Malaria este o maladie parazitară din grupul infecțiilor sanguine care prezintă pericol pentru viața si este provocată de un parazit ce face parte din specia protozoarelor, numit si plasmodiul malaric.  Actualmente, malaria reprezintă un pericol pentru 40% din populția terrei. Anual 300 - 500 mln. de oameni sunt contaminați de această boală, dintre care circa 2 mln. decedează. In fiecare 30 de secunde pe continentul african din cauza malariei decedează un copil.  Cea mai afectată zonă continuă să fie considerată Africa – la sud de Sahara, urmata de Asia de Sud-Est, America Latina, Orientul Apropiat. Tarile europene sunt zone libere de malarie, înregistrând doar cazuri sporadice de import. Dintre cele aproximativ 10 mii de cazuri de malarie cu care se confrună anual Europa, 75 la sută dintre ele se inregistrează in Franta, Marea Britanie, Germania si Italia, ca urmare a circulației libere a cetățenilor si turistilor.

       In Republica Moldova situația malariogenă ramâne a fi tensionată. În anul 2008 s-au înregistrat 44 cazuri de îmbolnaviri, toate fiind importate: 1 caz din Federatia Rusa, 2 cazuri din Afganistan, cîte un caz din Ciad si Кongo si 38 (86%) din Sudan. În urma examinarii s-a stabilit ca majoritatea din cei bolnavi sunt de gen masculin si au vîrsta cuprinsa intre 21 si 50 ani.

       În lunile ianuarie-martie a anului curent, a crescut considerabil numarul cazurilor de malarie importată, fiind înregistrate 36 cazuri, în comparație cu 5 cazuri pe perioada similară a anului 2008.   Boala este transmisă la om prin întepatura tintarului de genul Anopheles infectat. Simptomele apar dupa 2-3 săptamîni de la infectare. Clinic se manifestă prin febră, dureri de cap, tulburări digestive, dureri musculare.

        Deosebit de grav evoluează malaria tropicală, care este responsabilă în 98% de decese malarice.    De meționat că, cele mai vulnerabile sunt persoanele care nu au imunitate la malarie (europenii) si călătoresc în regiunile cu indicele înalt de persistenta a invaziei.

     Profilaxia malariei constă  in depistarea si tratarea precoce a bolnavilor si purtătorilor de parazți, supravegherea si examinarea periodică a convalesceților după boala si a cetațenilor întorși din alte țări, unde se înregistrează această maladie. Ultimii stau la evidența dispensară la medicul de familie din teritoriu pe parcursul a doi ani.

        În caz de febră aceste persoane trebuie să se adreseze medicului de familie pentru a exclude malaria, iar persoanele care migrează în zone endemice trebuie să consulte medicul infecționist referitor la modul de utilizare a chimioprofilaxiei individuale. Administrarea regulată a preparatelor antimalarice asigură o evoluție mai usoară a malariei, evitând complicațiile. 

       În combaterea malariei o importanță majoră o are lupta cu țințarii, care constă în prelucrarea bazinelor acvatice cu insecticide, care servesc ca loc de inmulțire a țințarilor, lichidarea locurilor mlastinoase. Foarte eficienta este folosirea insecticidelor: pulverizarea remediilor cu efect static de durata in interiorul încaperii sau folosirea plaselor-antimoschit, prelucrate anterior cu insecticid cu efect de durată, acestea fiind metode puțin costisitoare si eficiente.

       O altă metodă sigură si eficientă rămâne a fi informarea persoanelor care pleacă in zonele endemice, despre semnele clinice, transmiterea si măsurile de prevenire a malariei si modul de utilizare a chimioprofilaxiei individuale.

În data de 2 aprilie, în toate statele membre ONU este celebrată Ziua Internaţională de Conştientizare a Autismului.

     Tema campaniei din anul acesta a acestei zilei este: „ÎMPREUNĂ , PUTEM CREA O LUME MAI BUNĂ ȘI MAI INCLUZIVĂ!”

