Gândiți-vă doar că aproximativ două treimi din corpul nostru este format de apă. Pentru a spune adevărul, ar trebui să spunem că nimic nu poate supraviețui fără apă, amintindu-ne că din apă a apărut viața, între 3 și 4 miliarde de ani în urmă.

Din celulele mici am devenit ceea ce suntem și astăzi sărbătorim Ziua Mondială a Apei pe 22 martie.

Apa este esențială pentru plante și flori, deoarece 2/3 din Pământ sunt acoperite de ea, și nu din întâmplare o numim și Planeta Albastră pentru că, în ciuda acestui fapt, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, până în 2025 jumătate din populație lumea ar putea trăi în zone cu stres ridicat de apă, riscând să nu mai aibă acces la apa potabilă. Deoarece apa este conectată în mod indisolubil la situația climatică, ea a permis nașterea și răspândirea civilizației umane. În ultimii ani am auzit despre încălzirea globală, gaura de ozon, ghețarii care se topesc și consecințele pe care acest fenomen le-ar putea avea pentru viață pe Pământ.

Din aceste motive, Națiunile Unite au stabilit Ziua Mondială a Apei în 1922. Soluția constă în implementarea unei schimbări, de exemplu, prin asumarea strategiilor pentru protejarea și protejarea surselor de apă și introducerea de noi modele de consum durabil și anti-deșeuri.

Ziua Mondială a Apei reprezintă astfel o oportunitate de a evidenția unele aspecte ale distribuției apei pe planetă, efectul acesteia asupra climei și de a sensibiliza și implica cât mai mulți oameni, făcându-i conștienți de consumul de apă și limitarea risipirii unei resurse atât de prețioase. Cea mai importantă schimbare, de fapt, este aceea care apare prin alegeri și comportamente individuale.

O posibilă soluție este aceea care se bazează pe protejarea ciclului natural al apei. Este necesar să trecem de la un concept de „comercializare” a apei, destinat ca un atu care trebuie exploatat, la cel al apei drept „capital natural”, adică sursă de viață.

În termeni concreți, se crede că s-ar putea exploata inovația tehnologică într-o economie circulară, care implică reciclarea apei și investiții în protecția râurilor și a zonelor umede, dar și a pădurilor și a zonelor verzi.

Efectul de conștientizare al Zilei Mondiale a Apei este lansarea inițiativelor ecologice.

Pentru a face diferența, gesturile mici dar fundamentale sunt suficiente: orice faci pe 22 martie, fă-o pentru Planetă.

Ziua Mondială a Rinichiului este sărbătorită anual în a doua zi de joi a lunii martie. 
Potrivit OMS, astăzi fiecare a zecea persoană din lume suferă de afecțiuni ale sistemului renal.
RINICHIUL este un organ pereche, așezat pe deoparte și alta a coloanei vertebrale, între nivelul vertebrei a XII-a toracică și vertebra a II-III-a lombară.
Are forma unei fasole și dimensiunea aprox. a unui șoricel (mouse) de calculator.
RINICHII sunt o stație de epurare-curățare din organismul nostru. Principala funcție a rinichiului este curățarea sângelui de toxine, pe care le ingerăm zi de zi.În urma filtrării sângelui, se formează urina, lichidul care reglează nivelul de apă și săruri.Funcțiile rinichilor în organismul nostru :

1. Excreţia produşilor de catabolism şi a substanţelor chimice străine
2. Reglarea balanţei hidro-electrolitice
3. Regalarea echilibrului osmotic
4. Reglarea echilibrului acido-bazic
5. Reglarea tensiunii arteriale
6. Reglarea eritropoiezei (formarea eritrocitelor)
7. Sinteza Vitaminei D activă (calcitriol – responsabilă de menținerea nivelului fosfo-calcic din organism)
8. Gluconeogeneza – formarea glucozei (în timpul postului prelungit)
   Rinichii au și un rol endocrin – secretă mulți hormoni, cum ar fi renina, care reglează tensiunea arterială, eritropoetina care menține nivelul normal de globule roșii-eritrocite.
   Dereglarea uneia din funcțiile rinichilor duce la apariția insuficienței renale și la dezvoltarea multor patologii ale altor organe, cum ar fi: accidentul vascular acut, infarct miocardic acut, hipertensiunea arterială.

