HPV  reprezintă prescurtarea din engleză a Human Papilloma Virus ( în l. română este cunoscut sub denumirea de Papilomavirusul uman -PVU) .

Se numește papiloma virus, deoarece unele tipuri de HPV determină apariția verucilor (negilor) sau a papiloamelor, care sunt tumori benigne (nu sunt cancer). Totuși, anumite tipuri de HPV pot determina cancer. 

99% dintre cancerele de col uterin sunt cauzate de infecția persistentă cu HPV. De asemenea, virusul este răspunzător de unele tipuri de cancer la nivelul vaginului, vulvei, anusului, penisului, scrotului si orofaringelui (la nivelul gatului si gurii).

Există peste 150 de tipuri de Human Papilloma Virus (HPV). Infecția cu HPV afectează atât femeile, cât și bărbații. Virusul se transmite prin contact sexual sau orice alt tip de contact direct pe piele. Infecția cu HPV este cea mai frecventă și mai răspandită infecție virală a tractului genital. Se consideră că aproape fiecare persoană activă sexual este infectată cel puțin o dată pe parcursul vieții. Anumite tipuri de HPV determină la nivelul pielii apariția verucilor sau negilor, iar altele au risc crescut cancerigen.

Infecția cu HPV a fost identificată în 99% din cazurile de cancer cervical diagnosticate.

O modalitate eficientă și recomandată de a preveni infecția cu HPV este vaccinarea, recomandat să se înceapă la vârsta de pre-adolescență. Vaccinarea împotriva HPV îi oferă copilului protecție sigură și de lungă durată.

Poate fi prevenită infecția cu HPV dacă mă vaccinez? 

DA. Vaccinurile disponibile previn infecția cu anumite tipuri de HPV și ajută la prevenția anumitor cancere cauzate de aceste virusuri. 

Cum funcționează vaccinul HPV?

Vaccinurile HPV stimulează sistemul imunitar să produca anticorpi, astfel încat atunci cînd organismul va veni în contact cu virusul HPV anticorpii se vor lega de acesta și vor preveni ca virusul să intre în celule și să le infecteze. 

Vaccinurile care se folosesc în prezent sunt vaccinuri de tipul celor care conțin particule asemănătoare virusului, formate din anumite componente din structura virusului HPV. Deoarece nu conțin genomul viral, nu produc infecția și sunt vaccinuri sigure. Aceste tipuri de vaccinuri care conțin particule asemănătoare virusului sunt puternic imunogene, ceea ce înseamnă că produc un nivel ridicat de anticorpi în organism, având astfel o eficacitate foarte bună. 

Câte tipuri de vaccin HPV există?

În prezent, există 3 tipuri de vaccinuri HPV: Gardasil, Gardasil 9 si Cervarix.

#Notă: În incinta IMSP„CMF mun. Bălți” se desfășoară campania de vaccinare împotriva infecției cu Papilomavirusul uman (PVU) cu vaccinul Gardasil.

Cine trebuie să se vaccineze?

Vaccinul HPV produce cel mai puternic răspuns imun atunci când este administrat la pre-adolescenți, înainte ca aceștia să fie expuși la virus. Pentru a produce cel mai bun efect, vaccinurile HPV trebuie administrate între 11 si 12 ani, vaccinarea putând să înceapă și de la vârsta de 9 ani. Vaccinurile sunt recomandate pentru băieți și fete. Studiile au arătat că vaccinarea la o vârstă mică nu este legată cu începerea mai devreme a vieții sexuale. 

De ce vaccinarea trebuie să înceapă înainte de perioada adolescenței?

Există câteva motive importante:

• Vaccinul funcționează cel mai bine la aceasta vârstă. Studiile au arătat că persoanele mai tinere au un răspuns imun mai bun la vaccin comparativ cu cele care se află la sfârșitul perioadei de adolescență sau în prima parte a celei de-a treia decadă de viață. 
• Vaccinul poate preveni infecția cu tulpinile HVP acoperite numai dacă este administrat înainte de expunerea la virus. De aceea este recomandat mai devreme, decât mai târziu în viață. 
• HPV se poate transmite prin orice contact cu pielea și frecvent se găsește la nivelul degetelor, mâinilor, gurii si organelor genitale. Asta înseamnă că poate fi transmis prin orice formă de activitate sexuală, inclusiv atingerea.

