Anual, pe data de 17 mai marcăm Ziua mondială a hipertensiunii arteriale, scopul evenimentului fiind sporirea gradului de conștientizare a problemelor de sănătate apărute din cauza tensiunii arteriale ridicate – principala cauză de deces care poate fi prevenită, la nivel mondial.        

Evenimentul a fost lansat în anul 2005 de către Liga Mondială a Hipertensiunii.

În acest an, tematica evenimentului este „Măsurați-vă cu precizie tensiunea arterială, controlați-o și trăiți mai mult”, axându-se pe creșterea gradului de conștientizare a importanței controlului timpuriu și a metodelor precise de măsurare a tensiunii arteriale.

Hipertensiunea arterială este definită în caz de majorare stabilă a TA sistolice ≥140 mmHg şi/sau diastolice ≥90 mmHg la minimum două măsurări cu interval de minimum o săptămînă.

Efectele negative ale Hipertensiunii Arteriale sunt agravate de prezenţa simultană cu ea a următorilor factori de risc suplimentari la aceeaşi persoană:

 - nemodificabili (care nu pot fi schimbaţi):

• Vîrsta: la peste 45 de ani, riscul de deces prin accident cerebral sau infarct creşte cu 300-400% la fiecare 10 ani
• Istoric familial de afecţiune cardiovasculară prematură (B≥55 ani; F≥65 ani), dacă părinţii sau alte rude apropiate au HTA, riscul de a avea HTA este mult mai mare.
• Genul: bărbaţii au un risc de deces prin accident cerebral cu 30% mai mare decît femeile, iar de deces prin infarct cu 200-300% mai mare decît femeile de 34-75 ani. După 75 anii riscurile de deces prin afecţiuni cardiovasculare devin egale
• Rasa: americanii negri dezvoltă HTA mai frecvent decît ceilalţi, mai devreme şi cu tendinţa de a fi mai severă.

- modificabili (care pot fi schimbaţi):

• Consumul exagerat de sare de bucătărie
• Cantităţi crescute de grăsimi saturate în alimentaţie
• Diabetul: riscul de deces prin afecţiuni cardiovasculare creşte cu 300% la bolnavii de diabet faţă de cei care nu au diabet
• Obezitatea de tip abdominal (circumferinţa abdominală ≥102 cm (B), ≥88 cm (F).
• Obezitatea: persoanele cu un index de masă corporală > 30 kg/m² au o probabilitate mare de a dezvolta HTA.
• Fumatul: riscul decesului cardiovascular este de 2 ori mai mare la fumători decît la nefumători.
• Abuzul de alcool, cofeină
• Sedentarismul (mişcarea): cei care fac exerciţii fizice moderate cel puţin 20 minute zilnic au risc al decesului cardiovascular cu 30% mai mic decît al sedentarilor
• Stresul
• Starea socio-economică. În anul 1980 în SUA  cei cu un venit anual de 18.500 USD aveau o rată a decesului cardiovascular mai mare cu 40% decît cei ce aveau anual un venit de 32.000 USD.
• Zone Geografice: Europa de Est, Rusia şi Ţările Baltice au o rată foarte mare şi în creştere accelerată atît a afecţiunilor cardiovasculare, cît şi a accidentelor cerebrale. China are o rată mai mare la accidentele cerebrale şi o rată mai mică la afecţiunile cardiovasculare decît America de Nord şi Europa de Vest.

