Despre Ziua Mondială a Donatorului de Sânge

OMS (Organizația Mondială a Sănătății) a ales ziua de 14 iunie pentru a aduce un omagiu lui Karl Landsteiner, un imunolog ce a descoperit grupele de sânge AB0. Acesta a primit și premiul Nobel pentru medicină în 1930, pentru această descoperire uriașă. Karl Landsteiner s-a născut pe 14 iunie și de aceea această zi a fost declarată Ziua Mondială a Donatorului de Sânge. Austriacul a avut un impact major în această arie, căci datorită lui, transfuziile de sânge sunt astăzi proceduri de rutină medicală.

Alături de această descoperire a lui Karl Landsteiner, un alt pas important a fost introducerea factorului Rh, de Philip Levine.

Prima dată când a fost sărbătorită Ziua Mondială a Donatorului de Sânge a fost în 2004, în Johannesburg, Africa de Sud.

Este foarte interesant faptul că, în funcție de grupa de sânge și de Rh, poți dona doar anumitor persoane. Iată tabelul de mai jos:

De ce sărbătorim Ziua Mondială a Donatorului de Sânge

Ziua Mondială a Donatorului de Sânge este sărbătorită în toată lumea pentru a mulțumi tuturor donatorilor de sânge voluntari pentru donația lor.

Acest eveniment este o oportunitate grozavă de a crește gradul de conștientizare asupra importanței donării de sânge și de a sărbători numărului de vieți salvate zilnic de donatori. În plus, Ziua Mondială a Donatorului de Sânge marchează avantajul neprețuit de a avea provizii de sânge accesibile și la timp pentru sănătatea universală.

Transfuzia de sânge și proviziile ajută la salvarea a milioane de vieți anual. Acestea pot fi folosite pentru a ajuta oamenii să trăiască o viață normală și pentru a ajuta în cadrul procedurilor medicale. Aceste provizii nu pot fi făcute decât prin donații frecvente ale voluntarilor.

Această zi are an de an un slogan diferit, de exemplu:

• în 2019 – sânge sigur pentru toți;
• în 2020 – sângele sigur salvează vieți;
• în 2021 – donează sânge și salvează pulsul lumii;
• în 2022 - donarea de sânge este un act de solidaritate - alăturați-vă efortului și salvați vieți;
• în 2024 – 20 de ani de fericire neconditionata,iti multumesc tie ,donatorule de singe

Lucruri interesante

Iată mai jos câteva aspecte fascinante cu privire la donarea de sânge:

• se estimează că la fiecare donare de sânge, salvezi două vieți;
• prin donație se reglează nivelul de fier din sânge;
• cantitatea donată (în general 450 ml) se va reface natural în câteva ore;
• timpul de donație este în jur de 10-15 minute;
• OMS a declarat că o țară, pentru a atinge autosuficiența sanguină, are nevoie de 20-25 de donatori la 1 000 de locuitori.

Ziua Internațională de Luptă împotriva consumului și traficului ilicit de droguri, este marcată anual pe 26 iunie. Tema pentru anul 2024 –“EVIDENȚELE SUNT CLARE:INVESTIȚI ÎN PREVENȚIE!”, ceea ce subliniază importanța conștientizării faptelor referitoare la droguri (și a pericolelor acestora), a prevenirii, tratamentului și îngrijirii bazate pe dovezi.

COVID-19 a adus o conștientizare publică fără precedent a considerațiilor de sănătate, a măsurilor de protecție pentru a rămâne sănătoși și a responsabilității de a ne proteja reciproc.Importanța comunității și solidarității a devenit mai evidentă ca niciodată, la fel ca și nevoia de îngrijire a sănătății pentru toți.În același timp, am asistat la o inovație științifică fără precedent și progrese într-un interval de timp record (dezvoltarea vaccinurilor). Am văzut cât de mult s-a pus accent pe știință și necesitatea de a promova informații bazate pe dovezi pentru a contracara „pandemia dezinformării” – a devenit esențială în lupta împotriva pandemiei.

 Utilizarea medicamentelor psihoactive sau narcotice și a substanțelor psihotrope fără supraveghere medicală este asociată cu riscuri semnificative pentru sănătate. Din acest motiv, producția, vânzarea, distribuția și utilizarea multor dintre aceste substanțe sunt reglementate de tratate internaționale pentru a evita consecințele negative care pot reprezenta o amenințare pentru sănătate și siguranță.De mulți ani, drogurile tradiționale au inclus substanțe psihoactive derivate din plante, cum ar fi cocaina, heroina și cânepa, consumate în aceleași regiuni în care au fost cultivate sau pe căile comerciale către piața finală.Creșterea comerțului mondial și a turismului conduce la globalizarea pieței substanțelor din plante, care anterior erau concentrate în principal în regiuni specifice. În ultimele decenii, noile substanțe psihoactive sintetizate în laboratoare existente ilegal au devenit mai disponibile și sunt utilizate în toate regiunile.

