Începând cu anul 1985 Organizația  Mondială a Sănătății (OMS), la inițiativa Societății Americane a Cancerului, a stabilit prin convenție internațională, că luna octombrie să fie Luna Internațională de conștientizării a cancerului mamar.

Scopul acestui eveniment este sporirea gradului de conștientizare a populației cu privire la intervențiile de prevenire și depistare precoce a cancerul de sân.

Potrivit studiului  Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer în rândul femeilor din întreaga lume, luând viețile a sute de mii de femei în fiecare an și afectând în mod disproporționat persoanele din țările cu venituri mici și medii. Astfel, rata de supraviețuire a cancerului de sân la 5 ani în țările cu venituri mari depășește 90%, comparativ cu 66% în India și 40% în Africa de Sud.

În Republica Moldova incidența prin cancer mamar în anul 2022 a fost de 51,5 cazuri la 100 mii locuitori, sau 1307 persoane depistate primar. În total la evidență medicală în anul 2022 se aflau 11488 de persoane cu cancer de sân, prevalența constituind 452,5 cazuri la 100 mii populație. Totodată, 471 de persoane au decedat de cancer de sân în anul trecut, nivelul de mortalitate fiind de 18,6 decese la 100 mii populație și se plasează pe locul 3 din totalitatea de decese cauzate de cancer.

Cancerul de sân este o boală în care celulele mamare anormale cresc necontrolate și formează tumori. Dacă sunt lăsate necontrolate, tumorile se pot răspândi în tot organismul și devin fatale.

Cine este în pericol?

Femeile sunt cele mai afectate de cancer de sân, la bărbați cancerul mamar se întâlnește în 0,5-1%. În Republica Moldova 20 de bărbați de 30–85 ani au fost diagnosticați cu cancer mamar. Tratamentul cancerului de sân la bărbați urmează aceleași principii de management ca și pentru femei.

Anumiți factori cresc riscul de cancer de sân:

• înaintarea în vârstă;
• obezitatea;
• antecedentele familiale;
• expunerea la radiații;
• istoricul reproductiv;
• refuzul alăptării;
• consumul de tutun;
• consumul nociv de alcool;
• terapia hormonală postmenopauză.

Important de menționat că 21% din totalul deceselor cauzate de cancerul de sân la nivel mondial se datorează consumului de alcool, excesului de greutate și inactivității fizice. Proporția a fost mai mare în țările cu venituri ridicate (27%), iar cel mai important contribuitor a fost supraponderabilitatea și obezitatea. În țările cu venituri mici și medii proporția cazurilor de cancer mamar care se atribuie acestor factori de risc a fost de 18%, iar inactivitatea fizică a fost cel mai important determinant (10%).

Simptome

Cel mai frecvent simptom al cancerului de sân este apariția unui nodul sau a unei zone de țesut îngroșat, nedureroase, la nivelul sânului, cu margini neregulate. 

Există cazuri în care tumorile sunt moi și rotunjite. Ele pot fi chiar dureroase. Din acest motiv, este important ca orice modificare a sânilor sau orice nodul nou apărut să fie verificat de către un cadru medical cu experiență în diagnosticarea bolilor de sân.

Alte simptome posibile ale cancerului de sân includ:

• Tumefierea (umflarea) totală sau parțială a unui sân, în special în cazul în care aceasta apare pe o singură parte (chiar dacă nu se simte niciun nodul distinct);
• Rash (iritație), încrețirea pielii sau apariția unei cruste la nivelul sânului;
• Retracția pielii la nivelul unei zone a sânului;
• Apariția unei senzații de durere în oricare dintre sâni, la nivelul mamelonului sau în zona axilei, fără a fi legate de menstruație;
• Rash (Iritație) în jurul mamelonului sau apariția unei cruste la nivelul mamelonului (unele femei descriu această crustă ca fiind similară cu textura cojii de portocală);
• Retragerea mamelonului spre interior;
• Secrețiile mamelonare (altele decât laptele matern) apărute spontan, hemoragice sau incolore, în special cele unilaterale.

