Renunțarea la tutun – o decizie pentru viață!

Renunțarea la tutun – o decizie importantă pentru viața și sănătatea ta și a familiei tale.

Tabagismul este o intoxicaţie cronică şi acută cu substanţele toxice existente în frunzele de tutun, care apare după un consum excesiv şi de lungă durată a acestuia. Acţiunea nocivă a tutunului, numit adesea „iarba morţii”, se exercită prin cele 4.000 de substanţe chimice existente în frunze, dintre care 480 sunt toxice, iar peste 30 de compuşi sunt cancerigeni.

Principalii compuşi toxici din fumul de ţigară sunt: Nicotina, gudronul, monoxidul de carbon, benzopirenul, diferiţi alcaloizi, crezoli, piridine şi elemente radioactive (cadmiu, poloniu). Nicotina este implicată în provocarea bolilor cardiovasculare, cu acţiune directă asupra vaselor sanguine şi a celulelor nervoase din creier, creşterea tensiunii arteriale şi a colesterolul din sânge, cu risc de congestie cerebrală şi tromboze vasculare. Gudronul are efecte puternic cancerigene, cu localizare mai frecventă pe esofag, laringe, buze, stomac, ficat, pancreas şi rinichi. Monoxidul de carbon irită laringele, bronhiile şi plămânii, fiind implicat în declanşarea cancerelor la nivelul aparatului respirator. Prin trecerea din plămâni în sânge, se cuplează cu hemoglobina din eritrocitele sanguine şi blochează oxigenarea creierului, până la asfixiere totală.

Din cauza acestor efecte nocive, tabagismul este considerat o toxicomanie, o maladie cu atributele unei epidemii grave, într-o continuă extindere.

 Cel mai grav este că copii sunt supuși riscului toxic din cauza maturilor. Copii cel mai frecvent sunt supuși fumatului pasiv prin inhalarea fumului de tutun care este răspîndit de capătul aprins de trabuc, țigară sau chiar de către fumător. Fumatul pasiv dezvoltă în rîndurile maturilor deseori boli ale căilor respiratorii, totuși cei mai predispuși acestui risc sunt copii, și iată de ce:

• plămîinii copiilor nu sunt încă formați
• copiii inspiră mai mult aer și respiră mai frecvent decît maturii, în rezultat în aceeași încăpere în plămînii lor ajung mai multe toxine
• sistemul imunitar al copiilor este mult mai slab decît cel al adulților.

Copiilor mici le este mai greu să părăsească încăperile pline de fum decît copiilor mai mari sau adulților, de aceea au nevoie de protecția maturilor.

Cînd un fumător vine în contact cu bebeluşul, chiar dacă nu fumează atunci, copilul va fi expus la toxine. Mama fumătoare care alăptează, transferă toxinele la copil prin laptele ei.

De asemenea, fumatul în interiorul casei nu e sigur nici cînd copilul nu e acasă. Particulele toxice din fum se depun pe suprafeţe prin toată casa şi rămîn acolo chiar şi după ce fumul dispare. Exista mai multe moduri prin care expunerea la fumul de tigara poate afecta sanatatea copiilor, incă dinainte de naștere. Fumatul matern activ sau expunerea maternă la fumul de tutun poate provoca sindromul de moarte subită la sugar. De asemenea, fumatul matern poate afecta inclusiv calitatea laptelui matern, avînd în vedere că diverse componente din fumul de tigară se transmit în laptele matern și sunt ulterior îngerate de sugar.

Fumatul pasiv crește riscul de deces prematur, favorizează astmul bronșic și alte maladii respiratorii cronice, crește riscul de infecții acute ale tractului respirator inferior în copilărie, conduce la scăderea funcției pulmonare, favorizează apariția otitei medii, crește riscul de cancer, predispune la complicații perioperatorii.

