Ziua Mondială de prevenire a

Accidentului Vascular Cerebral –

29 octombrie.

„Concentrați-vă pe prevenire”

Accidentul vascular cerebral (AVC) se produce cînd alimentarea unei zone din creier este întreruptă sau redusă, împiedicînd țesutul cerebral să primească oxigen și substanțe nutritive. În acest caz, celulele cerebrale încep să moară în decurs de cîteva minute.

AVC-ul reprezintă o urgență medicală, iar tratamentul imediat este crucial. Intervenția timpurie poate reduce afectarea cerebrală și poate preveni alte complicații. Cu ajutorul tratamentului adecvat poate fi prevenită totodată și dizabilitatea care s-ar putea instala în urma unui AVC.

Cînd să mergi la medic?

Acționînd rapid, ajuți pacientul cu AVC să primească tratamentul de care are urgent nevoie – acesta are eficiența maximă daca AVC-ul este diagnosticat în aproximativ 3 ore de la debutul simptomelor. Notează ora la care au început să se manifeste – această informație ajută medicul în alegerea celei mai bune variante de tratament.

Dacă suspectezi că cineva suferă un AVC, acționează rapid (formula F.A.S.T.) și fă-i urmatorul test:

F – Face (Fata) – Cere persoanei să zîmbească. Ți se pare ca fața e asimetrică sau gura e cazută într-o parte?
A - Arms (Brate) – Cere persoanei să ridice simultan ambele brațe deasupra capului. Unul dintre ele ramîne inert sau mai jos decît celălalt?
S – Speech (Vorbire) - Cere-i persoanei să repete o frază simplă (de exemplu “Cerul este albastru”). Nu poti distinge ce zice sau vorbește ciudat?
T – Time (Timp) – Timpul de reacție este foarte important!

Dacă remarci oricare dintre aceste semne, sună IMEDIAT la 112!

Pentru ca persoana să fie transportată cît mai repede la spital, spune-i operatorului că suspectezi că aceasta a suferit un accident vascular cerebral și transmite-i ora la care au apărut primele simptome.

8 lucruri pe care le poți face pentru a preveni accidentul vascular cerebral (AVC)

Indiferent de vîrstă sau de istoricul familial, un accident vascular cerebral (AVC) nu este neapărat inevitabil. Iată cîteva moduri de a te proteja chiar de azi.

Vîrsta te face mai susceptibil, precum și dacă mama, tatăl sau o alta rudă apropiată au suferit vreun accident vascular cerebral.

Nu poti da anii înapoi și nici nu poti schimba istoricul familiei tale, dar există multi alti factori de risc pentru accidentul vascular cerebral pe care îl poți controla—cu condiția să îl poți recunoaste.

Dacă știi că există un factor anume de risc care iți sabotează sănătatea și te predispune la un risc mai mare pentru accidentul vascular cerebral, poți lua anumite măsuri ca să reduci efectele acelui risc.

Iata cîteva moduri de a începe de astăzi sa ții sub control riscurile, înainte ca accidentul vascular să aibă loc:

1. Tensiune arteriala mai mică !

Tensiunea arterială crescută este un factor important, care crește de două sau chiar de patru ori riscul de accident vascular cerebral, dacă nu este tinută sub control. Tensiunea arterială mare este principala cauză a unui accident vascular cerebral, atît în cazul femeilor, cît și al bărbaților. Monitorizarea tensiunii arteriale și, dacă este ridicată, tratarea acesteia, este cea mai bună atitudine a omului, care trebuie adoptată față de sănătatea sa cardiovasculară.

2. Slăbește !

Obezitatea, precum și complicațiile legate de aceasta (inclusiv tensiunea arterială ridicată și diabetul), creșc șansele ca tu să faci un accident vascular cerebral. Dacă ești supraponderal, slăbește cel puțin 5 kg, putînd astfel reduce considerabil riscul de a face un accident vascular cerebral.

Să menții indicele de masă corporală (IMC) la maxim 25.

