Controlăm hipertensiunea împreună: măsoară-ți tensiunea arterială regulat și învinge „ucigașul tăcut”!

Hipertensiunea arterială reprezintă una dintre cele mai frecvente și periculoase afecțiuni cronice ale secolului XXI. Ea apare atunci când presiunea sângelui asupra pereților vaselor de sânge rămâne crescută pentru o perioadă îndelungată. Deși poate părea o problemă banală, hipertensiunea afectează întregul organism și este un factor major de risc pentru infarct miocardic, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă, insuficiență renală și pierderea vederii.

Hipertensiunea este numită „ucigașul tăcut” deoarece, în majoritatea cazurilor, evoluează fără simptome evidente. Mulți oameni se simt bine și nu bănuiesc că au tensiunea arterială crescută. Uneori pot apărea dureri de cap, amețeli, oboseală, palpitații sau tulburări de vedere, însă aceste semne apar frecvent abia atunci când boala este deja avansată. Din acest motiv, măsurarea regulată a tensiunii arteriale este esențială pentru depistarea precoce și prevenirea complicațiilor.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, peste un miliard de persoane din întreaga lume suferă de hipertensiune arterială, iar milioane de decese anual sunt asociate cu această afecțiune. În multe țări, inclusiv în Republica Moldova și România, bolile cardiovasculare rămân principala cauză de mortalitate. Stilul de viață sedentar, alimentația nesănătoasă, stresul, consumul excesiv de sare, fumatul și obezitatea contribuie semnificativ la creșterea numărului de cazuri.

Tensiunea arterială se exprimă prin două valori:

• tensiunea sistolică („cea mare”), care arată presiunea din vase atunci când inima se contractă;
• tensiunea diastolică („cea mică”), care arată presiunea dintre bătăile inimii.

În general, o tensiune arterială normală este considerată în jurul valorii de 120/80 mmHg. Valorile persistent mai mari de 140/90 mmHg necesită evaluare medicală și monitorizare atentă.

Măsurarea tensiunii arteriale trebuie efectuată corect:

• după câteva minute de repaus;
• în poziție șezândă;
• fără consum recent de cafea, alcool sau țigări;
• cu manșeta aplicată corect pe braț;
• preferabil la aceeași oră în fiecare zi.

Monitorizarea la domiciliu poate ajuta la observarea variațiilor și la evaluarea eficienței tratamentului. Persoanele peste 40 de ani, cele supraponderale, fumătorii, diabeticii sau cei cu antecedente familiale de hipertensiune ar trebui să-și verifice tensiunea mai frecvent.

Prevenirea hipertensiunii arteriale începe prin adoptarea unui stil de viață sănătos. Alimentația joacă un rol esențial. Reducerea consumului de sare poate scădea semnificativ tensiunea arterială. Se recomandă evitarea produselor procesate, a mezelurilor și a alimentelor bogate în grăsimi saturate. În schimb, dieta trebuie să includă legume, fructe, cereale integrale, pește și produse bogate în potasiu.

Activitatea fizică regulată contribuie la menținerea sănătății inimii și a vaselor de sânge. Chiar și 30 de minute de mers alert zilnic pot reduce riscul de hipertensiune și complicațiile acesteia. De asemenea, renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool au efecte importante asupra tensiunii arteriale și sănătății generale.

Stresul cronic influențează negativ sistemul cardiovascular. Odihna suficientă, somnul de calitate și activitățile de relaxare pot ajuta la menținerea unei tensiuni arteriale stabile. În cazul persoanelor diagnosticate cu hipertensiune, respectarea tratamentului prescris de medic este foarte importantă. Medicamentele antihipertensive trebuie administrate regulat, chiar dacă pacientul se simte bine.

Hipertensiunea arterială poate fi prevenită și controlată atunci când există informare, responsabilitate și monitorizare constantă. Fiecare măsurare a tensiunii arteriale poate însemna un pas important spre prevenirea unui infarct sau a unui accident vascular cerebral.

Sănătatea inimii începe cu grijă față de propriul organism. Controlează-ți tensiunea arterială, adoptă un stil de viață sănătos și încurajează-i și pe cei din jur să facă același lucru.