Măsuri simple prin care îți poți proteja copilul de efectele negative ale fumatului pasiv:

• renunță la fumat sau evita pe cît e posibil să fumezi în preajma copilului
• nu permite nimănui să fumeze în casă
• nu permite nimănui să fumeze în mașină, chiar dacă ține geamul deschis
• susține legislația care interzice fumatul în spațiul public și asigură-te că fumatul este interzis în școala în care învată copilul tău
• încurajează pe cît e posibil renunțarea la fumat  în rîndul amicilor tăi

Ziua Mondială de prevenire a

Accidentului Vascular Cerebral –

29 octombrie.

„Concentrați-vă pe prevenire”

Accidentul vascular cerebral (AVC) se produce cînd alimentarea unei zone din creier este întreruptă sau redusă, împiedicînd țesutul cerebral să primească oxigen și substanțe nutritive. În acest caz, celulele cerebrale încep să moară în decurs de cîteva minute.

AVC-ul reprezintă o urgență medicală, iar tratamentul imediat este crucial. Intervenția timpurie poate reduce afectarea cerebrală și poate preveni alte complicații. Cu ajutorul tratamentului adecvat poate fi prevenită totodată și dizabilitatea care s-ar putea instala în urma unui AVC.

Cînd să mergi la medic?

Acționînd rapid, ajuți pacientul cu AVC să primească tratamentul de care are urgent nevoie – acesta are eficiența maximă daca AVC-ul este diagnosticat în aproximativ 3 ore de la debutul simptomelor. Notează ora la care au început să se manifeste – această informație ajută medicul în alegerea celei mai bune variante de tratament.

Dacă suspectezi că cineva suferă un AVC, acționează rapid (formula F.A.S.T.) și fă-i urmatorul test:

F – Face (Fata) – Cere persoanei să zîmbească. Ți se pare ca fața e asimetrică sau gura e cazută într-o parte?
A - Arms (Brate) – Cere persoanei să ridice simultan ambele brațe deasupra capului. Unul dintre ele ramîne inert sau mai jos decît celălalt?
S – Speech (Vorbire) - Cere-i persoanei să repete o frază simplă (de exemplu “Cerul este albastru”). Nu poti distinge ce zice sau vorbește ciudat?
T – Time (Timp) – Timpul de reacție este foarte important!

Dacă remarci oricare dintre aceste semne, sună IMEDIAT la 112!

Pentru ca persoana să fie transportată cît mai repede la spital, spune-i operatorului că suspectezi că aceasta a suferit un accident vascular cerebral și transmite-i ora la care au apărut primele simptome.

8 lucruri pe care le poți face pentru a preveni accidentul vascular cerebral (AVC)

Indiferent de vîrstă sau de istoricul familial, un accident vascular cerebral (AVC) nu este neapărat inevitabil. Iată cîteva moduri de a te proteja chiar de azi.

Vîrsta te face mai susceptibil, precum și dacă mama, tatăl sau o alta rudă apropiată au suferit vreun accident vascular cerebral.

Nu poti da anii înapoi și nici nu poti schimba istoricul familiei tale, dar există multi alti factori de risc pentru accidentul vascular cerebral pe care îl poți controla—cu condiția să îl poți recunoaste.

Dacă știi că există un factor anume de risc care iți sabotează sănătatea și te predispune la un risc mai mare pentru accidentul vascular cerebral, poți lua anumite măsuri ca să reduci efectele acelui risc.

Iata cîteva moduri de a începe de astăzi sa ții sub control riscurile, înainte ca accidentul vascular să aibă loc:

1. Tensiune arteriala mai mică !

Tensiunea arterială crescută este un factor important, care crește de două sau chiar de patru ori riscul de accident vascular cerebral, dacă nu este tinută sub control. Tensiunea arterială mare este principala cauză a unui accident vascular cerebral, atît în cazul femeilor, cît și al bărbaților. Monitorizarea tensiunii arteriale și, dacă este ridicată, tratarea acesteia, este cea mai bună atitudine a omului, care trebuie adoptată față de sănătatea sa cardiovasculară.