Limitează sau evită grăsimile saturate și trans.

Încearcă să nu mănînci mai mult de 1.500 – 2.000 calo­rii într-o zi (în funcție de indicele de masă corporală și de nivelul tău de activitate).

Crește activitatea fizică pe care o faci practicînd activități precum mersul pe jos, alergat, aerobică sau tenis și întrodu aceste activități în rutina de fiecare zi.

3. Fă mai multe exerciții !

Exercițiile contribuie la pierderea greutații și scăderea tensiunii arteriale, dar constituie și un factor independent de reducere a riscului de accident vascular cerebral. Un studiu din 2012 a constatat că oamenii care au mers pe jos 3 ore pe săptămînă prezentau un risc mai mic să facă accident vascular cerebral,  comparativ cu cei care nu au făcut aceasta.

4. Bea alcool cu moderație !

Este adevarat, ca dacă consumi alcool cu masură, există mai puține șanse să faci accident vascular cerebral. „Studiile arată că dacă bei un pahar de vin pe zi, riscul poate fi mai mic, dar dacă începi să bei mai mult de două pahare pe zi, riscul crește semnificativ.”

5. Ia aspirină în doze mici !

Studiul de referință al Health Initiative a constatat că oamenii de peste 65 de ani care iau cîte o aspirină în doze mici pe zi își reduc astfel riscul de a face accident vascular cerebral. Aspirina contribuie la împiedicarea formării de cheaguri de sînge.

6. Tratează fibrilația atrială !

Fibrilația atrială se manifestă sub formă de bătai neregulate ale inimii care favorizează formarea de cheaguri de sînge la nivelul inimii. Aceste cheaguri pot apoi călatori pînă la creier, producînd un accident vascular ischemic. Fibrilația atrială crește riscul de accident vascular cerebral de aproximativ cinci ori și trebuie tratată cu mare atenție.

7. Tratează diabetul !

Diabetul zaharat este un sindrom caracterizat prin valori crescute ale concentrației glucozei în sînge. Prezența unei cantități mari de zahăr în sînge de-a lungul timpului deteriorează vasele de sînge, făcînd mai probabilă formarea de cheaguri în înteriorul acestora.

8. Renunță la fumat !

Fumatul accelerează formarea de cheaguri de sînge în diferite moduri. Îti îngroașă sîngele și crește cantitatea de placă depusă pe artere.

Alături de o dieta sanatoasă și exerciții regulate, renunțul la fumat este una dintre cele mai puternice schimbări ale stilului de viață, care te vor ajuta să reduci semnificativ riscul de a face un accident vascular cerebral.

15 octombrie este Ziua Internațională a spălatului pe mâini, o zi globală de advocacy dedicată sensibilizării și înțelegerii în ceea ce privește importanța spălării mâinilor cu săpun, ca o modalitate eficientă și accesibilă pentru prevenirea bolilor.

     Ziua Internațională de spălare a mâinilor oferă ocazia de a marca, de a promova și de a crește gradul de conștientizare cu privire la importanța spălării mâinilor cu săpun. Este un catalizator pentru acțiuni la nivel național, local și global.

Iată câteva modalități prin care fiecare își  poate aduce aportul în  această Zi Internațională:

      MESAJE:

• Spălați-vă mâinile cu săpun în momente critice, în special înainte de a lua masa, de a găti sau de a hrăni alte persoane.
• Modelați și promovați un comportament personal pozitiv, prin spălarea regulată a mâinilor și reamintiți-le sau ajutații și pe alții să-și spele mereu mâinile, înainte de a mânca.
• Faceți spălarea pe  mâini ca parte componentă a fiecărei mese din
• Amenajați spațiu special pentru a vă spăla mâinile în gospodărie, în comunitate, în școli, la locul de muncă și în instituțiile medicale.
• Promovarea schimbării eficiente a comportamentului de spălare a mâinilor prin politici, programe