Reguli pentru sănătatea rinichilor:

• Alimentează-te sănătos
• Evită consumul de sare (sodiul din sare nu e benefic pentru funcționarea rinichilor)
• Ai grijă la consumul de medicamente
• Cât mai multă activitate fizică, evită sedentarismul
• Menține greutatea corporală în normă
• Menține tensiunea arterială în norme
• Nu te reține să mergi la baie
• Renunță la consumul de alcool și tutun
• Consultă medicul nefrolog regulat
• Efectuează o dată la 6 luni analiza generală a urinei și biochimia sângelui, pentru a cunoaște starea rinichilor tăi
Aveți grijă de sănătatea dvs. și a celor dragi!

Cancerul de colon reprezintă o afecțiune malignă a ultimei părți a intestinului gros, segmentul final al tubului digestiv. Boala apare atunci când celulele normale ale colonului dezvoltă creșteri anormale; acestea pot duce la apariția polipilor, o serie de formațiuni benigne care pot evolua, pe parcursul mai multor ani, în cancer. Cum nu toate tipurile de polipi se transformă în cancer, screening-ul regulat este foarte important pentru detectarea din timp a unor probleme și acționarea printr-un

Care sunt factorii de risc în apariția cancerului de colon

Deși nu se știe cu siguranță care este cauza apariției mutației la nivelul ADN-ului celular, există anumiți factori de risc ce cresc probabilitatea de apariție a cancerului de colon. Aceștia includ:

• Vârsta – deși, în teorie, cancerul de colon poate apărea la orice vârstă, majoritatea persoanelor diagnosticate au aproximativ 50 de ani. Este important de știut că, în ultimii ani, procentul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 40 și 45 de ani, diagnosticate cu această boală, a crescut;
• Istoricul medical – persoanele care au mai avut alte forme de cancer sau chiar și cancer de colon au un risc mai mare de reîmbolnăvire. Se crede că acest tip de cancer are cea mai mare probabilitate de recidivă;
• Boala inflamatorie intestinală – cei care au boala Crohn, boala colonului iritabil sau colită ulceroasă au o probabilitate mai mare de apariție a cancerului de colon;
• Ereditatea – persoanele care au primit de la părinți anumite mutații genetice au un risc mai mare de cancer de colon
• Dieta – un regim alimentar cu un conținut redus de fibre și bogat în grăsimi pare a crește riscul de cancer de colon. În special consumul de carne grasă sau procesată reprezintă un factor de risc în apariția bolii;
• Sedentarismul – persoanele care petrec multe ore pe scaun sau pe canapea au un risc mai mare de a dezvolta cancer de colon;
• Diabetul și rezistența la insulină cresc probabilitatea de apariție a cancerului de colon;
• Obezitatea – excesul ponderal poate crește riscul de apariție a unor forme grave a cancerului de colon, prin comparație cu persoanele normoponderale.
• Fumatul;
• Consumul excesiv de alcool;
• Radioterapia pentru cancer – în special radioterapia abdominală pentru a trata alte forme de cancer poate crește riscul de apariție a cancerului de colon.

Care sunt simptomele cancerului colorectal

• Constipație sau diaree;
• Schimbarea culorii fecalelor;
• Schimbarea formei fecalelor;
• Sânge în fecale;
• Sângerări în zona rectului;
• Gaze intestinale în exces;
• Crampe abdominale.

• Oboseală excesivă;
• Slăbiciune fizică inexplicabilă;
• Pierderea în greutate neintenționată;
• Schimbări ale formei sau consistenței fecalelor care durează mai mult de o lună;
• Senzația că intestinele nu s-au golit complet;
• Vărsături.