2. Slăbește !

Obezitatea, precum și complicațiile legate de aceasta (inclusiv tensiunea arterială ridicată și diabetul), creșc șansele ca tu să faci un accident vascular cerebral. Dacă ești supraponderal, slăbește cel puțin 5 kg, putînd astfel reduce considerabil riscul de a face un accident vascular cerebral.

Să menții indicele de masă corporală (IMC) la maxim 25.

Limitează sau evită grăsimile saturate și trans.

Încearcă să nu mănînci mai mult de 1.500 – 2.000 calo­rii într-o zi (în funcție de indicele de masă corporală și de nivelul tău de activitate).

Crește activitatea fizică pe care o faci practicînd activități precum mersul pe jos, alergat, aerobică sau tenis și întrodu aceste activități în rutina de fiecare zi.

3. Fă mai multe exerciții !

Exercițiile contribuie la pierderea greutații și scăderea tensiunii arteriale, dar constituie și un factor independent de reducere a riscului de accident vascular cerebral. Un studiu din 2012 a constatat că oamenii care au mers pe jos 3 ore pe săptămînă prezentau un risc mai mic să facă accident vascular cerebral,  comparativ cu cei care nu au făcut aceasta.

4. Bea alcool cu moderație !

Este adevarat, ca dacă consumi alcool cu masură, există mai puține șanse să faci accident vascular cerebral. „Studiile arată că dacă bei un pahar de vin pe zi, riscul poate fi mai mic, dar dacă începi să bei mai mult de două pahare pe zi, riscul crește semnificativ.”

5. Ia aspirină în doze mici !

Studiul de referință al Health Initiative a constatat că oamenii de peste 65 de ani care iau cîte o aspirină în doze mici pe zi își reduc astfel riscul de a face accident vascular cerebral. Aspirina contribuie la împiedicarea formării de cheaguri de sînge.

6. Tratează fibrilația atrială !

Fibrilația atrială se manifestă sub formă de bătai neregulate ale inimii care favorizează formarea de cheaguri de sînge la nivelul inimii. Aceste cheaguri pot apoi călatori pînă la creier, producînd un accident vascular ischemic. Fibrilația atrială crește riscul de accident vascular cerebral de aproximativ cinci ori și trebuie tratată cu mare atenție.

7. Tratează diabetul !

Diabetul zaharat este un sindrom caracterizat prin valori crescute ale concentrației glucozei în sînge. Prezența unei cantități mari de zahăr în sînge de-a lungul timpului deteriorează vasele de sînge, făcînd mai probabilă formarea de cheaguri în înteriorul acestora.

8. Renunță la fumat !

Fumatul accelerează formarea de cheaguri de sînge în diferite moduri. Îti îngroașă sîngele și crește cantitatea de placă depusă pe artere.

Alături de o dieta sanatoasă și exerciții regulate, renunțul la fumat este una dintre cele mai puternice schimbări ale stilului de viață, care te vor ajuta să reduci semnificativ riscul de a face un accident vascular cerebral.

15 octombrie este Ziua Internațională a spălatului pe mâini, o zi globală de advocacy dedicată sensibilizării și înțelegerii în ceea ce privește importanța spălării mâinilor cu săpun, ca o modalitate eficientă și accesibilă pentru prevenirea bolilor.

     Ziua Internațională de spălare a mâinilor oferă ocazia de a marca, de a promova și de a crește gradul de conștientizare cu privire la importanța spălării mâinilor cu săpun. Este un catalizator pentru acțiuni la nivel național, local și global.