   Spălarea mâinilor și igiena alimentelor

Spălarea mâinilor cu săpun este o parte importantă a igienei produselor alimentare, un set de practici de igienă care mențin alimentele în siguranță și previn bolile legate de alimente. Alte aspecte importante ale igienei produselor alimentare includ: curățarea ustensilelor și a recipientelor, păstrarea și reîncălzirea adecvată a alimentelor, a apei fierbinți și a laptelui atunci când este necesar, precum și gătitul. Până la 70% dintre cazurile de diaree pot fi asociate cu igiena alimentară proastă. Bolile provocate de alimentația umană este o cauză majoră a decesului în medii cu venituri scăzute, în special în rândul copiilor sub 5 ani. Contaminarea alimentelor poate duce la o gamă largă de boli și focare, dintre care multe sunt deosebit de periculoase pentru femeile gravide, pentru fetuși și pentru oameni cu sisteme imune compromise.

 Activitățile de promovare a igienei au arătat o îmbunătățire a comportamentelor de igienă alimentară și o contaminare redusă a alimentelor. Un studiu efectuat cu mame din  Nepal a arătat că schimbarea comportamentului igienei alimentare, inclusiv îmbunătățirea spălării mâinilor este posibilă printr-un proces de intervenție centrat pe comportament.

     Timpul critic pentru spălarea mâinilor cu săpun, legat de alimente este:

-înainte de a găti sau de a prepara alimente,

– înainte de a mânca singur și înainte de a hrăni pe cineva (inclusiv alăptarea).

 -persoanele care se ocupă de îngrijiri, ar trebui să își spele mâinile la toate   momentele subliniate mai sus.

   Spălarea mâinilor și nutriția

   Igiena este importantă pentru îmbunătățirea nutriției, dar nu este o soluție autonomă. Spălarea mâinilor cu săpun, este considerată o intervenție  sensibilă  pentru  îmbunătățirea nutriției, influențînd indirect asupra acesteia. Spălarea mâinilor înainte de mâncare previne bolile diareice, care contribuie la decesele multor copii sub cinci ani și limitează abilitatea organismului de a absorbi nutrienții din alimente.

Efectele negative ale subnutriției în primele 1.000 de zile de dezvoltare a copilului, poate aduce daune ireversibile creșterii fizice,  sistemului imunitar și a creierului.

  Promovarea spălării mâinilor cu săpun este estimată ca posibilitate de a reduce bolile diareice cu 27%  – 48%.

  Spălarea mâinilor cu săpun și utilizarea de apă potabilă curată ar putea reduce pierderea nutrienților prin diaree și reducerea stingerii la copiii sub 5 ani cu până

 la 15% .

Contaminarea produselor alimentare cu materii fecale este o cunoscută cauză a disfunctiei enterice cronice de mediu , numita si enteropatie de mediu. Există studii care sugerează că un organism care se confruntă cu enteropatia de mediu, nu poate absorbi substanțele nutritive, deoarece este prea ocupat luptând împotriva bolilor.

  Copiii cu diaree nu numai că mănâncă mai puțin, dar și sunt incapabili să absoarbă substanțele nutritive din alimente.

De asemenea, igiena precară este legată de malnutriția acută gravă, de aceea spălarea mâinilor este deosebit de importantă în primele luni de viață.

Cu toate acestea, spălarea mâinilor fără a  îmbunătăți calitatea apei, salubritatea, igiena și factorii socio-economici, este puțin probabil să fie suficientă pentru a proteja împotriva malnutriției acute.

Momente critice pentru spălarea mâinilor:

Mâinile sunt principalii purtători ai germenilor care cauzează boli.

Ce înțelegem prin spălarea corectă a mâinilor?

Pentru ca spălarea mâinilor să fie eficientă, ar trebui să fie practicată în mod consecvent și temeinic. Pentru o spălare a mâinilor adecvată, urmați acești pași:

1. Udați-vă mâinile cu apă.
2. Dați cu săpun spatele mâinilor, încheieturilor, spălatului dintre degete si de sub unghii.
3. Se curăță timp de cel puțin 20 de secunde.
4. Clătiți mâinile cu apă.
5. Uscați-vă mâinile cu un prosop de hârtie, care ulterior aruncați-l.