Hipertensiunea nu produce simptome decît la valori foarte ridicate şi poate duce la apariţia unor leziuni majore, organice, în cazul în care nu este tratată. Majoritatea persoanelor care au valori ridicate ale tensiunii arteriale, se simt bine şi află că au hipertensiune numai în timpul unui examen de rutină sau în timpul unei vizite la medic cu ocazia altei afecţiuni

Hipertensiunea severă poate provoca:

• cefalee (durere de cap), în special cefalee pulsatilă retroorbitară (resimţită de pacient în spatele ochiului) şi care se manifestă în special dimineaţa
• tulburări de vedere
• senzaţie de greaţă şi vomă 

În timp, hipertensiunea netratată poate produce leziuni organice la nivel cardiac, renal sau ocular. Acestea pot cauza: 

• durere în piept, stop cardiac sau insuficienţă cardiacă
• accident vascular cerebral
• insuficienţă renală
• afecţiuni ale arterelor periferice
• leziuni oculare (retinopatie)
• bătăi cardiace anormale

Tensiunea arterială este compusă din două numere, afișate unul sub altul. Primul număr reprezintă tensiunea sistolică, adică nivelul presiunii în artere atunci cînd inima se contractă și pompează sînge. Cel de-al doilea număr este tensiunea distolică și reprezintă nivelul presiunii în artere atunci cînd inima se relaxează și primește o nouă cantitate de sînge.

Valorile tensiunii arteriale variaza de la un moment la altul și sunt influențate de poziția corpului, respirație, starea emoțională, practicarea miscării fizice și somn. Tensiunea arterială are cel mai mic nivel atunci cînd dormim și crește cînd suntem agitați, stresați sau cînd facem mișcare. Aceste creșteri temporare ale tensiunii arteriale sunt normale și nu reprezintă motiv de îngrijorare.

Avînd în vedere fluctuațiile tensiunii arteriale pe parcursul zilei, diagnosticul de hipertensiune arterială nu se stabileste pe baza unei singure măsuratori. De obicei, este nevoie de cel puțin două măsurători, efectuate la un interval de cîteva săptămîni. Fac excepție de la această regulă cazurile în care tensiunea arterială este foarte mare și necesită tratament imediat. 

Reguli pentru măsurarea corectă a tensiunii arteriale: 

• Măsurați tensiunea arterială la ambele brațe cel puțin o dată, deoarece valorile țnregistrate la un braț (de obicei dreapta) pot fi mai mari decît la celălalt braț.
• Măsurați tensiunea arterială de cel puțin două ori cu interval de 2-3 minute, luîndu-se în considerare cel mai mare rezultat al TA
• În cazul în care există o diferență de 5 milimetri coloană de mercur (mm Hg) sau mai mult între cele două rezultate, faceți o a treia măsurătoare.
• Daca vă ridicați brusc, ar trebui să faceți două măsurători: una cît timp stați întins în pat și a doua, imediat ce v-ați ridicat, stînd în picioare.
• Nu consumați o băutură care conține cafeină și nu fumați cu 30 de minute înainte de testare
• Stați liniștiți timp de cinci minute înainte de a vă măsura tensiunea

• În timpul masurătorii, stați așezat pe scaun cu picioarele pe podea neîncrucișate și suport pentru spate
• Țineți brațul sprijinit pe un suport, astfel încat cotul să fie aproximativ la nivelul inimii
• Partea gonflabila a manșetei tensiometrului ar trebui să acopere complet cel puțin 80% din braț, iar manșeta trebuie să fie pusă pe pielea goală, nu peste un tricou. Poziționați manșeta la 2 cm deasupra plicii cotului

• Vorbitul creşte valorile măsurate cu aprox. 6 – 7 mmHg.

• Nu vorbiți în timpul masurătorii și nu mișcați brațul
• Înainte de testare goliți vezica urinară

• Nu vă măsuraţi tensiunea arterială imediat după baie sau sport.
• Notaţi valorile măsurate în carnetul personal de monitorizare a tensiunii arteriale: împreună cu aceste valori, scrieţi în carnet de fiecare dată şi medicamentele administrate, indicînd data şi ora.
• Măsuraţi-vă cu regularitate tensiunea arterială. Chiar dacă valorile s-au îmbunătăţit, acestea trebuie controlate în continuare.
• Măsuraţi întotdeauna la aceeaşi oră. Deoarece în cursul unei zile tensiunea arterială are aproximativ 100.000 de valori diferite.

Numai măsurarea cu regularitate la aceeaşi oră, pe o perioadă mai lungă de timp, permite o evaluare reală a valorilor tensiunii arteriale.