Consumul oricărui drog este mai mare în rândul bărbaţilor, această diferenţă fiind adesea și mai pronunţată în cazul modelelor de consum intensiv sau regulat. Se estimează că 96 de milioane de adulţi din UE (din grupa de vârstă 15-64 de ani), adică 29% din adulţii europeni au încercat droguri ilegale într-un moment al vieţii.

Abuzul de droguri pune o problemă globală, care necesită cooperare internațională și acțiuni interdisciplinare și multisectoriale. Ca răspuns la creșterea problemelor legate de droguri în Europa, OMS / Europa acordă o atenție specială sprijinirii dezvoltării politicilor naționale și a planurilor de acțiune pentru reducerea cererii de droguri.

De ce consumă oamenii droguri?

• Pentru curiozitate.
• Pentruplăcere.
• Pentru că este normal socializării și culturii grupului din care fac parte.
• Pentru că prietenii o fac.
• Pentru a-și schimba starea de dispoziție.
• Pentru a fi la modă.
• Pentru că persoana consumatoare trece prin probleme emoționale, psihologice sau sociale.

Indicii care pot sugera consumul de droguri:

• schimbarea bruscă a comportamentului;
• treceri fără motiv de la veselie la tristeţe, uneori chiar agresivitate neobişnuită, şi de la agresiune la linişte şi chiar delăsare;
• pierderea apetitului alimentar;
• ochi injectaţi;
• pierderea gradată a interesului pentru şcoală, muncă, hobby-uri, sporturi, prieteni;
• stări de somnolenţă şi apatie necaracteristice, oboseală excesivă fără o cauză aparentă;
• cheltuieli excesive, dispariţia banilor sau a unor obiecte de valoare din casă;
• pete neobişnuite, mirosuri ciudate pe piele sau îmbrăcăminte;
• schimbarea grupului de prieteni, precum şi tendinţa de tăinuire a acestor “prieteni”, folosirea unui jargon diferit de cel anterior.

Consumul de droguri reprezintă una dintre cauzele majore ale mortalității evitabile în rândul tinerilor europeni, atât în mod direct, prin supradoză (decese induse de droguri), cât și în mod indirect, prin boli, accidente, violență și suicid asociate consumului de droguri.

Drogurile sunt substanţe chimice cu efecte diferite, care au un impact negativ asupra stării de sănătate, consecinţele fiind de lungă durată şi permanente. Modurile de administrare sunt variate: injectabil, ingestie sau inhalare.

Toate drogurile au în comun mai multe efecte dăunătoare sănătăţii. Printre acestea se numără: îmbătrânirea prematură, iritabilitate, agitaţie, agitaţie continuă, dureri de cap, ritm alert al inimii, crampe stomacale, stări psihotice, leziuni ale rinichilor şi plămânilor, slăbirea sistemului imunitar, tulburări ale dezvoltării la copiii nenăscuţi, pierderea progresivă a eului, adică tulburări ale funcţiei Eului şi ale autocontrolului la nivel corporal, sufletesc şi spiritual.

Cine este afectat de consumul de droguri?

Toate categoriile de persoane suferă consecinţele negative ale abuzului şi dependenţei de droguri:

• Fătulexpus la medicamente în uter se poate naşte prematur şi subponderal, poate avea simptome de sevraj (sindrom de abstinenţă neonatală), defecte congenitale, expunere care poate afecta intelectualitatea copilului, dezvoltarea acestuia şi comportamentul ulterior din timpul vieţii.
• Adolescenţiicare fac abuz de droguri, consecinţele fiind rezultate şcolare precare şi abandon şcolar. Riscul major este de sarcină neplanificată, violenţă şi boli cu transmitere sexuală (hepatita B, C, HIV/SIDA).
• Adulţiidependenţi dezvoltă probleme de gândire coerentă, memorie şi atenţie. Prin urmare, scad performanţele de muncă şi sunt afectate relaţiile personale.
• Abuzul de droguri al părinţilorpoate crea haos, stres şi duce la neglijarea copiilor.

Aceste condiţii dăunează familiei şi dezvoltării copiilor într-un mediu „bolnav” şi ar putea determina abuz de droguri în generaţia următoare.

Prevenirea este cel mai bun mijloc de combatere a problemei, dar Biroul Regional OMS lucrează și la dezvoltarea programelor și modalităților de tratament. Creșterile rapide ale deceselor legate de droguri și ale bolilor infecțioase legate de abuzul de droguri – în special infecția cu HIV și hepatita B și C – arată necesitatea unor programe de minimizare a riscului.