Specialiștii în sănătate publică recomandă spălatul pe mâini în următoarele situații:

1. După utilizarea toaletei.
2. Înainte de mâncare.
3. Înainte să începem să gătim.
4. Când intrăm în casă.
5. După schimbarea scutecelor la un copil.
6. După utilizarea transportului în comun.
7. După ce ne-am jucat cu animalele de companie.
8. După vizitarea unui bolnav.
9. Înainte de scoaterea sau introducerea lentilelor de contact.
10. După manipularea gunoiului.
11. După ce suflați nasul, tușiți sau strănutați.
12. După utilizarea tastaturii, a telefonului mobil sau a altor dispozitive și accesorii electronice.
13. Ori de cate ori sunt mâinile murdare.

Promovarea schimbării eficiente a comportamentului de spălare a mâinilor prin cercetare, politici, programe și susținere.

DAR CE ÎNSEAMNĂ IGIENA MÂINILOR ÎN CONTEXTUAL COVID-19?

Mâinile au un rol crucial în transmiterea COVID-19. Acest virus se răspândește în principal prin transmiterea particulelor provenite din tuse, strănut, picături de salivă și contact direct, adică atingerea persoanelor infectate și/sau a obiectelor sau suprafețelor contaminate. Astfel, mâinile tale pot răspândi virusul pe suprafețe și îl pot duce la gură, nas sau ochi, dacă te atingi fără să te speli.

Igiena mâinilor este una dintre cele mai eficiente acțiuni pe care le putem întreprinde pentru a reduce răspândirea agenților patogeni și pentru a preveni infecțiile, inclusiv cea cu virusul COVID-19. Membrii comunității se pot apăra mai bine dacă adoptă activ și frecvent igiena mâinilor ca obicei zilnic.

CUM AVEM GRIJĂ DE IGIENA MÂINILOR?

Trebuie să ne spălăm pe mâini cu săpun și apă la robinet ori de câte ori avem mâinile vizibil murdare, după ce strănutăm sau tușim, după ce avem grijă de o persoană bolnavă, înainte, în timpul și după ce pregătim de mâncare, înainte să mâncăm, după ce folosim toaleta, după ce punem mâna pe animelele de companie sau resturile lor. Spălatul mâinilor trebuie să dureze între 40 și 60 de secunde, conform Organizației Mondiale a Sănătății.

De asemenea trebuie să ne și dezinfectăm mâinile ori de câte ori este necesar cu o soluție pe bază de alcool cu minim alcool 60%. Dezinfectarea mâinilor trebuie să dureze 20-30 de secunde, conform Organizației Mondiale a Sănătății.

    În fiecare an pe 10 octombrie, celebrăm Ziua Mondială a Sănătății Mintale, iar anului 2023 i-a fost atribuit  sloganul ” Sanatatea mintala este un drept universal al omului.” Această zi atrage atenția asupra unui subiect specific de sănătate ce îi preocupă pe oamenii din întreaga lume. Sănătatea este un drept fundamental al omului. Fiecare persoană trebuie să aibă acces la serviciile de sănătate necesare, fără impedimente și dificultăți financiare. Totodată fiecare cetățean are dreptul de a fi protejat de riscurile pentru sănătatea mintală, dreptul la îngrijire disponibilă, accesibilă, acceptabilă și dreptul la independență și incluziune în comunitate. Tulburările mintale pot afecta pe oricine, indiferent de vârstă, sex, rasă sau statut socio-economic.