• Îngălbenirea ochilor sau a pielii;
• Umflarea mâinilor sau a picioarelor;
• Dificultăți respiratorii;
• Dureri de cap cronice;
• Vedere încețoșată;
• Fracturi osoase.

Cum este diagnosticat cancerul de colon

Diagnosticarea timpurie și corectă este esențială pentru începerea tratamentului și reducerea riscului ca boala să se răspândească și la alte țesuturi sau organe.

• Colonoscopia – oferă o imagine a interiorului colonului și reprezintă cea mai simplă măsură de prevenire, deoarece în timpul acestei proceduri, se pot îndepărta polipii intestinali cu potențial canceros și se poate monitoriza evoluția lor prin investigații regulate;
• Testarea moleculară a tumorii – ajută la identificarea genelor specifice, a proteinelor și a altor factori tumorali. Un astfel de test permite stabilirea unui plan terapeutic personalizat;
• Testele de sânge – un număr crescut al globulelor roșii din sânge poate indica existența unei sângerări la nivelul intestinului, pe fondul cancerului de colon;
• Scanarea prin computer tomograf (CT) – oferă o imagine tridimensională a interiorului intestinului și poate fi folosită pentru a estima dimensiunea tumorii;
• Scanarea prin RMN – este utilă pentru a măsura tumora. Înainte de test, se administrează o substanță de contrast, pentru a obține o imagine mai clară;
• Ecografia (ultrasonografie de colon) – ajută la depistarea cancerului de colon aflat în zone profunde ale pereților intestinali.

Screeningul pentru cancerul de colon

Pentru pacienții cu un risc crescut de cancer de colon, sunt indicate:

• Colonoscopia – la fiecare 10 ani;
• Sigmoidoscopia (examinare minim invazivă a intestinului gros) – la fiecare 5 ani;
• Irigografia (vizualizarea radiologică a colonului) – la fiecare 5 ani;
• Test ADN din materii fecale – la fiecare 3 ani;
• Determinarea sângerărilor oculte din materii fecale (FOBT) – în fiecare an;
• Determinarea sângerărilor oculte din materii fecale prin metoda imunologică (FIT) – în fiecare an.

Cum poate fi prevenit cancerul de colon

Cea mai eficientă modalitate de prevenire a cancerului de colon este screeningul periodic în cazul pacienților care au factori de risc. Detectarea din timp a bolii nu garantează vindecarea, însă crește considerabil șansele de supraviețuire, precum și menținerea calității vieții la cote ridicate.

Totodată, activitatea fizică regulată este asociată unui risc mai mic de cancer de colon.

Modificarea dietei poate ajuta și ea la reducerea riscului de apariție a cancerului de colon. În acest sens, sunt recomandate consumul de alimente bogate în fibre (zmeură, mere, broccoli, linte, fasole, năut, cereale integrale) și reducerea consumul de grăsimi saturate și trans (carne grasă, carne procesată, brânză integrală, unt, margarină, alimente prăjite în ulei).

În plus, menținerea unei greutăți normale contribuie la reducerea probabilității de apariție a cancerului de colon. Se recomandă cel puțin 30 de minute de activitate fizică moderată în fiecare zi. Dacă ai un stil de viață sedentar, poți începe cu 5-10 minute odată și apoi, să crești treptat durata.

Cancerul de colon este una dintre cele mai frecvente afecțiuni maligne. Pe de altă parte, reprezintă și una dintre puținele forme de cancer care pot fi prevenite. Detectarea timpurie a primelor semne ale bolii reprezintă șansa pentru vindecare într-o proporție mai mare de 90% și menținerea calității vieții. La aceasta se adaugă menținerea unui stil de viață sănătos, prin introducerea fibrelor în dieta zilnică, realizarea de activități fizice și pierderea excesului ponderal.