Ce putem face pentru prevenirea acestei maladii:

• Limitarea consumului de alcool;
• Menținerea unui mod sănătos de viață;
• Practicarea activităților fizice regulat;
• Alăptarea bebelușului;
• Limitarea tratamentelor hormonale;
• Reducerea expunerii la radiații;
• Controlul medical periodic;
• Examinarea ecografică mamară anuală după vârsta de 30 ani;
• Efectuarea mamografiilor bilaterale anuale după vârsta de 40 ani;
• Autoexaminarea sânilor de sine stătător acasă;

Controlul cancerului mamar

OMS promovează controlul cancerului de sân în contextul programelor naționale cuprinzătoare de control al cancerului și implică prevenirea, depistarea precoce, diagnosticarea și tratamentul, reabilitarea și îngrijirea paliativă.

Creșterea gradului de conștientizare a opiniei publice cu privire la problema cancerului de sân și mecanismele de control, precum și promovarea unor politici și programe de prevenire, diagnostic și tratament – reprezintă strategii-cheie ale controlului cancerului mamar la nivel de populație

În Republica Moldova, în conformitate cu Programul Național de control al cancerului pentru anii 2016-2025, (HG nr. 1291 din 2 decembrie 2016), țara s-a angajat să reducă cu 10% pînă în anul 2025 a incidenţei tuturor tipurilor de cancer, inclusiv cancer mamar și să sporească cu 25% rata de depistare precoce în stadiile I și II.

Ce este cancerul de sân?

Cancerul de sân sau cancerul mamar reprezintă o creștere necontrolată a unor celule din țesutul mamar, care ajung la un moment dat să formeze o tumoare.

Depistare precoce pentru cancer de sân: 

Există mai multe modalități prin care cancerul mamar se poate depista precoce, în stadiile 1-2. Acestea sunt auto-examinarea sânului, examenul clinic al sânului, mamografia, ecografia, rezonanța magnetică nucleară și tomosinteza. 

Auto-examinarea sânului

Este o metodă care poate fi efectuată de fiecare persoană pentru a depista noduli, umflături sau alte schimbări neobișnuite ale glandelor mamare.

 Auto-examinarea sânilor se face în cinci pași.  

Pasul 1: Privindu-te în oglindă, cu spatele drept și mâinile în șolduri, poți vedea dacă sânii tăi au forma, dimensiunea și culoarea obișnuită. Lucrurile pe care ar trebui să le semnalezi medicului, dacă le observi în această fază, sunt orice încrețituri, gropițe, sfârcuri inversate (numite și mameloane invaginate, atunci când mamelonul e tras către interior), roșeață, iritație, umflături.

Pasul 2: Observă aceleași posibile modificări, de data aceasta cu brațele ridicate deasupra capului. 

Pasul 3: De asemenea, poți observa și dacă există vreo scurgere din sfârcuri (fluidele pot fi de consistența apei, a laptelui, galbene sau cu urme de sânge).

Pasul 4: Întinsă pe pat, cu brațul corespondent sânului pe care îl examinezi sub cap, examinează-ți sânul folosind cealaltă mână (dreapta pentru sânul stâng, stânga pentru sânul drept). Folosind cele trei degete din mijloc laolaltă, întinse, fă mișcări circulare și ferme, care să acopere treptat întreaga suprafață a sânului. Folosește aceste mișcări circulare dintr-un capăt în altul al suprafeței, de la claviculă spre abdomen și de la subraț spre stern. Presiunea mișcărilor ar trebui să te facă să simți pe rând întreg țesutul, până la coaste. Poți repeta făcând mișcări de sus în jos.

Pasul 5: Folosind aceleași mișcări ca la pasul 4, reia examinarea în timp ce stai în picioare sau așezată, cu mâna corespondentă sânului pe care îl examinezi întinsă deasupra capului. Este posibil să îți fie mai simplu să faci această examinare sub duș, când pielea este udă și alunecoasă de la săpun.

Dacă pe parcursul acestor pași ați observat modificări, umflături, iritații inexplicabile, fie la subraț, fie în textura sânului sau a mamelonului, adresați-vă imediat la medicul de familie. 

