Genericul:

,,Oricine se poate îneca, dar nimeni nu ar trebui”

Potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, înecurile au loc, în majoritatea cazurilor, în piscine, ocupînd locul doi în lume printre cauzele morţii ca urmare a traumelor nepremeditate.

Anual în lume se produc peste 300 000 de cazuri de decese ca urmare a înecului. Celui mai mare risc sunt expuşi copiii.

Cum să ne comportăm lîngă apă, care sunt regulile de acordare a primului ajutor medical copilului care se îneacă, cum să alegem produsele de protecţie în apă pentru copii

Cauzele principale ale accidentelor legate de apă

În primul rînd este vorba despre neglijenţa părinților, care nu au luat nici o măsură pentru prevenirea tragediilor. Aceasta este cauza principală şi cea mai răspîndită a înecului copiilor.

Se consideră înec pătrunderea apei în căile respiratorii superioare, precum şi în plămîni.

Există 3 tipuri de înec:

• „Ud” sau propriu-zis. În acest caz în plămînii copilului ajunge o cantitate mare de apă, iar moartea survine ca urmare a edemului pulmonar.
• „Uscat” sau asfixic. În acest caz are loc un spasm al laringelui în momentul pătrunderii unei cantităţi mici de lichid în căile respiratorii superioare.
• Sincopal – oprirea reflectorie a inimii. Moartea survine instant.

Ce prim ajutor poate acorda părintele copilului în caz de înec?

Pentru început copilul trebuie scos din apă şi, totodată, chemată ambulanţa. În continuare:

• asiguraţi-vă că micuţul prezintă semne vitale (de cele mai multe ori tuse, uneori vomă);
• puneţi copilul pe o suprafaţă dreaptă, tare;
• eliberaţi cavitatea bucală de orice corpuri străine: alge, nisip, scoici;
• în caz de necesitate, dezbrăcaţi copilul;
• nu pierdeţi timpul, începeţi cît mai urgent manevrele de resuscitare.

Este de preferat ca manevrele de resuscitare (masajul cardiac şi respiraţia artificială) să fie efectuate de doi adulţi. Trebuie să alternaţi masajul şi respiraţia, fără a uita de cîteva cifre:

• pînă la 1 an frecvenţa constituie cel puţin 120 de compresii, numărul de respiraţii pe minut fiind de 40;
• copiii de la 1 an pînă la 7 ani – 100 de compresii şi 20 de respiraţii pe minut;
• copiii mai mari de 8 ani – 80-100 de compresii şi 16-20 de respiraţii pe minut.

Dacă micuţul este conştient, el trebuie schimbat în haine uscate şi învelit cu o pătură. Îi puteţi oferi o băutură caldă şi aşteptaţi medicii de pe urgenţă. Reţineţi: nu are nicio importanţă ce culoare are pielea copilului. Nici durata aflării în apă nu are importanţă.

Ce este interzis să facem atunci cînd încercăm

să acordăm primul ajutor?

După vizionarea unor seriale şi emisiuni TV, unii pot crede că este foarte uşor să salvezi şi să acorzi prim ajutor copilului, dar acest lucru nu este adevărat. Reţineţi ce nu trebuie să faceţi:

• nu loviţi copilul peste spate, crezînd că scoateţi apa din plămîni. Apa nu va ieşi, în schimb puteţi dăuna copilului;
• nu trageţi în toate părţile picioarele copilului, nu i le îndoiţi;
• în nici un caz nu umblaţi la limbă;
• nu rotiţi capul copilului.

Regulile de comportare a copiilor lîngă apă

Copilul nu trebuie să se afle în apă singur, chiar dacă este bine echipat. Chiar dacă are colac, vestă şi aripioare, el se poate îneca. Copilul nu trebuie să se joace singur nici chiar în piscina pentru micuţi. În procesul jocului cu alţi copii, el poate primi o traumă mecanică, ce poate conduce la înec. Întotdeauna trebuie să fie un adult în apropiere.

De asemenea, are importanţă şi temperatura apei: de foarte multe ori apa rece conduce la spasme şi cîrcei şi, ca urmare, la înec. Nu permiteţi copilului să se scufunde complet sub apă. Nu permiteţi săriturile în apă (de pe stînci, mal etc.).

Vorbiţi cu copilul şi explicaţi-i că expresia „Ajutor, mă înec!” nu poate fi rostită în glumă atunci cînd se află în apă, ci doar în caz de pericol real.