Virusurile papilomatoase umane (HPV) sunt responsabile de tumori ale pielii și ale membranelor mucoase. Cancerul de col uterin este o boală în care celulele normale cervicale își schimbă structura devenind celule atipice. Acestea se transformă malign și se multiplică haotic. Colul uterin suferă constant modificări ciclice (în funcție de ciclul menstrual). În cursul acestor modificări fiziologice celulele cervicale pot suferi diverse mutații, favorizând apariția celulelor anormale (pre-canceroase), mai ales în cazul infecției cu HPV.

Cancerul de col uterin se poate diagnostica încă din stadiul incipient, când poate fi tratat complet, prin testul Babeș – Papanicolau efectuat anual. Acest test poate depista celule anormale înaintea transformării lor în celule tumorale.

Simptome

Transformarea anormală a celulelor colului uterin este asimptomatică, iar semnele infecției cu virusul HPV pot fi prezente sau nu (negi în zona orală sau genitală). De aceea se recomandă efectuarea testului Babeș – Papanicolau cel putin o data pe an, pentru a depista aceste modificări cât mai devreme. În stadii avansate ale cancerului cervical se pot întâlni următoarele semne și simptome:

• secreții vaginale cu miros neplăcut;
• sângerări abundente;
• dureri pelvine;
• dureri în timpul contactelor sexuale = dispareunie;
• sângerări între menstruații (menometroragie);
• sângerări după actul sexual.

În faze foarte avansate:

• anemie datorita pierderilor masive de sange;
• durere la nivelul zonei lombare;
• durere la nivelul membrelor inferioare;
• scădere bruscă în greutate, mai multe kilograme în decursul a câtorva săptămâni/luni.

Dacă se suspectează cancerul cervical sunt necesare efectuarea mai multor investigații pentru a confirma acest diagnostic:

• colposcopia și biopsia cervicală – identifică și determina localizarea exacta a celulelor maligne de la suprafața cervixului;
• Biopsia endocervicală – determină prezența celulelor maligne și la nivelul canalului cervical (porțiunea care leagă cervixul de corpul uterin).Aceste investigații pot fi realizate și în cazul femeilor însărcinate suspecte de cancer cervical.

Stadiile cancerului cervical

După depistarea cancerului se efectuează diverse investigații pentru a afla gradul de răspândire în cervix sau în alte părți ale corpului, iar metoda prin care se studiază se numește stadializare. Informațiile culese din procesul de stadializare hotărăsc stadiul bolii și sunt importante pentru planificarea tratamentului.

• Stadiul 0 ( carcinom in situ) = afectarea primului strat de celule al cervixului, fără invadare în straturile profunde.
• Stadiul 1 = implică doar cervixul:
  • Stadiul 1a = cancerul nu invadează țestul cervical în adâncime mai mare de 5mm și nu se întinde mai mult de 7 mm.
  • Stadiul 1b = cancerul invadează țesutul cervical în adâncime mai mare de 5 mm și se întinde mai mult de 7 mm.
• Stadiul 2 = cancerul invadează cele două treimi superioare ale vaginului, dar nu și peretele pelvisului
  • Stadiul 2a = invazie de până în cele două treimi superioare ale vaginului, dar nu și în țesuturile din jurul uterului
  • Stadiul 2b = invazie dincolo de cele două treimi superioare ale vaginului. Captează și țesuturile din jurul uterului
• Stadiul 3 = cancerul invadează treimea inferioară a vaginului
  • Stadiul 3a = cancerul nu invadează peretele pelvin
  • Stadiul 3b = cancerul invadează peretele pelvin și/sau formațiunea canceroasa are o dimensiune atât de mare încât poate bloca ureterele. Aceste blocaje pot duce la mărirea rinichilor sau chiar la oprirea funcționării lor. Celulele canceroase pot invada și nodulii limfatici din pelvis.
• Stadiul 4 = Cancerul invadează alte organe pelvine sau alte părți ale corpului.
  • Stadiul 4a = cancerul invadează vezica urinara sau pertele rectal sau nodulii limfatici din pelvis
  • Stadiul 4b = cancerul invadează și alte părți ale organismului, ca abdomenul, tractul intestinal sau plămânii