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) consideră consumul de alcool ca fiind a treia cauză de boală și moarte prematură la nivel global, ce condiționează apariția a peste 200 de boli, cum ar fi: tulburări neuropsihice, boli cardiovasculare, ciroza hepatică, anumite tipuri de cancer, accidente, traume, etc. În general, consumul de alcool este responsabil pentru 5,1% din povara globală a bolilor, măsurată în ani de viață ajustați în funcție de dizabilități (DALY). Pe lângă consecințele asupra sănătății, consumul de alcool provoacă daune sociale și economice semnificative pentru oameni, familie și societate în ansamblu.

În scopul sporirii nivelului de conștientizare a populației referitor la riscurile pentru sănătate și viață asociate consumului de alcool, anual, pe 2 octombrie, marcăm Ziua naţională fără alcool. 

La nivel global, circa 3 milioane de decese anual sunt atribuite consumului de alcool, ceea ce reprezintă 5,3% din totalul deceselor înregistrate. Consumul nociv de alcool este responsabil pentru 7,1% din povara globală a bolii pentru bărbați și 2,2% pentru femei. Alcoolul este principalul factor de risc pentru mortalitatea prematură și invaliditatea în rândul celor cu vârsta cuprinsă între 15 și 49 de ani, reprezentând 10% din toate decesele din această grupă de vârstă.

În regiunea europeană a OMS se consumă cea mai mare cantitate de alcool și ca rezultat, anual, sunt înregistrate aproape 1 milion de decese. Totodată, în Europa, 58 milioane de oameni sunt considerați mari consumatori de alcool, 23 de milioane fiind dependenți de alcool (5,4% din bărbații de 18-64 ani și 1,5% dintre femeile de aceeași vârstă).

Republica Moldova se află în topul ţările cu cel mai mare consum de alcool pe cap de locuitor în lume, deși în ultimii ani se atestă o diminuare a acestuia fenomen: de la 19,4 litri de alcool pur pe cap de locuitor în a.2016, la 12,9 litri în 2019 (Observatorului Global al Sănătății al OMS), totuși nivelul de consum este destul de înalt.

Șase din zece persoane sunt consumatori curenți de alcool, arătă datele preliminare ale Studiului național al gospodăriilor privind prevalența factorilor de risc ai bolilor netransmisibile , bărbații consumă mai mult decât femeile și situația este similară în toate grupele de vârstă. De menționat că, în Republica Moldova, unul din patru decese (26,1%) este asociat consumului de alcool.

Au fost identificate o varietate de factori individuali și sociali care influențează nivelul și modelul de consum al alcoolului. Factorii sociali includ: nivelul de dezvoltare economică,  cultura, normele sociale, disponibilitatea alcoolului, implementarea politicilor de reducere a riscului consumului de alcool, etc. Factorii individuali includ: vârsta, sexul, circumstanțele familiale și statutul socio-economic, nivelul de educație. Deși nu există un singur factor de risc dominant, cu cât o persoană are mai multe vulnerabilități, cu atât este mai probabil ca să dezvolte probleme legate de consumul nociv de alcool.

Nu există o cantitate sigură a consumului de alcool — este mesajul OMS

Impactul dăunător al alcoolului începe chiar din perioada prenatală și durează pe parcursul întregii vieți. Alcoolul în timpul sarcinii cste asociat cu un risc sporit de avort spontan, naștere prematură, sindromul morții subite a sugarului precum și malformații din spectrul tulburărilor alcoolice fetale (STAF).

Aceste consecințe sunt 100% prevenibile!

O parte semnificativă din povara bolilor legate de alcool rezultă în urma traumelor neintenționate și intenționate, inclusiv accidentelor rutiere, violenței și sinuciderilor. Leziunile fatale legate de alcool tind să apară la grupele de vârstă relativ tinere (18 — 35 ani). În plus, alcoolul este responsabil pentru fiecare al 4-lea deces la vârsta de 20-24 de ani, afectând atât tendințele demografice, cât și bunăstarea economică a societății.