    Îngrijorările, anxietatea și sentimentul de depresie, cauzate de efectele devastatoare ale pandemiei, ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, de criza climatică, de șomaj sau de creșterea costului vieții, au degradat nivelul deja precar al sănătății mintale. Refugiații și persoanele care fug din calea războiului au nevoie de sprijin în materie de sănătate mintală și de soluții rapide pentru a le reduce suferința. În acest context precizăm că în Republica Moldova funcționează peste 40 de centre comunitare de sănătate mintală, unde activează echipe multidisciplinare care includ medici psihiatri, psihologi, asistenți sociali și asistente medicale. Echipele centrelor comunitare de sănătate mintală au ca scop de a promova bunăstarea mintală a întregii populaţiei precum și prevenirea tulburărilor mintale prin oferirea oportunităţilor egale de acces la servicii de calitate şi protecţia drepturilor persoanelor cu probleme de sănătate mintală şi a familiilor acestora. Cu toate acestea, încă există stigmatizare și discriminare în jurul sănătății mintale, ceea ce face ca mulți oameni să evite adresarea la un specialist la primele semne de tulburare mintală.

    Pentru cetățeni, sănătatea mintală este o resursă care le permite să își realizeze potențialul intelectual și emoțional, să își găsească și să-și îndeplinească rolurile în viața socială, școlară și profesională. Pentru societăți, sănătatea mintală bună a cetățenilor contribuie la prosperitate, solidaritate și justiție socială. În schimb, lipsa sănătății mintale impune costuri și pierderi multiple, cetățenilor și sistemelor sociale.

   Ziua de 10 octombrie este o ocazie să arătăm că ne pasă, iar  fiecare dintre noi poate să  ofere din timpul și energia sa pentru a ajuta pe altcineva. Te vei simți bine când faci ceva tangibil pentru a ajuta pe cineva aflat într-o situație grea. În plus, este o modalitate excelentă de a cunoaște oameni noi.

Gripa este o boala contagioasa cauzata de infectia cu virusurile gripale (A, B si C). Aceasta afecteaza caile respiratorii superioare si/sau inferioare si se manifesta prin aparitia durerilor musculare, a durerilor de cap, a tusei, febrei, durerilor in gat, starilor de greata, lipsei poftei de mancare, oboselii. Virusul gripal se transmite pe cale aeriana, particulele virale fiind eliminate de persoanele infectate prin stranut, tuse, vorbit etc.

In unele cazuri, gripa se poate agrava si pot aparea infectii la nivelul sinusurilor si urechilor, traheite, bronsite sau chiar pneumonie. In plus, gripa poate inrautati anumite afectiuni preexistente, cum sunt astmul, bolile cardiovasculare sau diabetul. Unele categorii de persoane sunt mai vulnerabile in fata virusurilor gripale.

Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), vaccinarea antigripala periodica reprezinta cea mai buna metoda de protectie impotriva gripei la nivel de comunitate, reducand totodata riscul aparitiei complicatiilor severe.

Ce este si cum functioneaza vaccinul antigripal?

Vaccinurile sunt preparate biologice care stimuleaza organismul sa dezvolte anticorpi cu rol de protectie. Vaccinul pentru gripa sezoniera va oferi protectie impotriva virusurilor gripale care, potrivit cercetarilor, vor circula in urmatorul sezon gripal. Tulpinile virale care cauzeaza gripa sunt intr-o continua schimbare, de aceea este necesar ca vaccinurile antigripale sa fie modificate de la an la an.  

Cat de eficient este vaccinul antigripal?

Eficienta vaccinului antigripal poate varia de la an la an, in functie de tulpinile virale care circula. Totodata, depinde de starea de sanatatea si de varsta persoanei care se vaccineaza. Un alt factor este timpul efectiv care a trecut de la momentul vaccinarii, imunitatea dobandita scazand in timp. In medie, vaccinarea antigripala va preveni 60% din infectii, in cazul adultilor sanatosi cu varste intre 18 si 64 de ani. Efectul imunizarii apare la aproximativ doua saptamani dupa vaccinare, perioada de protectie fiind intre 6 si 12 luni.

Cand ar trebui sa ma vaccinez antigripal?