Se pot vaccina și persoanele peste 26 de ani?

Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) din Statele Unite recomandă vaccinarea împotriva HPV la urmatoarele categorii de vârstă:

• Copiii și adulții cu vârstă cuprinsă între 9 și 26 de ani. Vaccinarea împotriva HPV este recomandată de rutină la 11 sau 12 ani; vaccinarea poate fi începută încă de la vârsta de 9 ani. În plus, vaccinarea împotriva HPV este recomandată tuturor persoanelor cu vârsta de până la 26 de ani care nu au fost vaccinate anterior. Efectul vaccinului este cel mai mare în perioada de pre-adolescență și scade începând cu vârsta de 18 ani.

Câte doze sunt necesare?

Vaccinul se administrează în mai multe doze. Numărul dozelor depinde de vârstă:

• < 15 ani: 2 doze - doza 1 la 11-12 ani (poate începe și la 9 ani). Doza 2 trebuie sa fie la minim 6 luni de la prima doză, frecvent la 6-12 luni de la prima doză. 
• > 15 ani: 3 doze (inclusiv la persoanele cu sistem imunitar slăbit). Doza 2 trebuie administrată la cel puțin 1 lună de la prima doză, iar doza 3 la cel puțin 3 luni după doza 2. Este important să fie adminstrate toate cele 3 doze pentru a fi protejat. 

Vaccinurile HPV sunt sigure?

Înainte de a fi aprobate, toate cele trei tipuri de vaccinuri HPV au fost testate pentru siguranță în trialuri clinice la care au participat mii de oameni din întreaga lume:

• Gardasil 9 a fost studiat în trialuri clinice care au cuprins 15.000 de fete și băieți,
• Gardasil a fost studiat în trialuri clinice care au cuprins 29.000 de fete și băieți,
• Cervarix a fost studiat în trialuri clinice care au cuprins 30.000 de fete.

De asemenea, monitorizarea și cercetarea din ultimii 12 ani de când se folosesc aceste vaccinuri, au arătat că aceste vaccinuri sunt sigure. Au fost efectuate peste 120 de milioane de doze de vaccin HPV și datele arată că aceste vaccinuri sunt sigure și efective. Vaccinurile HPV vor continua să fie monitorizate în permanență pentru siguranță. Pînă în prezent, toate studiile au arătat că nu au existat decese cauzate de niciunul dintre vaccinurile HPV. 

La fel ca oricare alt vaccin, și vaccinurile HPV pot avea efecte adverse. Pot să apară urmatoarele reacții frecvente și usoare: cefalee, febră, greață și amețeli. Uneori, la locul administrării pot să apară durere și roșeață.

Cît de eficiente sunt vaccinurile HPV?

HPV poate cauza 6 tipuri de cancer: cancer de col uterin, vaginal, vulvar, penian, anal și orofaringian. Doar cancerul cervical poate fi diagnosticat în stadii precoce, prin efectuarea testului de screening Papanicolau. Celelalte tipuri de cancer nu pot fi diagnosticate decât în faza în care deja au produs semne și simptome. Astfel, vaccinarea împotriva HPV ajută la prevenirea apariției acestor cancere, și în special a cancerului de col uterin.

Cât timp mă va proteja vaccinul HPV?

Atunci când un vaccin este recent introdus, este nevoie de timp pentru a se ști cu exactitate cât timp va oferi protecție. Gardasil a fost aprobat pentru utilizare in Statele Unite in anul 2006, iar Gardasil 9 in 2014. Studiile au arătat că vaccinurile sunt eficiente și nu există date că protecția ar scădea în timp, aceasta rămânând ridicată și la 10 ani de la vaccinare. În prezent, se consideră că protecția durează 10 ani în cazul Gardasil, 9 ani în cazul Cervarix și cel puțin 6 ani pentru Gardasil 9. Studiile vor continua să analizeze durata protecției împotriva infecției HPV și dacă vor fi necesare alte doze de rapel.

După ce m-am vaccinat, mai trebuie să fac testul Papanicolau pentru screening-ul cancerului de col uterin?

DA. Vaccinarea împotriva HPV nu înlocuiește efectuarea screeningului de cancer de col uterin. Deoarece vaccinurile HPV nu protejează împotriva tuturor tipurilor de HPV care pot cauza cancer, se recomandă ca femeile vaccinate să urmeze aceleași recomandări de screening pentru cancerul de col uterin ca în cazul femeilor nevaccinate.