Iată câteva modalități prin care fiecare își  poate aduce aportul în  această Zi Internațională:

      MESAJE:

• Spălați-vă mâinile cu săpun în momente critice, în special înainte de a lua masa, de a găti sau de a hrăni alte persoane.
• Modelați și promovați un comportament personal pozitiv, prin spălarea regulată a mâinilor și reamintiți-le sau ajutații și pe alții să-și spele mereu mâinile, înainte de a mânca.
• Faceți spălarea pe  mâini ca parte componentă a fiecărei mese din
• Amenajați spațiu special pentru a vă spăla mâinile în gospodărie, în comunitate, în școli, la locul de muncă și în instituțiile medicale.
• Promovarea schimbării eficiente a comportamentului de spălare a mâinilor prin politici, programe

   Spălarea mâinilor și igiena alimentelor

Spălarea mâinilor cu săpun este o parte importantă a igienei produselor alimentare, un set de practici de igienă care mențin alimentele în siguranță și previn bolile legate de alimente. Alte aspecte importante ale igienei produselor alimentare includ: curățarea ustensilelor și a recipientelor, păstrarea și reîncălzirea adecvată a alimentelor, a apei fierbinți și a laptelui atunci când este necesar, precum și gătitul. Până la 70% dintre cazurile de diaree pot fi asociate cu igiena alimentară proastă. Bolile provocate de alimentația umană este o cauză majoră a decesului în medii cu venituri scăzute, în special în rândul copiilor sub 5 ani. Contaminarea alimentelor poate duce la o gamă largă de boli și focare, dintre care multe sunt deosebit de periculoase pentru femeile gravide, pentru fetuși și pentru oameni cu sisteme imune compromise.

 Activitățile de promovare a igienei au arătat o îmbunătățire a comportamentelor de igienă alimentară și o contaminare redusă a alimentelor. Un studiu efectuat cu mame din  Nepal a arătat că schimbarea comportamentului igienei alimentare, inclusiv îmbunătățirea spălării mâinilor este posibilă printr-un proces de intervenție centrat pe comportament.

     Timpul critic pentru spălarea mâinilor cu săpun, legat de alimente este:

-înainte de a găti sau de a prepara alimente,

– înainte de a mânca singur și înainte de a hrăni pe cineva (inclusiv alăptarea).

 -persoanele care se ocupă de îngrijiri, ar trebui să își spele mâinile la toate   momentele subliniate mai sus.

   Spălarea mâinilor și nutriția

   Igiena este importantă pentru îmbunătățirea nutriției, dar nu este o soluție autonomă. Spălarea mâinilor cu săpun, este considerată o intervenție  sensibilă  pentru  îmbunătățirea nutriției, influențînd indirect asupra acesteia. Spălarea mâinilor înainte de mâncare previne bolile diareice, care contribuie la decesele multor copii sub cinci ani și limitează abilitatea organismului de a absorbi nutrienții din alimente.

Efectele negative ale subnutriției în primele 1.000 de zile de dezvoltare a copilului, poate aduce daune ireversibile creșterii fizice,  sistemului imunitar și a creierului.

  Promovarea spălării mâinilor cu săpun este estimată ca posibilitate de a reduce bolile diareice cu 27%  – 48%.

  Spălarea mâinilor cu săpun și utilizarea de apă potabilă curată ar putea reduce pierderea nutrienților prin diaree și reducerea stingerii la copiii sub 5 ani cu până

 la 15% .

Contaminarea produselor alimentare cu materii fecale este o cunoscută cauză a disfunctiei enterice cronice de mediu , numita si enteropatie de mediu. Există studii care sugerează că un organism care se confruntă cu enteropatia de mediu, nu poate absorbi substanțele nutritive, deoarece este prea ocupat luptând împotriva bolilor.

  Copiii cu diaree nu numai că mănâncă mai puțin, dar și sunt incapabili să absoarbă substanțele nutritive din alimente.

De asemenea, igiena precară este legată de malnutriția acută gravă, de aceea spălarea mâinilor este deosebit de importantă în primele luni de viață.

Cu toate acestea, spălarea mâinilor fără a  îmbunătăți calitatea apei, salubritatea, igiena și factorii socio-economici, este puțin probabil să fie suficientă pentru a proteja împotriva malnutriției acute.

Momente critice pentru spălarea mâinilor:

Mâinile sunt principalii purtători ai germenilor care cauzează boli.

Ce înțelegem prin spălarea corectă a mâinilor?