   Autismul este o tulburare severă de dezvoltare, de natură neurobiologică, care poate apărea la naştere sau până în jurul vârstei de doi ani. Autismul este un sindrom comportamental caracterizat prin dificultăţi în comunicare şi limbaj şi este întâlnit în toate tipurile de familii, indiferent de statut, mediu, rasă, etnie, nivel intelectual, etc.

    Este știut faptul că niciodată nu e prea tarziu să încerci să remediezi o situație. Însă în cazul copiilor cu autism, cu cât se începe mai repede terapia, cu atât mai bine. Încâ din momentul în care apar primele semne ce denotă această tulburare, părinții ar trebui să acționeze. Copiii cu autism prezintă diverse deficiențe la nivel cognitiv, lingvistic, locomotor și au nevoie de ajutorul unor specialiști care să le corecteze. Începând terapia încă de la primele semne, șansele de recuperare sunt mult mai mari, iar rezultatele se văd într-un timp mai scurt.

     La copilul până la un an lipseşte „înviorarea" în prezenţa mamei, ei nu zâmbesc la demonstrarea diferitor jucării, lipseşte simţul foamei, au dereglări de somn, excitabilitate. Lipsa reacţiei la prezenţa sau absenţa mamei persistă şi la vârste mai înaintate. Aceşti copii au joasă capacitatea de diferenţiere a fiinţelor şi obiectelor din jur, ei au frică de tot ce apare nou în anturaj.

    La vârsta de 2-3 ani la ei apar alte mişcări steriotipe (fuga „pe cerc", diferite sărituri), ei se joacă cu obiecte, ce nu au destinaţia de joc (hârtiuţe, cârpuliţe, cutiuţe), refuză contactul cu semenii lor, preferând „singurătatea", jocurile au un caracter monoton, steriotip. Până la vârsta de 5-6 ani copilul-autist nu răspunde la întrebări, deşi ştie să vorbească. La majoritatea copiilor-autişti se evidenţiază insuficienţa intelectuală secundară, sau retard mintal şi la circa 40% din ei se constată insuficienţa intelectuală uşoară, sau intelect normal.

 Părinții copiilor care observă astfel de simptome trebuie să se adreseze la medicul de familie, pentru a fi consultați de medicul neurolog și psihiatru pentru copii. În tratamentul copiilor cu autism este esențială alegerea metodelor de educație psihologică, pedagogică și ocupațiile logopedice. Tratamentul medicamentos, simptomatic, va fi indicat numai de către medicul psihiatru pentru copii, în conformitate cu standardele medicale, urmărind adaptarea socială pe termen lung a copilului-autist.

       Dezvoltarea, educația și instruirea unui copil cu autism necesită angajamentul major din partea părinților. O intervenție timpurie prin educație specială, sprijinul familiei, iar in unele cazuri si tratamentul medicamentos, ajuta tot la mai multi copii cu autism sa se dezvolte și să traiasca o viață normală. Intervențiile speciale și programele educaționale sporesc capacitatea acestor copii de a învăța, a comunica cu semenii lor, reduc severitatea stării și frecvența comportamentelor nedorite. Cu cât mai repede un copil începe să primeasca ajutor, cu atât mai mare este posibilitatea unei dezvoltări normale. 

    De asemenea, odată cu aprobarea Programului naţional de sănătate mintală 2017-2021 de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și a Planului de acţiuni de implementare al acestuia, a demarat procesul de dezvoltare continuă a serviciilor de sănătate mintală, care sunt accesibile, inclusiv persoanelor care suferă de Tulburare de Spectru Autist.

Anual pe 7 aprilie marcăm Ziua Mondială a Sănătății, zi care aniversează fondarea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în anul 1948. În fiecare an această zi își focusează atenția asupra unui subiect specific de sănătate care îi preocupă pe oamenii din întreaga lume. În anul 2021 tematica Zilei Mondiale a Sănătății este „Pentru o lume mai echitabilă și mai sănătoasă”.

Pandemia de COVID-19 a lovit greu toate țările, dar impactul a fost cel mai dur asupra acelor comunități care erau deja vulnerabile. Peste tot în lume, există oameni, comunități, care au venituri zilnice reduse, condiții de trai și educație mai slabe, mai puține oportunități de angajare, acces redus la medii sigure (acces la apă și sanitație sigură, produse alimentare sigure, servicii de sănătate, etc.). Acest lucru duce la suferințe inutile, boli evitabile și decese premature.