Se recomanda ca vaccinarea antigripala sa fie facuta la inceputul sezonului rece (lunile octombrie si noiembrie), in fiecare an. Dar, niciodata nu este prea tarziu sa te vaccinezi, atat timp cat gripa circula.

Te poti imbolnavi de gripa atunci cand te vaccinezi?

Este imposibil sa te infectezi cu un virus gripal in momentul vaccinarii, deoarece vaccinul nu contine tulpini virale vii.

Sunt necesare aproximativ doua saptamani dupa administrarea vaccinului antigripal pentru ca acesta sa-si faca efectul, adica sa ajute organismul sa dezvolte anticorpi impotriva gripei. Daca unii pacienti se imbolnavesc dupa vaccinare, nu vaccinul a cauzat acest fapt. Cel mai probabil, acestia au fost expusi la virusul gripal inainte sau in timpul celor doua saptamani necesare pentru a dezvolta anticorpi. Totodata, important de mentionat este faptul ca pot fi contractate si alte boli, cum ar fi raceala obisnuita.

Retine insa ca vaccinul antigripal nu protejeaza impotriva racelilor de sezon, chiar daca acestea au simptome similare cu cele ale gripei.

Care sunt grupele de persoane cu risc crescut in ceea ce priveste complicatiile cauzate de gripa?

–  Copiii și adulții cu boli cornice care suferă de: astm bronhic, insuficiență renală, hepatică, respiratorie și cardio-vasculară, diabet zaharat, patologii imunodeficitare, tuberculoză, beneficiari de transplant de organe, copii cu vârsta de 6-36 luni, copii instituționalizați în orfelinate, centre și școli internat, sanatorii.
–  Gravidele
–  Angajații instituțiilor de stat și publice

•  Instituții medicale publice și CNAM;
•  Instituții de asistență socială;
•  Studenți și cadre didactice ai Universității de Medicină „Nicolae Testemițanu”;
•  Studenți și cadre didactice ai colegiilor de medicină;
•  Angajații Poliției de Frontieră și Serviciului Vamal;
•  Polițiștii, militarii, carabinierii;
•  Angajații instituțiilor rezidențiale;
•  Angajații Aeroportului și Serviciului Situații Excepționale.
•  Echipajul aeronavelor și lucrătorii din aeroport.

Pana la urma, de ce sa ma vaccinez?

Pentru a ma proteja pe mine, dar si pe cei din jur: familie, colegi, prieteni, dar, mai ales, persoanele vulnerabile, care pot dezvolta forme severe de boala. Iata ce beneficii poate aduce administrarea vaccinului antigripal:

• prevenirea imbolnavirii;
• in caz de imbolnavire, poate reduce severitatea, durata bolii, necesitatea serviciilor medicale de specialitate si a spitalizarii si riscul decesului;
• in caz de imbolnavire, poate reduce nevoia acordarii de concediu medical sau de intrerupere a cursurilor
• in caz de imbolnavire, ajuta la reducerea administrarii antibioticelor compatibile cu gripa.

In contextul existentei concomitente a virusului gripal si viruslui SARS-COV-2, vaccinarea antigripala devine si mai importanta, deoarece coinfectarea ar putea avea o evolutie ingrijoratoare, in special in cazul pacientilor care fac parte din grupuri vulnerabile.

Menționăm că vaccinul antigripal poate fi utilizat simultan cu vaccinul împotriva virusului SARS-CoV-2.Se recomandă vaccinarea concomitentă împotriva gripei sezoniere și a infecției cauzate de virusul SARS-CoV-2.

Rugam toți pacienții să se adreseze medicului de familie pentru a se putea imuniza cu vaccinul antigripal. Cu cat faci programarea mai rapid, cu atat sunt sanse mai mari sa prinzi vaccinul pe stoc, atat pentru tine, cat si pentru cei apropiati.

Începând cu anul 1985 Organizația  Mondială a Sănătății (OMS), la inițiativa Societății Americane a Cancerului, a stabilit prin convenție internațională, că luna octombrie să fie Luna Internațională de conștientizării a cancerului mamar.