Pentru ca spălarea mâinilor să fie eficientă, ar trebui să fie practicată în mod consecvent și temeinic. Pentru o spălare a mâinilor adecvată, urmați acești pași:

1. Udați-vă mâinile cu apă.
2. Dați cu săpun spatele mâinilor, încheieturilor, spălatului dintre degete si de sub unghii.
3. Se curăță timp de cel puțin 20 de secunde.
4. Clătiți mâinile cu apă.
5. Uscați-vă mâinile cu un prosop de hârtie, care ulterior aruncați-l.

Specialiștii în sănătate publică recomandă spălatul pe mâini în următoarele situații:

1. După utilizarea toaletei.
2. Înainte de mâncare.
3. Înainte să începem să gătim.
4. Când intrăm în casă.
5. După schimbarea scutecelor la un copil.
6. După utilizarea transportului în comun.
7. După ce ne-am jucat cu animalele de companie.
8. După vizitarea unui bolnav.
9. Înainte de scoaterea sau introducerea lentilelor de contact.
10. După manipularea gunoiului.
11. După ce suflați nasul, tușiți sau strănutați.
12. După utilizarea tastaturii, a telefonului mobil sau a altor dispozitive și accesorii electronice.
13. Ori de cate ori sunt mâinile murdare.

Promovarea schimbării eficiente a comportamentului de spălare a mâinilor prin cercetare, politici, programe și susținere.

DAR CE ÎNSEAMNĂ IGIENA MÂINILOR ÎN CONTEXTUAL COVID-19?

Mâinile au un rol crucial în transmiterea COVID-19. Acest virus se răspândește în principal prin transmiterea particulelor provenite din tuse, strănut, picături de salivă și contact direct, adică atingerea persoanelor infectate și/sau a obiectelor sau suprafețelor contaminate. Astfel, mâinile tale pot răspândi virusul pe suprafețe și îl pot duce la gură, nas sau ochi, dacă te atingi fără să te speli.

Igiena mâinilor este una dintre cele mai eficiente acțiuni pe care le putem întreprinde pentru a reduce răspândirea agenților patogeni și pentru a preveni infecțiile, inclusiv cea cu virusul COVID-19. Membrii comunității se pot apăra mai bine dacă adoptă activ și frecvent igiena mâinilor ca obicei zilnic.

CUM AVEM GRIJĂ DE IGIENA MÂINILOR?

Trebuie să ne spălăm pe mâini cu săpun și apă la robinet ori de câte ori avem mâinile vizibil murdare, după ce strănutăm sau tușim, după ce avem grijă de o persoană bolnavă, înainte, în timpul și după ce pregătim de mâncare, înainte să mâncăm, după ce folosim toaleta, după ce punem mâna pe animelele de companie sau resturile lor. Spălatul mâinilor trebuie să dureze între 40 și 60 de secunde, conform Organizației Mondiale a Sănătății.

De asemenea trebuie să ne și dezinfectăm mâinile ori de câte ori este necesar cu o soluție pe bază de alcool cu minim alcool 60%. Dezinfectarea mâinilor trebuie să dureze 20-30 de secunde, conform Organizației Mondiale a Sănătății.

    În fiecare an pe 10 octombrie, celebrăm Ziua Mondială a Sănătății Mintale, iar anului 2023 i-a fost atribuit  sloganul ” Sanatatea mintala este un drept universal al omului.” Această zi atrage atenția asupra unui subiect specific de sănătate ce îi preocupă pe oamenii din întreaga lume. Sănătatea este un drept fundamental al omului. Fiecare persoană trebuie să aibă acces la serviciile de sănătate necesare, fără impedimente și dificultăți financiare. Totodată fiecare cetățean are dreptul de a fi protejat de riscurile pentru sănătatea mintală, dreptul la îngrijire disponibilă, accesibilă, acceptabilă și dreptul la independență și incluziune în comunitate. Tulburările mintale pot afecta pe oricine, indiferent de vârstă, sex, rasă sau statut socio-economic.