Cu toate acestea, inegalitățile în materie de sănătate pot fi prevenite cu strategii care acordă o atenție sporită îmbunătățirii echității în sănătate, în special pentru grupurile cele mai vulnerabile și marginalizate.

Sănătatea pentru toți este esențială pentru a face față provocărilor de astăzi și pentru a construi reziliența de mâine. Abordarea cauzelor profunde ale inechităților, investițiile în comunități și adoptarea măsurilor adecvate de sănătate publică sunt cruciale.

Inechitățile în sănătate pot fi prevenite!

Cu prilejul Zilei Mondiale a Sănătății, OMS solicită tuturor țărilor să întreprindă acțiuni concrete pentru eliminarea inechităților în domeniul sănătății, ca parte a unei campanii globale cu durata de un an pentru a aduce oamenii împreună pentru a construi o lume mai echitabilă și mai sănătoasă.

Campania subliniază principiul constituțional al OMS conform căruia „realizarea celui mai înalt standard de sănătate este unul dintre drepturile fundamentale a fiecărei ființe umane fără discriminare de rasă, religie, credință politică, condiție economică sau socială”.

În acest context, OMS vine cu un îndemn la acțiune pentru fiecare membru al societății:

1. Să lucrăm împreună. Haideți să lucrăm cot la cot: comunitățile și persoanele afectate pentru a aborda cauzele inechităților, a identifica soluții și a le aborda. Cel mai mare impact poate fi obținut atunci când autoritățile și comunitățile lucrează împreună.
2. Să colectăm date fiabile. Livrarea și colectarea datelor din sănătate clasificate în funcție de sex, vârstă, venit, educație, dizabilitate, locație geografică și alte caracteristici necesare vor fi deosebit de utile pentru a evalua inechitatea socială și a lupta cu ea.
3. Să abordăm inechitățile. Cauzele inechităților trebuie abordate, iar investițiile în asistența medicală primară – mărite.
4. Să acționăm dincolo de hotarele țării. De exemplu, numai atunci când putem proteja, testa și trata întreaga populație de pe Glob putem pune capăt pandemiei COVID-19. Pe lângă asigurarea unei aprovizionări echitabile cu vaccinuri, teste și tratamente, trebuie să consolidăm mecanismele naționale și internaționale și să construim încrederea și participarea comunității la nivel global.

În luna aprilie, Centrul Comunitar de Sănătate Mintală, din cadrul IMSP CS Soroca,  împlinește 7 ani de activitate. Echipa de specialiști, care include: coordonatorul CSPT- Ghenadie Vieru; medicul psihiatru- Ana Dobrovolschii;  psihologi- Lilia Grîu, Marina Iscra; asistente medicale- Larisa Ceban, Liudmila Caldare, Lucia Molodojan, Margarita Bulat; asistent social-Mariana Lupașcu; ergoterapeut- Nadejda Chicot, au fost cei, care au stat la baza creării și dezvoltării serviciilor Centrului Comunitar de Sănătate Mintală Soroca.

În  7 ani de activitate, specialiștii au trecut, împreună cu pacienții, prin raspunsuri la mii de întrebări , nenumărate  răni sufletești tămăduite și dureri alinate, mii de ,, Alo,, la telefon în clipe de disperare, lacrimi, tratamente, panică, dar și cea mai mare provocare virusul COVID 19.

 Vă mulțumim, mult stimați colegi,  pentru o deosebită mobilizare în muncă , pentru dăruire, devotament și responsabilitate. Să Vă însoțească mereu frumoasa  primăvară , liniștea, încrederea și desigur, să aveți pacienți recunoscători.

Cu deosebit respect, Centrul Prietenos Tinerilor ,,Pro-Viața,, Soroca.

La 24 martie în întreaga lume este marcată Ziua Mondială de combatere a tuberculozei. Această zi comemorează data la care doctorul Robert Koch, în anul 1882, a descoperit bacilul care provoacă tuberculoza -Mycobacterium tuberculosis, numit şi bacilul Koch.