Pentru a reduce consecințele dezastruoase condiționate de consumul de alcool, Ministerul Sănătății consideră că trebuie implementate politici de reducere a consumului de alcool. Acestea includ:

• reglementarea comercializării băuturilor alcoolice (în special pentru persoanele tinere);
• reglementarea și restricționarea disponibilității alcoolului;
• reducerea cererii prin mecanisme de impozitare și stabilire a prețurilor;
• achiziționarea de la populație a unei cantități mai mari de struguri;
• creșterea gradului de conștientizare a problemelor de sănătate publică cauzate de consumul de alcool și asigurarea sprijinului pentru politici eficiente privind alcoolul;
• oferirea unui tratament accesibil pentru persoanele cu tulburări de consum de alcool;
• implementarea programelor de screening și intervenții scurte pentru consumul de alcool în serviciile de sănătate.

Atingerea țintelor incluse în Agenda 2030 a ODD privind reducerea cu 30% a consumului nociv de alcool necesită o implicarea adecvată a tuturor părților interesate.

Organizații de sănătate, societăți specializate în cardiologie, fundații, instituții guvernamentale și de sănătate organizează cu această ocazie diferite manifestări, cum ar fi împărțirea de pliante, plimbări colective pe jos sau cu bicicleta în parcuri, concursuri sportive, crosuri, mese rotunde, conferințe, pentru a informa populația asupra prevenirii bolilor cardiovasculare. Acțiunile organizate cu acest prilej își propun să evidențieze factorii de risc în afecțiunile cardiovasculare, precum și modul în care pot fi prevenite aceste afecțiuni.Una dintre cauzele actuale ale afecțiunilor cardiovasculare este incidența din ce în ce mai ridicată a sedentarismului, care începe să se manifeste tot mai acut în rândul persoanelor adulte dar, ce este mai grav, și in rândul tinerilor.

Ziua Mondială a Inimii are drept scop încurajarea activităţii fizice cotidiene – cea mai importantă resursă personală pentru sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor cronice şi longevitatea vieții. Obiectivele ţintesc conştientizarea publică în privinţa beneficiilor activităţilor fizice în prevenirea obezităţii, bolilor cardiovasculare, cancerului, diabetului şi atingerea unor doze (intensitate x durată) de activităţi fizice care să atragă beneficii în aspectele stilului de viaţă asociate cu „viaţa sportivă” (renunţarea la fumat, alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a izolării sociale). Bolile cardiovasculare constituie principala cauză a mortalităţii pe globul pământesc, cauzând anual peste 17,3 milioane de decese. Conform prognozelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, până în anul 2030 numărul total de decese din cauza bolilor cardiovasculare va atinge cifra de 23 milioane cazuri anual. În Republica Moldova maladiile cardiovasculare se situează pe primul loc în structura mortalităţii generale a populaţiei, constituind mai mult de 50% din numărul total de decese.

Schimbările mici pot face o diferență puternică. De Ziua Mondială a Inimii, împărtășiți cum vă energizați inima și inspirați milioane de oameni din întreaga lume să fie cu inima sănătoasă.
Cunoașteți-vă riscul. Îngrijirea inimii se începe de la înțelegerea riscului, asigurați-vă că știți toate “numerele” dvs. de sănătate. Adresați-vă medicului dumneavoastră și solicitați câteva verificări simple. Amintiți-vă, cunoașterea este puterea.

Determinați nivelul glucozei din sânge. Glicemia înaltă poate fi semn al diabetului zaharat. Bolile CV reprezintă 60% din totalul deceselor la persoanele cu diabet zaharat, astfel încât, dacă este lăsat nediagnosticat și netratat, vă poate expune unui risc crescut de boli de inimă și accident vascular cerebral. Determinați tensiunea arterială Tensiunea arterială ridicată reprezintă factorul de risc numărul unu pentru Bolile CV. Se numește „ucigaș tăcut”, pentru că de obicei nu are semne sau simptome de avertizare, iar mulți oameni nu-și dau seama că o au.

Sumati factorii de risc

1. Nivelul de colesterol

2. Greutatea și indicele de masă corporală (IMC)

3. Tensiunea arterială crescută

4. Glicemia

5. Tabagismul și abuzul de alcool

6. Sedentarismul

7. Alimentația nesănătoasă

8. StresulAcești factori vă pot indica riscul pentru bolile cardiovasculare, astfel încât să puteți planifica îmbunătățirea sănătății inimii.