Importanța familiei sănătoase pentru dezvoltarea armonioasă a copilului

Familia este prima și cea mai importantă instituție socială din viața unui copil. În cadrul familiei, copilul face primele descoperiri despre lume, învață să comunice, să iubească, să respecte și să aibă încredere în sine și în cei din jur. O familie sănătoasă oferă copilului siguranță emoțională, sprijin moral și condițiile necesare pentru o dezvoltare armonioasă din punct de vedere fizic, psihic, intelectual și social.

Dezvoltarea copilului începe încă din primele luni de viață, iar mediul familial are o influență decisivă asupra sănătății și personalității sale. Copiii care cresc într-o atmosferă liniștită, bazată pe iubire și respect reciproc, au mai multe șanse să devină adulți echilibrați și responsabili. În schimb, lipsa afecțiunii, conflictele permanente sau neglijența pot afecta negativ dezvoltarea emoțională și comportamentală a copilului.

Unul dintre cele mai importante roluri ale familiei este oferirea securității emoționale. Copilul trebuie să simtă că este iubit, acceptat și protejat indiferent de situație. Atunci când părinții îi acordă atenție, îl ascultă și îl susțin, copilul dezvoltă încredere în sine și învață să își exprime emoțiile într-un mod sănătos. Sprijinul emoțional din partea familiei contribuie la prevenirea anxietății, depresiei și a altor probleme psihologice.

Familia influențează și dezvoltarea intelectuală a copilului. Părinții care încurajează lectura, comunicarea și participarea la activități educative stimulează curiozitatea și dorința de cunoaștere. Copiii care beneficiază de sprijin familial în procesul de învățare au rezultate școlare mai bune și o motivație mai mare pentru studii. De asemenea, implicarea părinților în educația copiilor contribuie la formarea disciplinei și a responsabilității.

Un alt aspect important este dezvoltarea socială. În familie, copilul învață regulile de comportament, respectul față de ceilalți, cooperarea și empatia. Relațiile dintre membrii familiei devin un model pentru relațiile pe care copilul le va avea mai târziu în societate. Dacă în familie există comunicare și respect, copilul va învăța să rezolve conflictele prin dialog și să construiască relații sănătoase cu cei din jur.

Familia sănătoasă contribuie semnificativ și la menținerea sănătății fizice a copilului. Obiceiurile legate de alimentație, igienă, activitate fizică și odihnă sunt formate în familie. Părinții au responsabilitatea de a crea un stil de viață sănătos și de a fi un exemplu pozitiv pentru copii. Alimentația echilibrată, practicarea sportului și limitarea timpului petrecut în fața ecranelor contribuie la dezvoltarea normală a copilului și la prevenirea multor boli.

Comunicarea în familie are un rol esențial în dezvoltarea armonioasă a copilului. Un copil care poate vorbi deschis despre problemele și emoțiile sale se va simți înțeles și susținut. Comunicarea eficientă între părinți și copii întărește relațiile familiale și reduce riscul apariției conflictelor. În familiile în care există dialog și încredere, copiii sunt mai puțin predispuși la comportamente periculoase, precum consumul de alcool, droguri sau violența.

Familia are și un rol important în formarea valorilor morale. Respectul, cinstea, responsabilitatea, solidaritatea și bunătatea sunt valori învățate în primul rând acasă. Copiii observă comportamentul părinților și îl imită. De aceea, exemplul personal al adulților este foarte important în educația copilului.

În societatea modernă, familia se confruntă cu numeroase provocări: stresul, lipsa timpului, problemele economice sau influența excesivă a tehnologiei. Totuși, chiar și în aceste condiții, părinții trebuie să acorde atenție relației cu copiii și să creeze un mediu familial bazat pe sprijin și comunicare. Timpul petrecut împreună, activitățile comune și implicarea în viața copilului consolidează legăturile familiale și contribuie la dezvoltarea sănătoasă a acestuia.

Numeroase cercetări arată că copiii care cresc în familii stabile și afectuoase au o sănătate fizică și mintală mai bună, rezultate școlare mai bune și o capacitate mai mare de adaptare socială. Ei dezvoltă mai ușor relații sănătoase și au un risc mai redus de comportamente antisociale.