Nu permiteţi ca adolescenţii să înoate după geamanduri, precum şi în locurile în care există transport marin. Dacă aţi decis să vă plimbaţi cu barca sau iahtul, sau chiar cu catamaranul, îmbrăcaţi în mod obligatoriu copilul cu vestă de protecţie.

Ce să alegem pentru securitatea copilului lângă apă:

colacul, vesta sau aripioarele

Totul depinde de vîrsta copilului, dar nu uitaţi că nici una dintre ele nu oferă o garanţie sută la sută. Pentru copiii mici, inclusiv sugari, sunt potriviţi colacii care se îmbracă pe gît. Un astfel de colac trebuie să fie dotat cu fixator specific pentru bărbie. Nu uitaţi că îmbinările trebuie să fie cît mai moi.

Pentru copiii mai mari de un an puteţi cumpăra plute de diverse forme. Cu ajutorul lor copilul se poate deplasa singur pe apă, desigur, sub supravegherea părinţilor. Alegeţi-le bine, cele necalitative pur şi simplu se vor răsturna împreună cu copilul în apă.

Cele mai sigure sunt vestele gonflabile. La cumpărarea unei veste fiţi atenţi la mărime, pentru că ea trebuie să corespundă întocmai dimensiunilor copilului. Încheietoarele trebuie să se fixeze bine. Un detaliu important: gulerul trebuie să fie masiv şi fără îmbinări, pentru a menţine capul copilului deasupra apei.

Aripioarele atît de îndrăgite de toată lumea se potrivesc copiilor mai mari de 3 ani. Cu ajutorul lor copilul se poate învăţa mai rapid să înoate. Atunci cînd le cumpăraţi, verificaţi dimensiunile, mărimile şi modul de fixare pe braţe.

Colacii gonflabili sunt mai potriviţi pentru copilul care ştie deja ce înseamnă apa şi înotul. Aveţi grijă ca, atunci cînd este speriat, copilul să nu ridice mîinile şi să alunece din colac. Staţi cît mai aproape de copil.

La cumpărarea unui colac, ţineţi cont de următoarele recomandări:

• copiii de pînă la 3 ani – diametrul de cel mult 50 cm;
• copiii de la 3 pînă la 6 ani – diametrul de la 51 pînă la 61 cm;
• copiii peste 6 ani – diametrul mai mare de 61 cm.

Despre Ziua Mondială a Donatorului de Sânge

OMS (Organizația Mondială a Sănătății) a ales ziua de 14 iunie pentru a aduce un omagiu lui Karl Landsteiner, un imunolog ce a descoperit grupele de sânge AB0. Acesta a primit și premiul Nobel pentru medicină în 1930, pentru această descoperire uriașă. Karl Landsteiner s-a născut pe 14 iunie și de aceea această zi a fost declarată Ziua Mondială a Donatorului de Sânge. Austriacul a avut un impact major în această arie, căci datorită lui, transfuziile de sânge sunt astăzi proceduri de rutină medicală.

Alături de această descoperire a lui Karl Landsteiner, un alt pas important a fost introducerea factorului Rh, de Philip Levine.

Prima dată când a fost sărbătorită Ziua Mondială a Donatorului de Sânge a fost în 2004, în Johannesburg, Africa de Sud.

Este foarte interesant faptul că, în funcție de grupa de sânge și de Rh, poți dona doar anumitor persoane. Iată tabelul de mai jos:

De ce sărbătorim Ziua Mondială a Donatorului de Sânge

Ziua Mondială a Donatorului de Sânge este sărbătorită în toată lumea pentru a mulțumi tuturor donatorilor de sânge voluntari pentru donația lor.

Acest eveniment este o oportunitate grozavă de a crește gradul de conștientizare asupra importanței donării de sânge și de a sărbători numărului de vieți salvate zilnic de donatori. În plus, Ziua Mondială a Donatorului de Sânge marchează avantajul neprețuit de a avea provizii de sânge accesibile și la timp pentru sănătatea universală.

Transfuzia de sânge și proviziile ajută la salvarea a milioane de vieți anual. Acestea pot fi folosite pentru a ajuta oamenii să trăiască o viață normală și pentru a ajuta în cadrul procedurilor medicale. Aceste provizii nu pot fi făcute decât prin donații frecvente ale voluntarilor.