Tuberculoza (TB) este o boală infecţioasă, care afectează cel mai frecvent plămânii, dar pot fi atacate şi oasele, rinichii, ganglionii limfatici, sistemul nervos central etc. Printre riscurile de infectare, pot fi menţionate: contactul cu persoanele infectate la domiciliu, serviciu, şcoală, grădiniţă etc.; îngrijirea persoanelor cu TB activă netratată. Cele mai frecvente simptome ale tuberculozei sunt: tusea persistentă mai mult de trei săptămâni; febră; greutate la respiraţie; oboseală; lipsa poftei de mâncare şi scăderea în greutate; transpiraţii nocturne; expectoraţii etc. S-a stabilit, de asemenea, că în peste circa 50% din cazuri, o perioadă lungă de timp, boala nu se manifestă prin nici un simptom. Pentru prevenirea şi profilaxia TB, medicii recomandă: vaccinarea nou-născuţilor la a 4-5 zi după naştere; evitarea contactului cu persoane cu tuberculoză activă; a consumului excesiv de alcool şi tutun; adoptarea  unui  stil de viaţă sănătos şi a unui regim alimentar bogat în vitamine.

Republica Moldova se află printre ţările cu un nivel ridicat de morbiditate şi se include în cele 18 ţări prioritare în controlul tuberculozei în Regiunea Europeană şi în cele 27 de ţări cu povară înaltă de tuberculoză multidrogrezistentă (TB/-MDR) din lume. În ultimii ani, se constată o tendinţă de stabilizare a situaţiei epidemiologice. Incidenţa globală prin tuberculoză în 2013 a constituit 109,9 la 100 000 populaţie, cu o reducere de 4,2% faţă de 2012 (114,9 la 100 000 populaţie). Prevalenţa HIV printre cazurile noi de TB rămâne constantă şi este de 5,0%. Mortalitatea prin tuberculoză în Republica Moldova a constituit 11,1 la 100 000 populaţie, ceea ce este mai puţincu 23% faţă de anul 2012. O îngrijorare deosebită prezintă numărul îmbolnăvirilor de TB-MDR, formă de tuberculoză, rezistentă la izoniazidă şi rifampicină – medicamenteantituberculoase cu cea mai înaltă eficienţă în tratamentul tuberculozei. Cazurile cu TB-MDR în Republica Moldova sunt în creştere, iar rezistenţa este din ce în ce mai extinsă – prevalenţa TB-MDR printre cazurile noi de tuberculoză înregistrate în 2012 a fost de 23,7%.

În scopul îmbunătăţirii cunoştinţelor populaţiei despre simptomele tuberculozei, sporirea accesibilităţii populaţiei la serviciile specializate de asistenţă medicală, mobilizarea comunităţii în vederea prevenirii răspândirii TB şi îmbunătăţirea complianţei la tratament tuberculozei, care rămâne a fi o povară socială cu aspecte medicale destul de mare.

Important de menţionat că Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS)a acordat în ultimii ani asistenţă tehnică în susţinerea Programului naţional de control al TB. Drept urmare a revizuirii complexe a Programului TB realizate de OMS în 2013, a fost elaborat un plan strategic de acţiuni pentru conduita cazurilor şi asistenţa ambulatorie în Republica Moldova pentru o tranziţie de la asistenţa spitalicească spre una mai prietenoasă pacienţilor. În decembrie 2013 a fost efectuată evaluarea aplicabilităţii Abordărilor Practice în Sănătatea Plămânilor (PAL), pentru a fortifica implicarea prestatorilor din asistenţa medicală primară în diagnosticarea şi asistenţa TB.

Ziua de 24 martie constituie o ocazie de a atrage atenţia asupra problemelor complexe medicale şi sociale provocate de tuberculoză, precum şi posibilitatea de a analiza şi comunica politica naţională de măsuri în vederea prevenirii şi combaterii acestei afecţiuni. Conform ultimului Raport Global privind tuberculoza al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii /“Global Tuberculosis Report 2013”, situaţia epidemiologică a tuberculozei rămâne a fi o problemă majoră de sănătate publică la nivel mondial, cu costuri socio-economice majore.