Familia sănătoasă reprezintă baza dezvoltării armonioase a copilului. Ea oferă iubire, protecție, educație și sprijin emoțional, contribuind la formarea unui adult echilibrat și responsabil. O societate sănătoasă începe cu familii sănătoase, iar investiția în bunăstarea familiei înseamnă investiție în viitorul copiilor și al întregii comunități.

Cancerul de piele este periculos, dar tratabil

Cancerul de piele reprezintă una dintre cele mai frecvente forme de cancer la nivel mondial și o problemă importantă de sănătate publică. Deși poate fi o boală periculoasă, mai ales în formele agresive precum melanomul malign, medicina modernă oferă astăzi metode eficiente de prevenție, diagnostic precoce și tratament. În majoritatea cazurilor, atunci când este depistat la timp, cancerul de piele poate fi tratat cu succes, iar șansele de supraviețuire sunt foarte mari.

Cancerul de piele apare atunci când celulele pielii suferă modificări anormale și încep să se înmulțească necontrolat. Principalul factor de risc este expunerea excesivă la radiațiile ultraviolete (UV) provenite de la soare sau de la surse artificiale, precum solarul. Razele UV afectează ADN-ul celulelor pielii și pot provoca mutații care duc la apariția tumorilor maligne.

Există trei forme principale de cancer cutanat:

• carcinomul bazocelular – cea mai frecventă și de obicei cea mai puțin agresivă formă;
• carcinomul spinocelular – cu risc mai mare de extindere locală;
• melanomul malign – cea mai agresivă și mai periculoasă formă, responsabilă pentru majoritatea deceselor provocate de cancerul de piele.

La nivel mondial, anual sunt diagnosticate peste 1,5–2 milioane de cazuri noi de cancer cutanat, iar melanomul produce zeci de mii de decese în fiecare an.

În Republica Moldova, numărul cazurilor este în creștere în ultimii ani. Potrivit datelor Ministerului Sănătății și Agenției Naționale pentru Sănătate Publică:

• în anul 2024 au fost înregistrate peste 1.300 de cazuri noi de cancer cutanat non-melanom;
• au fost diagnosticate aproximativ 190 de cazuri noi de melanom malign, inclusiv cazuri la copii;
• peste 10.000 de persoane cu cancer de piele se află sub supraveghere medicală în Republica Moldova.

Specialiștii avertizează că incidența bolii continuă să crească, iar unul dintre motive este expunerea îndelungată la soare fără protecție adecvată. Expunerea excesivă în copilărie și adolescență crește riscul apariției cancerului de piele la maturitate.

Cancerul de piele poate apărea la orice persoană, însă anumite categorii au risc mai mare:

• persoanele cu piele deschisă la culoare;
• cei care au multe alunițe;
• persoanele care suferă frecvent arsuri solare;
• cei care lucrează mult timp în aer liber;
• persoanele cu antecedente familiale de melanom;
• persoanele cu imunitate scăzută.

Semnele care trebuie să alarmeze includ:

• modificarea formei sau culorii unei alunițe;
• apariția unei pete noi care crește rapid;
• sângerare sau mâncărime la nivelul unei leziuni;
• răni care nu se vindecă timp de câteva săptămâni;
• apariția crustelor sau ulcerelor cutanate.

Medicii recomandă regula „ABCDE” pentru recunoașterea melanomului:

• A – asimetrie;
• B – margini neregulate;
• C – culoare neuniformă;
• D – diametru mai mare de 6 mm;
• E – evoluție sau schimbare rapidă.

Diagnosticarea precoce este esențială. În stadiile incipiente, rata de supraviețuire pentru melanom depășește 90%, însă în formele avansate prognosticul devine mult mai grav.

Tratamentul depinde de tipul și stadiul bolii și poate include:

• excizia chirurgicală a tumorii;
• crioterapia;
• radioterapia;
• chimioterapia;
• imunoterapia modernă;
• terapii țintite pentru melanom.

În ultimii ani, tratamentele moderne au crescut semnificativ speranța de viață a pacienților cu melanom avansat. Totuși, cea mai eficientă metodă rămâne prevenția.