Măsurați-vă cu precizie tensiunea arterială, controlați-o și trăiți mai mult!

Pentru marcarea Zilei Internaționale a Familiei, CSPT ,,PRO-VIAȚA,, Soroca a organizat o activitate, unde în calitate de participanți au fost invitați asistenții parentali profesioniști din cadrul DASPF Soroca împreună cu copiii pe care îi au în plasament.

În cadrul întîlnirii au fost abordate așa teme ca: sexualitatea, HIV/SIDA, sarcina precoce, violența, importanța familiei în creșterea și dezvoltarea unui adolescent și desigur au fost informați despre serviciile de sănătate prietenoase tinerilor de care adolescenții pot beneficia gratuit, confidențial și prietenos.

Atât asistenților parentali profesioniști cât și adolecenților li s-au oferit câte o diplomă pentru implicare, activism și participare în promovarea modului sănătos de viață.

Despre fructuoasa colaborare dintre DASPF Soroca și CSPT,,PRO-VIAȚA,, Soroca a fost filmat un reportaj și difuzat la postul de televiziune TVR Moldova.

...Prin implicare comună creștem o generație informată și săntoasă!...

Asistenții medicali iși pun amprenta pe viețile oamenilor din jurul lor în fiecare zi. Astăzi,însa, mai mult decât oricând, tuturor le dorim o sărbătoare care să-i pună în valoare.

Ziua internațională a Asistentului Medical se celebrează pe 12 mai, în fiecare an, de ziua de naștere a lui Florence Nightingale supranumită ”Femeia cu lampa”

Din când in când, vin momente în care sărbătorim si recunoastem meritele. Și tot din timp in timp apar, printre noi, personalități, care ramân în memoria omenirii și nu doar a pacienților cărora le alina suferința.

De Ziua Internațională a Asistentului Medical, vă propun să celebrăm profesioniști care au depășit bariera profesiei lor si au intrat in memoria umanitătii. Sunt personalități care au devenit modele de umanitate. Sunt asistente medicale care au ingrijit raniti de pe front sau in vremuri de pace si au luptat pentru depasirea prejudecatilor si barierelor. In momentul in care lui Florence Nightingale i s-a permis sa mearga pe front sa ingrijeasca soldatii, istoria profesiei a intrat pe un alt drum. Personalitate al carui nume a devenit sinonim cu profesia de asistent medical și un simbol al acesteia, Florence Nightingale este o britanica ce a trait intre 1820 si 1910 Aflată pe frontul razboiului din Crimeea, s-a implicat in schimbarea conditiilor de ingrijire a ranitilor , activitatea ei si a celor 38 de femei formate de ea fiind foarte apreciata de Guvernul Britanic si de medicii vremii.

Cu ocazia Zilei Internaționale a Asistenților Medicali va urez LA MULTI ANI!

La data de 29.04.2021 s-a desfășurat, on-line, Conferința de finalizare a proiectului moldo-elvețian ,,Generație Sănătoasă-Servicii de Sănătate Prietenoase Tinerilor,,

Doamna Galina Leșco CRNSSPT NEOVITA, a moderat acest eveniment de totalizare a 10 ani de activitate, iar în calitate de invitați și participanți au fost prezenți reprezentanți ai ONU, OMS, MSMPS RM, MECC, CNAM, ANSP, USMF ,,N.Testemițanu,, Institutul Mamei și Copilului, Spitale Raionale, Asistența Medicală Primară, specialiști și voluntari din 41 CSPT RM.

Temele cheie abordate în cadrul Conferinței: obiective realizate, oportunități, provocări, parteneriate, colaborări, strategii pentru asigurarea  durabilitatății SSPT.

Pentru acest important eveniment, coordonatorul de voluntari, doamna Liliana Gîsca, împreună cu voluntarii CSPT Soroca, au elaborat o prezentare  video, în care au fost reflectate, succint, activitățile centrului.