În perioada 17 – 23 ianuarie 2022, în Republica Moldova se derulează Săptămâna europeană de prevenire a cancerului de col uterin, eveniment organizat în scopul consolidării eforturilor în vederea reducerii poverii cancerului de col uterin.

Cancerul de col uterin  este unul din cele mai frecvente diagnosticate la femei și reprezintă al 2-lea cel mai frecvent tip de cancer la femei în lume și al 2-lea motiv de deces la femei printre afecțiunile oncologice, în Europa.

Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), annual , aproximativ 600 000 de femei sunt diagnosticate cu cancer de col uterin la nivel mondial și aproximativ 300 000 de femei au murit din cauza bolii, ceea ce reprezintă 7,5% din toate decesele cauzate de cancer (www.who.int ).

În Republica Moldova, potrivit IMSP Institutul Oncologic , anual, sunt înregistrate în jur de 300 de cazuri noi, respectiv 17,1 la 100 mii populație feminină. 47 la sută sunt cazuri depistate în stadiul precoce (stadiul I și II), stadiile inițiale ale bolii sunt ușor de tratat, pacientele urmând tratament specific. Trist e faptul că  în jur de 160 femei decedează anual, maladia fiind depistată în stadiu avansat (www.onco.md ).

Vârsta cea mai afectată a femeilor, la care cancerul de col uterin este depistat cel mai des este de la 40-45 de ani și de la 50-60 de ani.

OMS recomandă o abordare integrată pentru prevenirea și controlul cancerului de col uterin pe tot parcursul vieții: educația comunitară, mobilizarea socială, vaccinarea, screening-ul, tratamentul și îngrijirea paliativă.

Factorii de risc pentru cancerul de col uterin includ:

• Număr mare de nașteri și infecție cu HPV
• Fumatul
• Utilizarea pe termen lung a contraceptivelor orale
• Imunosupresie
• Vârstă fragedă în momentul primului act sexual
• Număr mare de parteneri sexuali, etc.

Semnele clinice:

Cancerul de col uterin în stadiu incipient nu poate provoca semne sau simptome vizibile. În stadiile mai tardive, semnele posibile ale cancerului de col uterin includ următoarele:

• Sângerări vaginale
• Secreție vaginală neobișnuită
• Durere în regiunea bazinului
• Dureri violente în timpul contactului sexual.

Prevenția primară începe cu vaccinarea împotriva HPV  înainte debutului sexual. Studiile clinice și supravegherea după punerea pe piață au arătat că vaccinurile contra HPV sunt foarte sigure și  eficiente în prevenirea infecțiilor cauzate de infecțiile cu HPV. OMS recomandă vaccinarea fetelor cu vârsta între 9 și 14 ani, când majoritatea nu au început încă activitatea sexuală. Unele țări au început să vaccineze și băieții, deoarece vaccinarea previne cancerul genital atât la bărbați, cât și la femei. În Republica Moldova, vaccinarea se efectuează la fete de la 9 -10 ani.

Dintre toate tumorile maligne, cancerul de col uterin poate fi cel mai eficient prevenit prin screening. Un program de screening bine organizat, cu un interval de rechemare de 3 ani, cu un control de calitate și mecanisme adecvate de supraveghere și tratament al tuturor femeilor depistate pozitiv la screening, poate reduce atât incidența, cât și mortalitatea și poate preveni până la 80% din cazurile de cancer de col uterin.

Pentru a elimina cancerul de col uterin ca problemă de sănătate publică, toate țările trebuie să atingă și să mențină o rată de incidență de mai puțin de 4 cazuri noi de cancer de col uterin la 100 000 de femei pe an. Atingerea acestui obiectiv se bazează pe trei piloni cheie și pe țintele corespunzătoare:

• Vaccinare: 90% dintre fete complet vaccinate cu vaccinul HPV până la vârsta de 15 ani;
• Screening: 70% dintre femei depistate folosind un test de înaltă performanță până la vârsta de 35 de ani și repetat până la vârsta de 45 de ani;
• Tratament: 90% dintre femei cu pre-cancer tratate și 90% dintre femei cu cancer invaziv controlat.

