testează, Tratează Hepatita”. 
 

,,Ambrozia – floarea pustiului,

care trebuie stârpitĂ”.

Ambrozia este una dintre cele mai invazive plante existente pe teritoriul ţării noastre, fiind extrem de adaptabilă la condiţiile pedoclimatice. În Moldova, ambrozia este răspândită în aproape toate zonele (cu excepția zonei dealurilor înalte și a zonei montane), preferând solurile nisipoase, mai puțin fertile, ușor alcaline. Crește spontan pe terenurile lăsate pârloagă, în principal de-a lungul căilor ferate, a drumurilor , pe marginea apelor curgătoare, a lacurilor, pe marginea pădurilor, în apropierea dărâmăturilor, respectiv pe terenurile lipsite de vegetație și prost întreținute, dar și în grădini și parcuri neîngrijite  pe șantierele de construcții , în zone unde s-a depozitat pământ excavat, în culturile de cereale şi de florea-soarelui, producând pagube semnificative de recoltă.  Când elimină polenul și devine periculoasă pentru sănătatea omului ? Buruiana ambrozia produce mari cantități de polen începând de la mijlocul lunii iulie, în funcție de condițiile pedoclimatice și se încheie spre finalul lunii septembrie. În verile călduroase, polenul este răspândit de vânt la distanțe foarte mari, cu precădere în verile secetoase.

 Cum devine o persoană sensibilă la polenul de ambrozia ?

 Ambrozia produce o cantitate mare de polen, iar acesta conține multiple fragmente extrem de alergizante. Este suficientă o concentrație de polen în aer de sub 30 grăunciori de polen/m3 pentru a induce o reacție alergică. Persoanele foarte sensibile pot fi afectate chiar de 1-2 grăuncioare polen/m3 . În mod uzual, alergiile la polen sunt cauzate de expunerea la polenul de ambrozia pe parcursul mai multor ani (3-4 ani), astfel că simptomele de rinită alergică apar la copii cu vârsta de cel puțin 4-5 ani. Sunt cazuri când, vârsta de apariție a simptomelor a coborât sub 1 an, existând chiar și copii de 6 luni care prezintă rinită alergică indusă de polenul de ambrozia. Se evidențiază astfel gravitatea extremă generată de alergia la ambrozia, care afectează sănătatea unei largi categorii populaționale, care include și copii cu vârsta de sub 1 an.

Cum se manifestă alergia la ambrozia ?

 Sensibilizarea alergică la polenul de ambrozia se manifestă clinic cel mai frecvent ca rinoconjunctivită și astm, dar pot apărea și simptome cutanate, inclusiv urticarie și angioedem, putându-se ajunge la manifestări similare celor din șocul anafilactic. Simptomele rinoconjunctivitei alergice sunt: strănut, prurit nazal, obstrucţie nazală, secreţii nazale apoase, prurit ocular, congestie oculară, lăcrimare, iar ale astmului episoade de tuse, dificultate în respiraţie sau wheezing. Simptomele cutanate includ leziuni de urticarie, care sunt papule pruriginoase, și edem dureros al țesuturilor profunde, care afectează mai frecvent zonele periorală, periorbitală, limba, zona genitală, și extremitățile. Șocul anafilactic este cea mai severă formă de reacție alergică, cu debut brusc, neașteptat, și tablou clinic deseori dramatic, putând duce la deces prin obstrucția căilor aeriene și colaps vascular ireversibil. Șocul anafilactic reprezintă o urgență medicală. Este important de menționat faptul că între creșterea concentrației de polen și apariția simptomelor există o fereastră de oportunitate de aproximativ 2 săptămâni, în care se poate începe tratamentul simptomatic al alergiei, ceea ce va duce la ameliorarea semnificativă a calității vieții pacienților. Astfel cu o investiție minimă în aparatură pentru monitorizare aerobiologică, putem alerta eficient populația cu privire la prezența polenului în aer.

  Cum se poate trata alergia la ambrozia ?

Abordarea terapeutică este complexă și trebuie să includă:

 · Evitarea expunerii la polen, care poate ameliora simptomele rinoconjunctivitei alergice. Expunerea la polen poate fi redusă prin utilizarea aparatelor de aer condiționat cu filtre, prin închiderea ferestrelor în timpul zilei și prin diminuarea timpului petrecut în aer liber în cursul sezonului polinic.

· Tratamentul simptomatic al rinoconjunctivitei alergice induse de ambrozia, care este stabilit de medicul alergolog.

 · Imunoterapia alergen-specifică (AIT), care este singurul tratament care modifică cursul bolii, deoarece interferează cu mecanismele imunologice patologice care duc la dezvoltarea alergiei. AIT este benefică atât pentru tratamentul rinoconjunctivitei alergice sezoniere induse de polenuri și al celei persistente/perene induse de acarienii din praful de casă, la adulți și la copii - în scopul controlului simptomelor și prevenției dezvoltării astmului și/sau a altor sensibilizări, cât și pentru tratamentul astmului cu componentă alergică semnificativă - în scopul controlului simptomelor, al reducerii farmacoterapiei (în special a corticoterapiei) și al exacerbărilor.

Cum poate fi combătută/distrusă buruiana ambrozia ?

 În majoritatea cazurilor buruiana este răspândită și ocupă spații/vetre compacte. Ca urmare, cele mai bune rezultate se pot obține prin cosirea manuală a acestor vetre sau prin folosirea diferitelor echipamente mecanice de tuns iarba, în special pe alineamentele căilor ferate, a drumurilor și pe marginea parcelelor. Atunci când buruiana este răspândită în interiorul tarlalelor/solelor agricole, în special în interiorul unor crovuri, stufărișuri, denivelări etc., distrugerea se poate face prin aplicarea unor lucrări de discuit, grăpat sau prin folosirea unor cositori mecanice. Când buruiana este răspândită pe suprafețe mai mari se pot aplica erbicide, după caz, începând de primăvara devreme când buruiana are 10 - 15 cm și poate fi recunoscută cu ușurință.