Consumul de droguri ilicite și abuzul de droguri, în general, reprezintă o problemă majoră pentru persoane, familii și comunități în întreaga Europă. Pe lângă implicațiile pentru societate și sănătate ale abuzului de droguri, piața drogurilor ilicite reprezintă un element major de activitate infracțională în întreaga societate europeană și chiar pe plan mondial.

“Protejarea copiilor de indeferența industriei tutunului”

Ziua de 31 mai este declarată în toată lumea „Ziua Mondială fără Tutun”, la inițiativa Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). În acest an, genericul zilei este Tutunul și sănătatea plămânilor și are drept scop conștientizarea de către populație a impactului negativ al consumului de tutun și al expunerii la fumul de țigară asupra sănătății plămânilor. În prezent, anual, la nivel mondial, peste 8 milioane de oameni mor din cauza fumatului, dintre care un milion - ca urmare a expunerii la fumul de ţigară.

Fumatul afectează sănătatea datorită substanțelor toxice, iritante și cancerigene pe care le conține fumul produs în urma arderii tutunului. Odată cu nicotina, un fumător inhalează aproximativ 4 mii de substanțe chimice, dintre care peste 45 conduc la apariția cancerului, iar alte 400 au diverse efecte toxice asupra organismului uman.

Potrivit statisticilor, cele mai multe persoane încep să fumeze la o vârstă foarte fragedă – 14 ani, mai mult de jumătate dintre fumători fac acest lucru înainte de această vârstă, iar 90% - până la împlinirea vârstei de 19 ani.

În Republica Moldova fumatul omoară 4700 de persoane anual. Peste 60% dintre acestea au vârstă aptă de muncă.

Tutunul amenință sănătatea oricărei ființe vii de pe Pământ, otrăvind zi de zi mediul înconjurător. Ciclul complet de cultivare, creștere, producție, consum și deșeuri de tutun otrăvește aerul, apa și întregul ecosistemul. Aceasta înseamnă 25 de milioane de tone metrice de deșeuri în fiecare an.

La nivel global, tutunul ucide peste 8 milioane de oameni în fiecare an, „alimentând” prevalența bolilor periculoase netransmisibile, cum sunt bolile cardiovasculare, bolile respiratorii cronice, cancerul, diabetul.

Tutunul este periculos sub orice formă de consum, afectând grav sănătatea plămânilor.

Fumatul dublează riscul dezvoltării tuberculozei și sporește numărul deceselor din cauza insuficienței respiratorii. Copiii expuși la fumul de tutun sunt mai predispuși să dezvolte astm bronșic și suferă mai frecvent de accese severe.

Fumatul reprezintă unul dintre factorii majori de risc pentru apariţia maladiilor cardiovasculare:

– o treime dintre decesele prin cardiopatie ischemică se datorează fumatului;

– fumătorii au risc de anevrism aortic de opt ori mai mare față de nefumători;

– fumatul conduce la creșterea, cu 50%, a riscului de accident vascular cerebral  la persoanele sub 65 de ani;

– femeile care fumează și utilizează contraceptive orale riscă, de 10 ori mai mult,  să dezvolte boli cardiovasculare.

Aproape toți fumătorii suferă de așa numita bronșita a fumătorilor care în majoritatea cazurilor duce la apariția unor afecțiuni cronice de plămîni. Conform datelor unor savanți din 100 de cazuri de TBC și cancer pulmonar 95 și 90, respectiv, revin fumătorilor.

Fumătorii de 13 ori mai des se îmbolnăvesc de angor pectoral, de12 ori mai des de infarct miocardic. Fiecare al șaptelea om, care fumează mulți ani la rînd suferă de afecțiuni vasculare ca endarterită obliterantă.

Se interzice fumatul femeilor gravide. Nicotina influiențează asupra embrionului care reține și tulbură dezvoltarea copilului cu mult înainte de nașterea lui. Fumatul duce la mărirea procentului morbidității premature. Se interzice fumatul în perioada alaptării copilului la sîn.

Una dintre problemele cu care se confruntă majoritatea celor care sunt pe drumul bun de a renunța la fumat, dar nu sunt încă convinși 100% - cautărea unei alternative.

Țigările electronice sunt la fel de dăunătoare, deoarece cercetările recente au arătat că fumul de țigară în combinaţie cu aerul formează compuși cancerigeni, așa-numitele nitrozamine, ce reprezintă, de fapt, un pericol și pentru nefumători, iar printre numeroasele substanțe nocive identificate, 46 s-au dovedit a fi cancerigene.

Legătura dintre fumat și cancer este demonstrată indiscutabil. Anual, în lume mor de cancer 5-6 milioane de oameni, un sfert din aceste decese fiind  cauzate de fumat.