Determinați semnele și simptomele unui atac de cord. Peste 70% din toate urgențele cardiace și respiratorii apar acasă atunci când un membru al familiei este prezent și ar putea ajuta o victimă.Discutați cu medicul dumneavoastră despre cursurile locale de resuscitare cardio-pulmonară (CPR), astfel încât să puteți ajuta apropiatul în cazul unui atac de cord. Dacă bănuiți că un membru al familiei are un atac de cord sau un accident vascular cerebral, solicitați imediat ajutorul medical.
Mișcați-vă inima. Inactivitatea fizică poate contribui semnificativ la afecțiunile cardiace, deoarece poate duce la creșterea în greutate, la diabet și la majorarea valorilor tensiunii arteriale. Astăzi, preluați controlul asupra sănătății inimii, devenind mai activ. Efectuați cel puțin 30 de minute de activitate cu intensitate moderată de cinci ori pe săptămână. Înainte de a începe orice plan de exercițiu, verificați-l cu un profesionist din domeniul sănătății Cele mai bune tipuri de activități: Exercițiul aerobic este deosebit de bun pentru inimă – mersul pe jos, joggingul, înotul și ciclismul sunt ideale. Exercițiile de întărire a muschilor vă ajută, de asemenea, să ardeți mai multe calorii pentru a vă menține greutatea sănătoasă – încercați să urcați pe scări, să mergeți la deal și să lucrați în grădină. Activitățile cum ar fi T’ai chi și yoga, vă poate ajuta să vă îmbunătățiți flexibilitatea.
Iubiți-vă inima. Renunțarea la fumat este cel mai bun lucru pe care îl puteți face pentru a vă îmbunătăți sănătatea inimii. Astăzi printr-un angajament suficient puteți reduce riscul bolilor de inimă și al accidentului vascular cerebral nu doar al dvs, dar și al celor din jur. În termen de 2 ani de la renunțarea fumatului, riscul de boală cardiacă coronariană se reduce substantial. În decurs de 15 ani, riscul de BCV revine la cel al unui nefumător. Expunerea la fumatul pasiv este, de asemenea, o cauza a bolilor de inimă la nefumători. Deci, renunțați, și vă veți imbunătați sănătatea dvs și a celor din jur. Știați că? Fumatul pasiv ucide peste 600.000 de nefumători în fiecare an, inclusiv copii!
Dă putere vieții tale. Inima dumneavoastră dă putere întregului corp, vă permite să iubiți, să râdeți și să trăiți viața din plin. De aceea este atât de important să aveți grijă de ea. Dacă nu faceți acest lucru, vă supuneți pericolului bolilor cardiovasculare (CVD). Dar vestea bună este că multe BCV pot fi prevenite făcând doar câteva schimbări zilnice simple, cum ar fi alegerea alimentelor și băuturilor sănătoase, exercițiile fizice și abandonarea fumatului.

În această zi mondială a inimii, vă cerem să împărtășiți cum vă energizați inima pentru a inspira milioane de oameni din întreaga lume să-și protejeze inima. Deci, să ne asigurăm că toți acționăm corect pentru a ne menține inima încărcată pozitiv, fiind o alegere de durată pentru sănătatea noastră.

Data de 28 septembrie se celebrează anual pentru sensibilizarea populației referitor la măsurile de prevenire și combatere a rabiei. Tema Zilei Mondiale de combatere a Rabiei în acest an se concentrează pe vaccinare și colaborare, amintindu-ne de obiectivul cheie în eliminarea rabiei, și anume:  „Zero cazuri către 2030”, de asemenea despre importanța vaccinării câinilor și a profilaxiei post-expunere a persoanelor accidentate de animale și necesitatea unui efort comun (unit) spre realizarea eliminării acestei boli transfrontaliere.

Rabia rămâne a fi o amenințare globală. Se estimează că rabia provoacă 59.000 de decese anual. La nivel global sunt afectate de rabia canină peste 150 de țări. Jumătate din populația lumii trăiește într-o zonă endemică și peste 80% din decese au loc în zonele rurale, unde accesul la campaniile de educație pentru sănătate și profilaxia post-mușcătură este limitat sau inexistent. Africa și Asia sunt continentele cu cel mai mare risc de mortalitate umană, cu mai mult de 95% din cazurile letale din lume. Aceste regiuni sunt cele în care rabia canină este controlată cel mai puțin.