Această zi are an de an un slogan diferit, de exemplu:

• în 2019 – sânge sigur pentru toți;
• în 2020 – sângele sigur salvează vieți;
• în 2021 – donează sânge și salvează pulsul lumii;
• în 2022 - donarea de sânge este un act de solidaritate - alăturați-vă efortului și salvați vieți;
• în 2024 – 20 de ani de fericire neconditionata,iti multumesc tie ,donatorule de singe

Lucruri interesante

Iată mai jos câteva aspecte fascinante cu privire la donarea de sânge:

• se estimează că la fiecare donare de sânge, salvezi două vieți;
• prin donație se reglează nivelul de fier din sânge;
• cantitatea donată (în general 450 ml) se va reface natural în câteva ore;
• timpul de donație este în jur de 10-15 minute;
• OMS a declarat că o țară, pentru a atinge autosuficiența sanguină, are nevoie de 20-25 de donatori la 1 000 de locuitori.

Ziua Internațională de Luptă împotriva consumului și traficului ilicit de droguri, este marcată anual pe 26 iunie. Tema pentru anul 2024 –“EVIDENȚELE SUNT CLARE:INVESTIȚI ÎN PREVENȚIE!”, ceea ce subliniază importanța conștientizării faptelor referitoare la droguri (și a pericolelor acestora), a prevenirii, tratamentului și îngrijirii bazate pe dovezi.

COVID-19 a adus o conștientizare publică fără precedent a considerațiilor de sănătate, a măsurilor de protecție pentru a rămâne sănătoși și a responsabilității de a ne proteja reciproc.Importanța comunității și solidarității a devenit mai evidentă ca niciodată, la fel ca și nevoia de îngrijire a sănătății pentru toți.În același timp, am asistat la o inovație științifică fără precedent și progrese într-un interval de timp record (dezvoltarea vaccinurilor). Am văzut cât de mult s-a pus accent pe știință și necesitatea de a promova informații bazate pe dovezi pentru a contracara „pandemia dezinformării” – a devenit esențială în lupta împotriva pandemiei.

 Utilizarea medicamentelor psihoactive sau narcotice și a substanțelor psihotrope fără supraveghere medicală este asociată cu riscuri semnificative pentru sănătate. Din acest motiv, producția, vânzarea, distribuția și utilizarea multor dintre aceste substanțe sunt reglementate de tratate internaționale pentru a evita consecințele negative care pot reprezenta o amenințare pentru sănătate și siguranță.De mulți ani, drogurile tradiționale au inclus substanțe psihoactive derivate din plante, cum ar fi cocaina, heroina și cânepa, consumate în aceleași regiuni în care au fost cultivate sau pe căile comerciale către piața finală.Creșterea comerțului mondial și a turismului conduce la globalizarea pieței substanțelor din plante, care anterior erau concentrate în principal în regiuni specifice. În ultimele decenii, noile substanțe psihoactive sintetizate în laboratoare existente ilegal au devenit mai disponibile și sunt utilizate în toate regiunile.

Consumul oricărui drog este mai mare în rândul bărbaţilor, această diferenţă fiind adesea și mai pronunţată în cazul modelelor de consum intensiv sau regulat. Se estimează că 96 de milioane de adulţi din UE (din grupa de vârstă 15-64 de ani), adică 29% din adulţii europeni au încercat droguri ilegale într-un moment al vieţii.

Abuzul de droguri pune o problemă globală, care necesită cooperare internațională și acțiuni interdisciplinare și multisectoriale. Ca răspuns la creșterea problemelor legate de droguri în Europa, OMS / Europa acordă o atenție specială sprijinirii dezvoltării politicilor naționale și a planurilor de acțiune pentru reducerea cererii de droguri.

De ce consumă oamenii droguri?

• Pentru curiozitate.
• Pentruplăcere.
• Pentru că este normal socializării și culturii grupului din care fac parte.
• Pentru că prietenii o fac.
• Pentru a-și schimba starea de dispoziție.
• Pentru a fi la modă.
• Pentru că persoana consumatoare trece prin probleme emoționale, psihologice sau sociale.