În cadrul Centrului de Sănătate Prietenos Tinerilor Soroca a fost marcată

Săptămâna  Europeană de prevenire a cancerului de col uterin.

17.01 -24.01. 2021

Din păcate, majoritatea  mamelor/femeilor, fetelor, din țara noastră subapreciază  importanța controalelor de prevenire/vaccinare și merg la medic, atunci când este deja prea târziu.

Doamna Tatiana Rusnac, medic ginecolog din cadrul CSPT ,,Pro-Viața,, Soroca, a efectuat mai multe sesiuni de informare cu voluntarii din cadrul CSPT ,,Pro-Viața,, și voluntarii de la Centrul de Resurse ,,Dacia,,  privind cancerul de col uterin, metode de prevenire și importanța vaccinării împotriva HPV.

De asemenea, pentru conștientizarea și mobilizarea persoanelor, privind această problemă a fost elaborat un filmuleț informativ și plasat pe rețelele de socializare.

CSPT ,,Pro-Viața,,  în colaborare cu CRT ,,Dacia,,  și Centrul de Plasament Temporar au organizat la Soroca Campania de Activism Împotriva Violenței în Bază de Gen.

Această acțiune are ca scop sensibilizarea comunității în vederea combaterii stereotipurilor de gen, încurajarea femeilor care suferă din cauza violenței să vorbească și unirea tuturor pentru crearea unui viitor fără violență.

Menționăm, că  de culorile Campaniei, materiale informative,  pliante, măști vopsite și baloane au fost responsabili adolescenții din plasament, care sînt și voluntarii centrelor.

,,Împreună putem face lumea mai bună!,,

* HIV este mai ales o epidemie a celor tineri. Se nasc copii cu HIV la rate alarmante in ciuda medotelor demonstrate de prevenire a transmiterii HIV in timpul sarcinii si al nasterii. Mai mult de jumatate din noile infectii cu HIV din lume sunt in randul tinerilor intre 15 si 24 de ani, in ciuda campaniilor de prevenire HIV si SIDA. Copiilor orfani sau afectati de SIDA le sunt respinse drepturile fundamentale de protectie sociala, chiar daca numarul lor se ridica la zeci de milioane numai in Africa Sub-Sahariana. ¾ Desi transmiterea HIV de la mama la copil nu mai creaza probleme in tarile dezvoltate, mai putin de 10% din femeile insarcinate din tarile in dezvoltare primesc servicii de prevenire a transmiterii. Acest fapt duce la nasterea a aprox 1,500 de copii nou infectati cu HIV in fiecare an. In timp ce aceasta crestere inegala ar putea fi redusa seminificativ daca acesti copii ar primi tratamente HIV adecvate, similare cu ale adultilor, in realitatea aproape 90% dintre copii nu au acces la tratament HIV atunci cand au nevoie. ¾

* Ades, tinerii care se afla la risc de infectare cu HIV datorita practicilor sexuale sau consumului de droguri nu au acces la informatii de baza, servicii de prevenire HIV si acces independent la testarea HIV, consiliere, prezervative si tratament. In scoli si in programele pentru tineri, informatia completa si sincera despre sanatatea reproducerii si cea sexuala este ades cenzurata in favoarea mesajelor care se centreaza pe abstinenta si moralitate sexuala. Tinerii care folosesc droguri intalnesc ades restrictii legale legate de accesul la seringi sterile si la substitutie prin metadona administrata oral care sa ajute la prevenirea HIV. ¾

*Orfanii si copiii care traiesc in familii afectate de SIDA, care numai in Africa SubSahariana numara cateva zeci de milioane, sunt mai degraba abuzati, exploatati, discriminati si desproprietariti de rude, decat sa primeasca ingrijiri si prrotectie sociala. Ratele de abandon scolar la copiii afectati de SIDA sunt mult mai mari comparativ cu copii de aceeasi varsta, reprezentand o forma de discriminare sistemica legata de accesul la educatie si sanatate. Cum SIDA a omorat o generatie de parinti, ingrijirea orfanilor si a copiilor vulnerabili este de obicei lasata in grija bunicilor a caror munca nu este valorificata sau remunerat. Ca si copiilor de care au grija, acestor batrani le sunt respinse drepturile la protectie sociala, in tari in care sistemele de protectie a copilului si cele de securitate sociala lipsesc.