Scopul acestui eveniment este sporirea gradului de conștientizare a populației cu privire la intervențiile de prevenire și depistare precoce a cancerul de sân.

Potrivit studiului  Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer în rândul femeilor din întreaga lume, luând viețile a sute de mii de femei în fiecare an și afectând în mod disproporționat persoanele din țările cu venituri mici și medii. Astfel, rata de supraviețuire a cancerului de sân la 5 ani în țările cu venituri mari depășește 90%, comparativ cu 66% în India și 40% în Africa de Sud.

În Republica Moldova incidența prin cancer mamar în anul 2022 a fost de 51,5 cazuri la 100 mii locuitori, sau 1307 persoane depistate primar. În total la evidență medicală în anul 2022 se aflau 11488 de persoane cu cancer de sân, prevalența constituind 452,5 cazuri la 100 mii populație. Totodată, 471 de persoane au decedat de cancer de sân în anul trecut, nivelul de mortalitate fiind de 18,6 decese la 100 mii populație și se plasează pe locul 3 din totalitatea de decese cauzate de cancer.

Cancerul de sân este o boală în care celulele mamare anormale cresc necontrolate și formează tumori. Dacă sunt lăsate necontrolate, tumorile se pot răspândi în tot organismul și devin fatale.

Cine este în pericol?

Femeile sunt cele mai afectate de cancer de sân, la bărbați cancerul mamar se întâlnește în 0,5-1%. În Republica Moldova 20 de bărbați de 30–85 ani au fost diagnosticați cu cancer mamar. Tratamentul cancerului de sân la bărbați urmează aceleași principii de management ca și pentru femei.

Anumiți factori cresc riscul de cancer de sân:

• înaintarea în vârstă;
• obezitatea;
• antecedentele familiale;
• expunerea la radiații;
• istoricul reproductiv;
• refuzul alăptării;
• consumul de tutun;
• consumul nociv de alcool;
• terapia hormonală postmenopauză.

Important de menționat că 21% din totalul deceselor cauzate de cancerul de sân la nivel mondial se datorează consumului de alcool, excesului de greutate și inactivității fizice. Proporția a fost mai mare în țările cu venituri ridicate (27%), iar cel mai important contribuitor a fost supraponderabilitatea și obezitatea. În țările cu venituri mici și medii proporția cazurilor de cancer mamar care se atribuie acestor factori de risc a fost de 18%, iar inactivitatea fizică a fost cel mai important determinant (10%).

Simptome

Cel mai frecvent simptom al cancerului de sân este apariția unui nodul sau a unei zone de țesut îngroșat, nedureroase, la nivelul sânului, cu margini neregulate. 

Există cazuri în care tumorile sunt moi și rotunjite. Ele pot fi chiar dureroase. Din acest motiv, este important ca orice modificare a sânilor sau orice nodul nou apărut să fie verificat de către un cadru medical cu experiență în diagnosticarea bolilor de sân.

Alte simptome posibile ale cancerului de sân includ:

• Tumefierea (umflarea) totală sau parțială a unui sân, în special în cazul în care aceasta apare pe o singură parte (chiar dacă nu se simte niciun nodul distinct);
• Rash (iritație), încrețirea pielii sau apariția unei cruste la nivelul sânului;
• Retracția pielii la nivelul unei zone a sânului;
• Apariția unei senzații de durere în oricare dintre sâni, la nivelul mamelonului sau în zona axilei, fără a fi legate de menstruație;
• Rash (Iritație) în jurul mamelonului sau apariția unei cruste la nivelul mamelonului (unele femei descriu această crustă ca fiind similară cu textura cojii de portocală);
• Retragerea mamelonului spre interior;
• Secrețiile mamelonare (altele decât laptele matern) apărute spontan, hemoragice sau incolore, în special cele unilaterale.