De asemenea, voluntarii  CSPT Soroca, în cadrul Conferinței, au avut oportunitatea să se expună în ciat,  privind impactul pozitiv al SSPT în dezvoltarea multilaterală a tinerilor/adolescenților.

În semn de recunoștință, pentru colaborare eficientă cu rezultate frumoase, specialiștii CSPT Soroca au elaborat și plasat pe rețelele de socializare o prezentare de final cu genericul: ,,Cu mândrie privim în urmă și cu speranță înainte!,,

Cele 14 drepturi fundamentale ale pacienților

1. Dreptul la prevenire
Fiecare individ are dreptul la servicii de sănătate preventive.   

2. Dreptul de acces la servicii de îngrijire a sănătații
Fiecare individ are dreptul sa aiba acces la servicii de sănătate de care are nevoie. Sistemele de sănătate trebuie sa garanteze tuturor indivizilor acces egal, fără discriminări de ordin financiar sau in funcție de locația in care se află pacientul, boala sau momentul in care au nevoie de ingrijiri medicale.

3. Dreptul la informare
Fiecare individ are dreptul sa acceseze orice fel de informație cu privire la stadiul bolii sale, la îngrijirile medicale specifice, modul în care poate beneficiia de acestea, precum si la cercetările științifice si inovațiile tehnologice disponibile.

4. Dreptul la consimțământ
Fiecare individ are dreptul sa cunoască toate informațiile care ar putea să-l ajute in luarea deciziilor legate de propria stare de sănătate. Această informare a pacientului este o condiție obligatorie pentru orice procedură sau tratament, inclusiv in legătură cu decizia pacientului de a participa la studiile clinice.

5. Dreptul la libera alegere
Fiecare individ are dreptul de a alege liber intre diverse opțiuni terapeutice și furnizori de îngrijiri de sănătate, pe baza unei informări adecvate.

6. Dreptul la intimitate si confidențialitate
Fiecare individ are dreptul la confidențialitate asupra informațiilor personale, inclusiv asupra informațiilor legate de starea sa de sănătate, diagnosticul potențial sau opțiunile terapeutice. De asemenea, pacientul are dreptul la intimitate in timpul examenelor medicale, consultațiilor si intervențiilor medicale sau chirurgicale.

7. Dreptul de a primi tratament in timp util
Fiecare individ are dreptul de a primi tratamentul necesar în timp util. Acest drept se aplică fiecarei etape de tratament.

8. Dreptul la îngrijiri de sănătate de calitate
Fiecare individ are dreptul la îngrijiri de sănătate de înaltă calitate, ce au la baza specificații, protocoale si standarde precise.

9. Dreptul la siguranța
Fiecare individ are dreptul de a fi protejat împotriva oricaror daune de funcționare deficitară a serviciilor de sănătate, malpraxis sau erori medicale. De asemenea, fiecare individ are dreptul la servicii medicale si tratamente care se ridica la cele mai înalte standarde de siguranța.

10. Dreptul la inovație
Fiecare individ are dreptul de a avea acces la proceduri inovatoare, inclusiv proceduri de diagnostic, in conformitate cu standardele internaționale, indiferent de considerentele economice sau financiare implicate.

11. Dreptul de a evita suferința si durerea
Fiecare individ are dreptul de a fi protejat împotriva oricarei forme de durere sau suferință inutilă, în oricare dintre stadiile bolii.

12. Dreptul la tratament personalizat
Fiecare individ are dreptul la diagnostic si tratament individualizat pe cât e posibil, in funcție de nevoiele sale personale.

13. Dreptul la reclamație
Fiecare individ are dreptul de a reclama oricând consider  ca a suferit o daună și are dreptul să primească  raspuns sau orice altă formă de feedback.

14. Dreptul la compensație
Fiecare individ are dreptul de a primi compensația potrivită, intr-o perioadă de timp rezonabil de scurtă, dacă a suferit vreo daună morală, fizică sau psihologică cauzată de serviciile de sănătate la care a apelat.