Indicii care pot sugera consumul de droguri:

• schimbarea bruscă a comportamentului;
• treceri fără motiv de la veselie la tristeţe, uneori chiar agresivitate neobişnuită, şi de la agresiune la linişte şi chiar delăsare;
• pierderea apetitului alimentar;
• ochi injectaţi;
• pierderea gradată a interesului pentru şcoală, muncă, hobby-uri, sporturi, prieteni;
• stări de somnolenţă şi apatie necaracteristice, oboseală excesivă fără o cauză aparentă;
• cheltuieli excesive, dispariţia banilor sau a unor obiecte de valoare din casă;
• pete neobişnuite, mirosuri ciudate pe piele sau îmbrăcăminte;
• schimbarea grupului de prieteni, precum şi tendinţa de tăinuire a acestor “prieteni”, folosirea unui jargon diferit de cel anterior.

Consumul de droguri reprezintă una dintre cauzele majore ale mortalității evitabile în rândul tinerilor europeni, atât în mod direct, prin supradoză (decese induse de droguri), cât și în mod indirect, prin boli, accidente, violență și suicid asociate consumului de droguri.

Drogurile sunt substanţe chimice cu efecte diferite, care au un impact negativ asupra stării de sănătate, consecinţele fiind de lungă durată şi permanente. Modurile de administrare sunt variate: injectabil, ingestie sau inhalare.

Toate drogurile au în comun mai multe efecte dăunătoare sănătăţii. Printre acestea se numără: îmbătrânirea prematură, iritabilitate, agitaţie, agitaţie continuă, dureri de cap, ritm alert al inimii, crampe stomacale, stări psihotice, leziuni ale rinichilor şi plămânilor, slăbirea sistemului imunitar, tulburări ale dezvoltării la copiii nenăscuţi, pierderea progresivă a eului, adică tulburări ale funcţiei Eului şi ale autocontrolului la nivel corporal, sufletesc şi spiritual.

Cine este afectat de consumul de droguri?

Toate categoriile de persoane suferă consecinţele negative ale abuzului şi dependenţei de droguri:

• Fătulexpus la medicamente în uter se poate naşte prematur şi subponderal, poate avea simptome de sevraj (sindrom de abstinenţă neonatală), defecte congenitale, expunere care poate afecta intelectualitatea copilului, dezvoltarea acestuia şi comportamentul ulterior din timpul vieţii.
• Adolescenţiicare fac abuz de droguri, consecinţele fiind rezultate şcolare precare şi abandon şcolar. Riscul major este de sarcină neplanificată, violenţă şi boli cu transmitere sexuală (hepatita B, C, HIV/SIDA).
• Adulţiidependenţi dezvoltă probleme de gândire coerentă, memorie şi atenţie. Prin urmare, scad performanţele de muncă şi sunt afectate relaţiile personale.
• Abuzul de droguri al părinţilorpoate crea haos, stres şi duce la neglijarea copiilor.

Aceste condiţii dăunează familiei şi dezvoltării copiilor într-un mediu „bolnav” şi ar putea determina abuz de droguri în generaţia următoare.

Prevenirea este cel mai bun mijloc de combatere a problemei, dar Biroul Regional OMS lucrează și la dezvoltarea programelor și modalităților de tratament. Creșterile rapide ale deceselor legate de droguri și ale bolilor infecțioase legate de abuzul de droguri – în special infecția cu HIV și hepatita B și C – arată necesitatea unor programe de minimizare a riscului.

Consumul de droguri ilicite și abuzul de droguri, în general, reprezintă o problemă majoră pentru persoane, familii și comunități în întreaga Europă. Pe lângă implicațiile pentru societate și sănătate ale abuzului de droguri, piața drogurilor ilicite reprezintă un element major de activitate infracțională în întreaga societate europeană și chiar pe plan mondial.

“Protejarea copiilor de indeferența industriei tutunului”

Ziua de 31 mai este declarată în toată lumea „Ziua Mondială fără Tutun”, la inițiativa Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). În acest an, genericul zilei este Tutunul și sănătatea plămânilor și are drept scop conștientizarea de către populație a impactului negativ al consumului de tutun și al expunerii la fumul de țigară asupra sănătății plămânilor. În prezent, anual, la nivel mondial, peste 8 milioane de oameni mor din cauza fumatului, dintre care un milion - ca urmare a expunerii la fumul de ţigară.

Fumatul afectează sănătatea datorită substanțelor toxice, iritante și cancerigene pe care le conține fumul produs în urma arderii tutunului. Odată cu nicotina, un fumător inhalează aproximativ 4 mii de substanțe chimice, dintre care peste 45 conduc la apariția cancerului, iar alte 400 au diverse efecte toxice asupra organismului uman.