La nivel global, câinii sunt principalii purtători ai rabiei. Aproximativ 99% din cazurile de rabie la om se datorează mușcăturilor de la câini infectați. Controlul și eradicarea rabiei înseamnă, prin urmare, combaterea acesteia de la sursa sa animală.

Rabia reprezintă o boală de origine zoonotică, transmisă de la animale bolnave la oameni, cauzată de lisavirusuri,  care provoacă inflamații progresive și fatale ale creierului și măduvei spinării și poate afecta toate mamiferele, inclusiv oamenii. Transmiterea are loc prin expunerea la saliva infecțioasă, mai ales prin mușcături și zgârcituri de animale infectate. Perioada de incubaţie medie este de 15 zile, dar poate varia de la 8 zile pînă la 2 ani. Boala începe cu senzaţii de dureri, prurit, furnicături în locul muşcăturii, dureri de cap, excitabilitate, insomnie, uneori tristeţe, lipsa poftei de mâncare, vărsături, halucinaţii, febră, frică de apă, lumină. Atenționăm, că odată cu apariția  simptomelor,  boala devine fatală atât pentru animale, cât și pentru oameni.

Sursele principale de infecţie. Dacă în ţările Africii şi Asiei câinii sunt principalele surse de infecţie pentru om, în Moldova această întâietate îi revine vulpilor. Numărul excesiv de vulpi condiţionează apariţia lor (în căutarea hranei) în localităţi, în fâșiile forestiere adiacente, unde sunt frecvent întreţinute erbivorele domestice (ovinele, bovinele, caprinele) şi fiind deseori agresate, îndeosebi de vulpile bolnave, devin în continuare şi ele surse de infecţie pentru oameni.

O sursă puternică de răspândire a rabiei prezintă şi câinii fără stăpân, numărul cărora creşte considerabil. De acest fapt sunt vinovaţi, în mare măsură, însăşi oamenii, care deseori îşi trădează prietenii patrupezi, alungându-i în stradă. În unele ţări, ca surse de infecţie rabică servesc liliecii.

În condiţiile Republicii Moldova s-au îmbolnăvit de rabie persoanele care au încercat să prindă animale sălbatice (vulpe, dihor, jder), de asemenea persoanele agresate în diferite împrejurări de câini, pisici şi care, ulterior nu au întreprins măsuri de securizare personală, fie din necunoaşterea acestora, fie din neglijenţă faţă de sănătatea sa. Sunt supuse pericolului de îmbolnăvire de asemenea persoanele ce încearcă să acorde de sine stătător ajutor animalelor bolnave. Acest lucru trebuie să fie efectuat doar de specialiştii veterinari special instruiţi în domeniu.

Din anul 2001 până în prezent au fost înregistrate 3 cazuri de rabie umană (în a. 2003, 2016 și 2019), toate fiind cauzate de adresarea tardivă după asistență medicală a persoanelor lezate de animale.

Acordarea asistenţei antirabice. În republică este asigurată acordarea asistenţei antirabice de medicii chirurgi și traumatolog, responsabili de această activitate. Anual, în instituţiile medicale se adresează 4500-5000 persoane afectate de diferite categorii de animale. În dependenţă de categoria animalului ce a provocat leziunea şi localizarea acesteia, persoanelor în cauză li se acordă asistenţa antirabică respectivă. Tratamentul profilactic este efectuat gratuit cu vaccin antirabic concentrat şi, la necesitate, cu imunoglobulină specifică. Persoanele supuse tratamentului profilactic trebuie să respecte regimul prescris.

În acest context menţionăm, că graţie adresării precoce după asistenţa antirabică şi primirii tratamentului curativ-profilactic (vaccin și imunoglobulină), apariţia rabiei este anual prevenită la 120-200 persoane agresate de diverse animale cu diagnosticul confirmat de rabie.