    Îngrijorările, anxietatea și sentimentul de depresie, cauzate de efectele devastatoare ale pandemiei, ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, de criza climatică, de șomaj sau de creșterea costului vieții, au degradat nivelul deja precar al sănătății mintale. Refugiații și persoanele care fug din calea războiului au nevoie de sprijin în materie de sănătate mintală și de soluții rapide pentru a le reduce suferința. În acest context precizăm că în Republica Moldova funcționează peste 40 de centre comunitare de sănătate mintală, unde activează echipe multidisciplinare care includ medici psihiatri, psihologi, asistenți sociali și asistente medicale. Echipele centrelor comunitare de sănătate mintală au ca scop de a promova bunăstarea mintală a întregii populaţiei precum și prevenirea tulburărilor mintale prin oferirea oportunităţilor egale de acces la servicii de calitate şi protecţia drepturilor persoanelor cu probleme de sănătate mintală şi a familiilor acestora. Cu toate acestea, încă există stigmatizare și discriminare în jurul sănătății mintale, ceea ce face ca mulți oameni să evite adresarea la un specialist la primele semne de tulburare mintală.

    Pentru cetățeni, sănătatea mintală este o resursă care le permite să își realizeze potențialul intelectual și emoțional, să își găsească și să-și îndeplinească rolurile în viața socială, școlară și profesională. Pentru societăți, sănătatea mintală bună a cetățenilor contribuie la prosperitate, solidaritate și justiție socială. În schimb, lipsa sănătății mintale impune costuri și pierderi multiple, cetățenilor și sistemelor sociale.

   Ziua de 10 octombrie este o ocazie să arătăm că ne pasă, iar  fiecare dintre noi poate să  ofere din timpul și energia sa pentru a ajuta pe altcineva. Te vei simți bine când faci ceva tangibil pentru a ajuta pe cineva aflat într-o situație grea. În plus, este o modalitate excelentă de a cunoaște oameni noi.

Gripa este o boala contagioasa cauzata de infectia cu virusurile gripale (A, B si C). Aceasta afecteaza caile respiratorii superioare si/sau inferioare si se manifesta prin aparitia durerilor musculare, a durerilor de cap, a tusei, febrei, durerilor in gat, starilor de greata, lipsei poftei de mancare, oboselii. Virusul gripal se transmite pe cale aeriana, particulele virale fiind eliminate de persoanele infectate prin stranut, tuse, vorbit etc.

In unele cazuri, gripa se poate agrava si pot aparea infectii la nivelul sinusurilor si urechilor, traheite, bronsite sau chiar pneumonie. In plus, gripa poate inrautati anumite afectiuni preexistente, cum sunt astmul, bolile cardiovasculare sau diabetul. Unele categorii de persoane sunt mai vulnerabile in fata virusurilor gripale.

Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), vaccinarea antigripala periodica reprezinta cea mai buna metoda de protectie impotriva gripei la nivel de comunitate, reducand totodata riscul aparitiei complicatiilor severe.

Ce este si cum functioneaza vaccinul antigripal?

Vaccinurile sunt preparate biologice care stimuleaza organismul sa dezvolte anticorpi cu rol de protectie. Vaccinul pentru gripa sezoniera va oferi protectie impotriva virusurilor gripale care, potrivit cercetarilor, vor circula in urmatorul sezon gripal. Tulpinile virale care cauzeaza gripa sunt intr-o continua schimbare, de aceea este necesar ca vaccinurile antigripale sa fie modificate de la an la an.  

Cat de eficient este vaccinul antigripal?

Eficienta vaccinului antigripal poate varia de la an la an, in functie de tulpinile virale care circula. Totodata, depinde de starea de sanatatea si de varsta persoanei care se vaccineaza. Un alt factor este timpul efectiv care a trecut de la momentul vaccinarii, imunitatea dobandita scazand in timp. In medie, vaccinarea antigripala va preveni 60% din infectii, in cazul adultilor sanatosi cu varste intre 18 si 64 de ani. Efectul imunizarii apare la aproximativ doua saptamani dupa vaccinare, perioada de protectie fiind intre 6 si 12 luni.