Potrivit statisticilor, cele mai multe persoane încep să fumeze la o vârstă foarte fragedă – 14 ani, mai mult de jumătate dintre fumători fac acest lucru înainte de această vârstă, iar 90% - până la împlinirea vârstei de 19 ani.

În Republica Moldova fumatul omoară 4700 de persoane anual. Peste 60% dintre acestea au vârstă aptă de muncă.

Tutunul amenință sănătatea oricărei ființe vii de pe Pământ, otrăvind zi de zi mediul înconjurător. Ciclul complet de cultivare, creștere, producție, consum și deșeuri de tutun otrăvește aerul, apa și întregul ecosistemul. Aceasta înseamnă 25 de milioane de tone metrice de deșeuri în fiecare an.

La nivel global, tutunul ucide peste 8 milioane de oameni în fiecare an, „alimentând” prevalența bolilor periculoase netransmisibile, cum sunt bolile cardiovasculare, bolile respiratorii cronice, cancerul, diabetul.

Tutunul este periculos sub orice formă de consum, afectând grav sănătatea plămânilor.

Fumatul dublează riscul dezvoltării tuberculozei și sporește numărul deceselor din cauza insuficienței respiratorii. Copiii expuși la fumul de tutun sunt mai predispuși să dezvolte astm bronșic și suferă mai frecvent de accese severe.

Fumatul reprezintă unul dintre factorii majori de risc pentru apariţia maladiilor cardiovasculare:

– o treime dintre decesele prin cardiopatie ischemică se datorează fumatului;

– fumătorii au risc de anevrism aortic de opt ori mai mare față de nefumători;

– fumatul conduce la creșterea, cu 50%, a riscului de accident vascular cerebral  la persoanele sub 65 de ani;

– femeile care fumează și utilizează contraceptive orale riscă, de 10 ori mai mult,  să dezvolte boli cardiovasculare.

Aproape toți fumătorii suferă de așa numita bronșita a fumătorilor care în majoritatea cazurilor duce la apariția unor afecțiuni cronice de plămîni. Conform datelor unor savanți din 100 de cazuri de TBC și cancer pulmonar 95 și 90, respectiv, revin fumătorilor.

Fumătorii de 13 ori mai des se îmbolnăvesc de angor pectoral, de12 ori mai des de infarct miocardic. Fiecare al șaptelea om, care fumează mulți ani la rînd suferă de afecțiuni vasculare ca endarterită obliterantă.

Se interzice fumatul femeilor gravide. Nicotina influiențează asupra embrionului care reține și tulbură dezvoltarea copilului cu mult înainte de nașterea lui. Fumatul duce la mărirea procentului morbidității premature. Se interzice fumatul în perioada alaptării copilului la sîn.

Una dintre problemele cu care se confruntă majoritatea celor care sunt pe drumul bun de a renunța la fumat, dar nu sunt încă convinși 100% - cautărea unei alternative.

Țigările electronice sunt la fel de dăunătoare, deoarece cercetările recente au arătat că fumul de țigară în combinaţie cu aerul formează compuși cancerigeni, așa-numitele nitrozamine, ce reprezintă, de fapt, un pericol și pentru nefumători, iar printre numeroasele substanțe nocive identificate, 46 s-au dovedit a fi cancerigene.

Legătura dintre fumat și cancer este demonstrată indiscutabil. Anual, în lume mor de cancer 5-6 milioane de oameni, un sfert din aceste decese fiind  cauzate de fumat.

La solicitarea Uniunii Europene, în anul 2016, în țara noastră a fost adoptată o lege severă anti-tutun, prin care se interzice fumatul în taxiuri, la locul de muncă, în transportul public, în restaurante, în parcuri sau în curțile spitalelor și ale școlilor. Persoanele care încalcă prevederile legii riscă amenzi de până la 8 mii de lei. De asemenea, a fost interzisă comercializarea țigărilor pentru minori şi, între orele 22:00-8:00, pentru adulţi.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a Republicii Moldova a creat o linie verde, сu numărul de telefon 080010001 pentru persoanele care necesită ajutor și doresc să renunțe la fumat și 080012300 - pentru a reclama cazurile de nerespectare a dreptului la un mediu liber de fumul de tutun în locurile publice. Apelurile  sunt efectuate gratuit.