La solicitarea Uniunii Europene, în anul 2016, în țara noastră a fost adoptată o lege severă anti-tutun, prin care se interzice fumatul în taxiuri, la locul de muncă, în transportul public, în restaurante, în parcuri sau în curțile spitalelor și ale școlilor. Persoanele care încalcă prevederile legii riscă amenzi de până la 8 mii de lei. De asemenea, a fost interzisă comercializarea țigărilor pentru minori şi, între orele 22:00-8:00, pentru adulţi.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a Republicii Moldova a creat o linie verde, сu numărul de telefon 080010001 pentru persoanele care necesită ajutor și doresc să renunțe la fumat și 080012300 - pentru a reclama cazurile de nerespectare a dreptului la un mediu liber de fumul de tutun în locurile publice. Apelurile  sunt efectuate gratuit.

În perioada 10-14 mai 2024, marcăm cea de a 8-a Săptămână Globală pentru Siguranța Rutieră a pentru a îndemna factorii de decizie să #Regândească Mobilitatea pentru a face mersul pe jos, ciclismul și utilizarea transportului public mai sigur și convenabil, astfel încât oamenii să poată trece la modurile de transport active, mobile și durabile. Aceste recomandări sunt incluse în Planul Global pentru Deceniul de Acțiune pentru Siguranța Rutieră 2021-2030, care reflectă un obiectiv ambițios de reducere a deceselor și traumatismelor rutiere cu 50% până în 2030.

Leziunile cauzate de traficul rutier reprezintă o cauză principală de deces și invaliditate la nivel mondial. Aproximativ 1,3 milioane de oameni mor în fiecare an în urma accidentelor rutiere, iar până la 50 de milioane de persoane sunt rănite. Mai mult de jumătate din toate decesele cauzate de traficul rutier apar în rândul utilizatorilor vulnerabili ai drumului: pietoni, bicicliști și motocicliști. Peste 90% dintre decesele din traficul rutier au loc în țările cu venituri mici și medii.

La nivelul UE, decesele rutiere în 2023 au crescut cu 5% față de anul precedent. Circa 52% dintre decesele rutiere au avut loc pe drumurile rurale, iar 40% în zonele urbane și 8% pe autostrăzi. Șoferii ori pasagerii mașinilor au reprezentat 43% din toate decesele rutiere, în timp ce pietonii  –  20%, utilizatorii de vehicule cu două roți (motociclete și mopede) – 18% și bicicliștii – 10% din totalul deceselor rutiere.

Leziunile cauzate de traficul rutier reprezintă principala cauză de deces pentru copiii și adulții tineri cu vârsta cuprinsă între 5 și 29 de ani, un motiv principal fiind neutilizarea sistemelor de siguranță (cuplarea centurii, scaunul auto, etc).

De la o vârstă fragedă, bărbații sunt mai susceptibili de a fi implicați în accidente rutiere decât femeile. Aproximativ trei sferturi (73%) din toate decesele din trafic rutier au loc în rândul bărbaților tineri cu vârsta până la 25 de ani.

Pe parcursul anului 2023, în Republica Moldova au fost înregistrate 2312 accidente în traficul rutier, în care 217 persoane au decedat și 2586 au fost traumatizate. În accidentele rutiere au fost implicați 450 minori (16,05% din numărul total de victime), dintre care 15 minori au decedat, 301 – traumatizați ușor, 106 – traumatizați grav, iar 28 nu au suferit careva traumatisme.

Cauzele principale ale accidentelor rutiere rămân a fi viteza neadaptată vizibilității și condiţiile situației rutiere (29,80% din numărul total al accidentelor).

Totodată, din cauza conducătorilor auto în stare de ebrietate s-au produs 299 accidente în traficul rutier în anul 2023, atestându-se o descreștere cu 9,93% comparativ cu anul 2021, iar cele soldate cu consecințe ușoare și grave au crescut cu 10,23%, fiind înregistrate 140 cazuri, soldate cu decesul a 24 de persoane și traumatizarea a 143 de persoane.

Important de menționat că decesele și traumatismele rutiere pot fi prevenite prin implementarea măsurilor într-o manieră holistică cu implicarea mai multor sectoare, cum ar fi: transportul, poliția, sănătatea, educația, autorităților locale, etc. Intervențiile eficiente includ:

• proiectarea unei infrastructuri mai sigure și încorporarea elementelor de siguranță rutieră în planificarea teritorială și a drumurilor;
• îmbunătățirea caracteristicilor de siguranță ale vehiculelor;
• îmbunătățirea îngrijirii post-accident pentru victimele accidentelor rutiere;
• stabilirea și aplicarea prevederilor legale ce ar reduce riscurile în traficul rutier;
• educarea populației din copilările și creșterea gradului de conștientizare a siguranței.