Ce putem face pentru prevenirea acestei maladii:

• Limitarea consumului de alcool;
• Menținerea unui mod sănătos de viață;
• Practicarea activităților fizice regulat;
• Alăptarea bebelușului;
• Limitarea tratamentelor hormonale;
• Reducerea expunerii la radiații;
• Controlul medical periodic;
• Examinarea ecografică mamară anuală după vârsta de 30 ani;
• Efectuarea mamografiilor bilaterale anuale după vârsta de 40 ani;
• Autoexaminarea sânilor de sine stătător acasă;

Controlul cancerului mamar

OMS promovează controlul cancerului de sân în contextul programelor naționale cuprinzătoare de control al cancerului și implică prevenirea, depistarea precoce, diagnosticarea și tratamentul, reabilitarea și îngrijirea paliativă.

Creșterea gradului de conștientizare a opiniei publice cu privire la problema cancerului de sân și mecanismele de control, precum și promovarea unor politici și programe de prevenire, diagnostic și tratament – reprezintă strategii-cheie ale controlului cancerului mamar la nivel de populație

În Republica Moldova, în conformitate cu Programul Național de control al cancerului pentru anii 2016-2025, (HG nr. 1291 din 2 decembrie 2016), țara s-a angajat să reducă cu 10% pînă în anul 2025 a incidenţei tuturor tipurilor de cancer, inclusiv cancer mamar și să sporească cu 25% rata de depistare precoce în stadiile I și II.

Ce este cancerul de sân?

Cancerul de sân sau cancerul mamar reprezintă o creștere necontrolată a unor celule din țesutul mamar, care ajung la un moment dat să formeze o tumoare.

Depistare precoce pentru cancer de sân: 

Există mai multe modalități prin care cancerul mamar se poate depista precoce, în stadiile 1-2. Acestea sunt auto-examinarea sânului, examenul clinic al sânului, mamografia, ecografia, rezonanța magnetică nucleară și tomosinteza. 

Auto-examinarea sânului

Este o metodă care poate fi efectuată de fiecare persoană pentru a depista noduli, umflături sau alte schimbări neobișnuite ale glandelor mamare.

 Auto-examinarea sânilor se face în cinci pași.  

Pasul 1: Privindu-te în oglindă, cu spatele drept și mâinile în șolduri, poți vedea dacă sânii tăi au forma, dimensiunea și culoarea obișnuită. Lucrurile pe care ar trebui să le semnalezi medicului, dacă le observi în această fază, sunt orice încrețituri, gropițe, sfârcuri inversate (numite și mameloane invaginate, atunci când mamelonul e tras către interior), roșeață, iritație, umflături.

Pasul 2: Observă aceleași posibile modificări, de data aceasta cu brațele ridicate deasupra capului. 

Pasul 3: De asemenea, poți observa și dacă există vreo scurgere din sfârcuri (fluidele pot fi de consistența apei, a laptelui, galbene sau cu urme de sânge).

Pasul 4: Întinsă pe pat, cu brațul corespondent sânului pe care îl examinezi sub cap, examinează-ți sânul folosind cealaltă mână (dreapta pentru sânul stâng, stânga pentru sânul drept). Folosind cele trei degete din mijloc laolaltă, întinse, fă mișcări circulare și ferme, care să acopere treptat întreaga suprafață a sânului. Folosește aceste mișcări circulare dintr-un capăt în altul al suprafeței, de la claviculă spre abdomen și de la subraț spre stern. Presiunea mișcărilor ar trebui să te facă să simți pe rând întreg țesutul, până la coaste. Poți repeta făcând mișcări de sus în jos.

Pasul 5: Folosind aceleași mișcări ca la pasul 4, reia examinarea în timp ce stai în picioare sau așezată, cu mâna corespondentă sânului pe care îl examinezi întinsă deasupra capului. Este posibil să îți fie mai simplu să faci această examinare sub duș, când pielea este udă și alunecoasă de la săpun.

Dacă pe parcursul acestor pași ați observat modificări, umflături, iritații inexplicabile, fie la subraț, fie în textura sânului sau a mamelonului, adresați-vă imediat la medicul de familie.