Pentru prevenirea cancerului de piele se recomandă:

• folosirea zilnică a cremei cu protecție solară SPF 30–50;
• evitarea expunerii la soare între orele 11:00–16:00;
• purtarea pălăriilor, hainelor protectoare și ochelarilor de soare;
• evitarea solarului;
• examinarea periodică a pielii și a alunițelor;
• controale regulate la Dermatologie.

Cancerul de piele este o boală serioasă, dar în multe situații poate fi prevenită și tratată eficient. Informarea corectă, protecția împotriva radiațiilor UV și prezentarea timpurie la medic pot salva vieți.

Siguranță pentru mersul pe jos și cu bicicleta

Siguranța pentru mersul pe jos și cu bicicleta este esențială, mai ales în zone urbane sau pe drumuri circulate. Iată un ghid practic, util atât pentru pietoni, cât și pentru bicicliști:

Siguranța pietonilor

• Traversează doar pe treceri marcate și respectă semafoarele.
• Asigură-te înainte de a traversa, chiar dacă ai prioritate.
• Evită utilizarea telefonului sau a căștilor la volum mare când traversezi.
• Poartă haine vizibile, mai ales noaptea (elemente reflectorizante).
• Mergi pe trotuar; dacă nu există, circulă pe partea stângă a drumului (cu fața spre trafic).

Siguranța bicicliștilor

• Poartă cască de protecție – reduce semnificativ riscul traumatismelor craniene.
• Folosește pistele pentru biciclete, unde există.
• Semnalizează schimbările de direcție cu mâna.
• Respectă regulile de circulație – bicicliștii sunt participanți la trafic.
• Echipare obligatorie:
  • lumină albă în față și roșie în spate
  • elemente reflectorizante
  • sonerie funcțională

Vizibilitate și condiții meteo

• Noaptea sau pe vreme nefavorabilă (ploaie, ceață):
  • poartă veste reflectorizante
  • folosește lumini puternice pe bicicletă
  • evită drumurile slab iluminate

Situații de risc frecvente

• Traversarea neregulamentară
• Șoferi neatenți sau grăbiți
• Lipsa infrastructurii (trotuare/piste)
• Intersecții aglomerate

Siguranța copiilor

• Copiii trebuie însoțiți până învață regulile de bază.
• Învață-i să se oprească, să privească în ambele direcții și să asculte.
• Bicicletele copiilor trebuie să fie adaptate vârstei și echipate corespunzător.

Recomandări generale

• Fii previzibil în comportament.
• Evită alcoolul sau substanțele care afectează atenția.
• Menține contact vizual cu șoferii în intersecții.

Protejarea sănătății publice și a democrației: combaterea dezinformării, consolidarea responsabilității și construirea încrederii

„Într-o eră marcată de dezinformare,

ne angajăm să comunicăm pe baza dovezilor științifice,

să ascultăm preocupările reale ale oamenilor

și să protejăm discursul public de manipulare.”

Într-o eră marcată de dezinformare și fluxuri rapide de informații, responsabilitatea comunicării devine mai importantă ca oricând. Ne angajăm să promovăm un dialog bazat pe dovezi științifice, pe transparență și pe respect față de adevăr. În locul zvonurilor sau al opiniilor nefundamentate, susținem informațiile verificate, provenite din surse credibile.

În același timp, înțelegem că oamenii au temeri și întrebări reale, mai ales în domenii sensibile precum sănătatea sau siguranța publică. De aceea, nu este suficient doar să oferim date, ci și să ascultăm activ, cu empatie, preocupările comunității. Doar prin dialog deschis și sincer putem construi încredere.

Protejarea discursului public de manipulare presupune combaterea activă a informațiilor false, dar și educarea publicului pentru a gândi critic și a evalua corect sursele. Ne dorim un spațiu public în care ideile să fie discutate responsabil, fără distorsiuni și fără influențe care pot afecta deciziile oamenilor.

Prin aceste angajamente, contribuim la o societate mai informată, mai responsabilă și mai rezilientă în fața provocărilor informaționale ale prezentului.

Iată câteva mituri frecvente în medicină (și ce spune știința despre ele):

1. „Dacă nu ai febră, nu ești bolnav”

Fals. Multe infecții (inclusiv unele grave) pot evolua fără febră, mai ales la copii mici, vârstnici sau persoane imunodeprimate.