Vaccinurile antirabice, cât și globulinele specifice sunt cele mai sigure și eficiente preparate folosite pentru prevenirea rabiei la oameni și animale, cel mai important instrument existent pentru a elimina mortalitatea cauzată de această boală.

În cazul agresării persoanei de un animal de diversă categorie este necesar:

• a asigura cât mai operativ lavajul abundent cu apă și săpun sau detergent al leziunii timp de câteva minute (15 min.);
• a prelucra marginile rănii cu soluții de alcool etilic 70% sau iod 5%;
• evitarea acoperirii plăgii cu bandaje sau pansamente;
• a se adresa la cea mai apropiată instituție medicală (în cazul imposibilității de a efectua procedurile mai sus menționate de sine stătător), după acordarea asistenței medicale primare – prelucrarea leziunii și îndreptarea la instituția responsabilă de acordare a asistenței antirabice specializate pentru a primi la necesitate tratamentul curativ-profilactic antirabic.

Totodată se recomandă de a stabili stăpânul animalului ce a provocat mușcătura (adresa, numărul de telefon) și comunicarea informației lucrătorilor medicali ai instituției responsabile de acordare a asistenței antirabice. În baza acestor date se va asigura supravegherea veterinară a animalului respectiv și se va decide cursul de tratament curativ-profilactic. 

Ziua Mondială a Siguranţei Pacientului este marcată anual pe 17 septembrie, iar în 2023 are drept temă „Implicarea pacienților pentru siguranța lor”, ca o recunoaștere a rolului crucial pe care îl joacă pacienții dar şi familiile acestora în acordarea asistenței medicale.

Dovezile arată că atunci când pacienții sunt tratați ca și parteneri în îngrijirea lor, se obțin beneficii semnificative în ceea ce privește siguranța, satisfacția pacientului și îmbunătăţirea stării de sănătate. Devenind membri activi ai echipei de îngrijire a sănătății, pacienții pot contribui la siguranța îngrijirii lor și la îmbunătăţirea sistemului de sănătate, în ansamblu.

Prin sloganul „Ascultaţi și vocea pacienţilor!” OMS îndeamnă toţi actorii implicați să ia măsurile necesare pentru a se asigura că pacienții iau parte la formularea politicilor, sunt reprezentați în structurile de guvernare, sunt implicați în co-proiectarea strategiilor de siguranță devenind astfel parteneri activi în propria lor îngrijire. Acest lucru poate fi realizat doar prin furnizarea de platforme și oportunități pentru pacienți, familii și comunități în vederea creării unui cadru adecvat pentru o exprimare facilă a preocupărilor, așteptărilor și preferințelor acestora, pentru a promova siguranța, centrarea pe pacient, încrederea și echitatea.

Implicarea pacienților și a familiilor acestora este parte din Rezoluția WHA72.6 – „Acțiune globală privind siguranța pacienților” și din Planul de acțiune global pentru siguranța pacienților 2021-2030, ca strategie principală pentru eliminarea incidentelor evitabile în îngrijirea sănătății.

Obiectivele Rezoluţiei sunt de a crește gradul de conștientizare și implicare a publicului, de a spori înțelegerea globală și de a lucra pentru solidaritatea globală astfel încât acțiunile statelor membre să susţină siguranța pacienților și să reducă incidentele evitabile.

Obiectivele Zilei Mondiale a Siguranței Pacientului 2023 din acest an sunt:

• Creșterea gradului de conștientizare globală cu privire la necesitatea implicării active a pacienților și a familiilor acestora la toate nivelurile de îngrijire a sănătății pentru a îmbunătăți siguranța acestora.
• Implicarea factorilor de decizie, liderii din domeniul sănătății, lucrătorii din domeniul sănătății și din domeniul îngrijirilor pentru sănătate, organizațiile pacienților, societatea civilă și alte părți interesate în eforturile de a implica pacienții și familiile lor în politicile și practicile pentru o îngrijire medicală sigură.
• Susţinerea pacienților și a familiilor pentru a fi proactivi în îngrijirea sănătății și în îmbunătățirea siguranței asistenței medicale.
• Susținerea de acțiuni urgente privind implicarea pacienților și a familiilor acestora, aliniate cu Planul de acțiune global pentru siguranța pacienților 2021–2030.