Investigații folosite în stadializarea cancerului de col uterin

• Radiografia toracică, pentru a determina gradul de invazie canceroasă a plămânilor
• Radioscopia toracică. Oferă informații asupra gradului de invazie tumorală asupra țestului pulmonar.
• Tomografia computerizata (CT) cu sau fără injectare de substanțe de contrast.
• Limfangiograma cu substantă de contrast. Este o investigație imagisitcă ce ajută la detectarea gradului de invazie tumoarală a nodulilor limfatici.
• Ecografia abdomino-pelvina
• Rezonanța magnetică nucleara (RMN)
• Histeroscopia. Este o investigație imagistică ce oferă o bună vizualizare a canalului cervical și a uterului, cu scopul de a determina expansiunea tumorală.
• Cistoscopia. Oferă informații asupra gradului de extindere tumorală la nivelul aparatului urinar.
• Urografia. Oferă informații despre un posibil blocaj tumoral a rinichiului.
• Proctoscopia. Oferă informații asupra gradului de extindere tumorală la nivelul intestinului gros.

Toate aceste rezultate se studiază împreună cu cele de la biopsie și astfel se determină stadiul cancerului cervical.

Tratament

Cancerul cervical diagnosticat în faza incipientă poate fi tratat în totalitate. Tratamentul cancerului cervical poate fi unic sau poate fi o combinație de mai multe metode. Tipurile de tratament folosite în cazurile de col uterin sunt:

•  Tratament chirurgical prin care se îndepărtează tumora
•  Radioterapia. Folosită pentru a reduce dimensiunile tumorii
•  Chimioterapia. Folosită pentru tratamentul metastazelor.

Prognosticul cancerului de col uterin depinde de tipul și stadiul acestuia. Pentru alegerea adecvată a tratamentului se iau în considerare vârsta, starea generala de sănătate, calitatea vieții și dorința de a avea copii în viitor.

Cancerul de col uterin este o tumoră malignă care se dezvoltă din mucoasa cervicală, fiind cea mai des întîlnită în rândul tuturor bolilor oncologice la femei. În Moldova, este înregistrată zilnic o femeie cu cancer de col uterin.

La fiecare trei zile se atestă un deces din cauza acestei boli. Dacă este detectată în stadiile incipiente, această patologie poate fi complet tratată.

Factorii de risc pentru dezvoltarea cancerului de col uterin sunt:

• debutul precoce al activității sexuale;
• infecții cu transmitere sexuală;
• scăderea imunității;
• procesele inflamatorii cronice ale colului uterin;
• infecția cu Virusul Papiloma Uman;
• nașteri multiple;
• fumatul.

8 semne alarmante a cancerului de col uterin:

• secreții vaginale anormale;
• sângerări în perioada de menopauză;
• pierderi neargumentate de masă corporală;
• dureri și sângerări după actul sexual;
• disconfort în timpul urinării și urinări frecvente necontrolate;
• sângerări vaginale neordinare;
• dureri care iradiază în picioare;
• dureri în partea inferioară a spatelui.

Dacă regăsiți cel puțin unul dintre semne, trebuie să consultați imediat un medic

Unul dintre cele mai eficiente moduri de prevenire a cancerului de col uterin este screening-ul și tratarea bolilor precanceroase. Fiecare femeie trebuie să facă un control cel puțin o dată pe an pentru a identifica celulele cervicale modificate. Deseori, femeile nu au niciun simptom și nici nu bănuiesc prezența unor boli precanceroase. Screening-ul vă permite să diagnosticați boala într-un stadiu incipient, când este încă posibilă o vindecare completă.

Cel mai informativ test de screening este testul PAP în mediu lichid și determinarea Virusului Papiloma Uman cu risc oncogen crescut.