Cand ar trebui sa ma vaccinez antigripal?

Se recomanda ca vaccinarea antigripala sa fie facuta la inceputul sezonului rece (lunile octombrie si noiembrie), in fiecare an. Dar, niciodata nu este prea tarziu sa te vaccinezi, atat timp cat gripa circula.

Te poti imbolnavi de gripa atunci cand te vaccinezi?

Este imposibil sa te infectezi cu un virus gripal in momentul vaccinarii, deoarece vaccinul nu contine tulpini virale vii.

Sunt necesare aproximativ doua saptamani dupa administrarea vaccinului antigripal pentru ca acesta sa-si faca efectul, adica sa ajute organismul sa dezvolte anticorpi impotriva gripei. Daca unii pacienti se imbolnavesc dupa vaccinare, nu vaccinul a cauzat acest fapt. Cel mai probabil, acestia au fost expusi la virusul gripal inainte sau in timpul celor doua saptamani necesare pentru a dezvolta anticorpi. Totodata, important de mentionat este faptul ca pot fi contractate si alte boli, cum ar fi raceala obisnuita.

Retine insa ca vaccinul antigripal nu protejeaza impotriva racelilor de sezon, chiar daca acestea au simptome similare cu cele ale gripei.

Care sunt grupele de persoane cu risc crescut in ceea ce priveste complicatiile cauzate de gripa?

–  Copiii și adulții cu boli cornice care suferă de: astm bronhic, insuficiență renală, hepatică, respiratorie și cardio-vasculară, diabet zaharat, patologii imunodeficitare, tuberculoză, beneficiari de transplant de organe, copii cu vârsta de 6-36 luni, copii instituționalizați în orfelinate, centre și școli internat, sanatorii.
–  Gravidele
–  Angajații instituțiilor de stat și publice

•  Instituții medicale publice și CNAM;
•  Instituții de asistență socială;
•  Studenți și cadre didactice ai Universității de Medicină „Nicolae Testemițanu”;
•  Studenți și cadre didactice ai colegiilor de medicină;
•  Angajații Poliției de Frontieră și Serviciului Vamal;
•  Polițiștii, militarii, carabinierii;
•  Angajații instituțiilor rezidențiale;
•  Angajații Aeroportului și Serviciului Situații Excepționale.
•  Echipajul aeronavelor și lucrătorii din aeroport.

Pana la urma, de ce sa ma vaccinez?

Pentru a ma proteja pe mine, dar si pe cei din jur: familie, colegi, prieteni, dar, mai ales, persoanele vulnerabile, care pot dezvolta forme severe de boala. Iata ce beneficii poate aduce administrarea vaccinului antigripal:

• prevenirea imbolnavirii;
• in caz de imbolnavire, poate reduce severitatea, durata bolii, necesitatea serviciilor medicale de specialitate si a spitalizarii si riscul decesului;
• in caz de imbolnavire, poate reduce nevoia acordarii de concediu medical sau de intrerupere a cursurilor
• in caz de imbolnavire, ajuta la reducerea administrarii antibioticelor compatibile cu gripa.

In contextul existentei concomitente a virusului gripal si viruslui SARS-COV-2, vaccinarea antigripala devine si mai importanta, deoarece coinfectarea ar putea avea o evolutie ingrijoratoare, in special in cazul pacientilor care fac parte din grupuri vulnerabile.

Menționăm că vaccinul antigripal poate fi utilizat simultan cu vaccinul împotriva virusului SARS-CoV-2.Se recomandă vaccinarea concomitentă împotriva gripei sezoniere și a infecției cauzate de virusul SARS-CoV-2.

Rugam toți pacienții să se adreseze medicului de familie pentru a se putea imuniza cu vaccinul antigripal. Cu cat faci programarea mai rapid, cu atat sunt sanse mai mari sa prinzi vaccinul pe stoc, atat pentru tine, cat si pentru cei apropiati.