2. „Antibioticele tratează virozele”

Fals. Antibioticele acționează doar asupra bacteriilor, nu asupra virusurilor (gripă, răceală, COVID etc.). Folosirea lor inutilă duce la rezistență antimicrobiană.

3. „Vaccinurile slăbesc imunitatea”

Fals. Vaccinurile antrenează sistemul imunitar să recunoască și să combată agenți patogeni, fără a provoca boala.

4. „Dacă te îmbraci gros, nu răcești”

Fals. Răceala este cauzată de virusuri, nu de frig. Frigul poate doar favoriza răspândirea infecțiilor, dar nu le provoacă direct.

5. „Detoxul curăță organismul de toxine”

Fals. Ficatul și rinichii fac deja această funcție în mod natural. Majoritatea „dietelor detox” nu au bază științifică.

6. „Zahărul face copiii hiperactivi”

Fals. Studiile nu au confirmat o legătură directă între consumul de zahăr și hiperactivitate.

7. „Dacă un medicament e natural, e automat sigur”

Fals. Multe substanțe naturale pot fi toxice sau pot interacționa cu medicamentele.

8. „Vaccinurile provoacă autism”

Fals. Numeroase studii mari, realizate pe milioane de copii, au demonstrat că nu există nicio legătură între vaccinuri și autism. Mitul a apărut dintr-un studiu falsificat, retras ulterior.

9. „Vaccinurile supraîncarcă sistemul imunitar”

Fals. Sistemul imunitar este capabil să răspundă la mii de agenți în același timp. Vaccinurile reprezintă o cantitate foarte mică de antigeni comparativ cu ceea ce întâlnim zilnic în mediu.

10. „Este mai bine să faci boala decât să te vaccinezi”

Periculos și fals. Bolile naturale pot provoca complicații grave (pneumonie, infertilitate, afectare neurologică sau chiar deces). Vaccinul oferă protecție fără riscurile bolii.

11. „Vaccinurile conțin substanțe toxice periculoase”

Fals. Componentele vaccinurilor sunt în doze extrem de mici și testate riguros. De exemplu, aluminiul sau conservanții (în unele vaccinuri) sunt sub limite sigure stabilite medical.

12. „Vaccinurile nu funcționează, pentru că poți totuși să te îmbolnăvești”

Fals. Niciun vaccin nu oferă 100% protecție, dar reduc mult riscul de boală și, mai important, formele grave și complicațiile.

13. „Vaccinurile se testează insuficient”

Fals. Vaccinurile trec prin ani de cercetare, studii clinice și monitorizare continuă după aprobare.

14. „Vaccinurile sunt doar pentru copii”

Fals. Adulții au nevoie de vaccinuri de rapel (tetanos, gripă, COVID etc.), iar unele vaccinuri sunt recomandate special pentru vârstnici sau gravide.

15. „Carbohidrații îngrașă”

Fals. Nu carbohidrații în sine duc la creștere în greutate, ci excesul caloric total. Carbohidrații complecși (cereale integrale, legume) sunt chiar necesari pentru energie.

16. „Grăsimile sunt întotdeauna dăunătoare”

Fals. Grăsimile sunt esențiale pentru creier, hormoni și absorbția vitaminelor. Sunt importante grăsimile „bune” (ulei de măsline, avocado, pește).

17. „Mâncatul seara îngrașă”

Parțial fals. Nu ora contează, ci totalul de calorii consumate pe zi. Totuși, mâncatul excesiv seara poate duce la surplus caloric.

18. „Zahărul brun este mai sănătos decât cel alb”

Aproape fals. Diferența este minimă. Ambele sunt zaharuri și trebuie consumate cu moderație.

19. „Toate caloriile sunt la fel”

Parțial fals. Caloriile contează, dar calitatea alimentelor influențează sațietatea, metabolismul și sănătatea (100 kcal din broccoli ≠ 100 kcal din bomboane).

20. „Fructele pot fi mâncate în orice cantitate”

Fals. Fructele sunt sănătoase, dar conțin zaharuri naturale. Excesul poate duce la surplus caloric.

21. „Suplimentele pot înlocui alimentația”

Fals. Suplimentele doar completează dieta, nu pot înlocui o alimentație variată și echilibrată.