Nu există o cantitate sigură a consumului de alcool:

riscurile încep de la prima picătură de alcool consumată.

Alcoolul este o substanță toxică și psihoactivă care provoacă dependență. Aceasta are un impact major asupra sănătății publice, fiind unul dintre principalii factori de risc pentru tulburările neuropsihice, bolile cardiovasculare, ciroza hepatică, unele forme de cancer, etc. De asemenea, consumul nociv de alcool generează costuri enorme ale asistenței medicale pentru tratament și recuperare, pierderi economice cauzate de decesele premature și incapacitatea de muncă.

Conform recomandărilor OMS, orice doză de alcool poate prezenta risc pentru sănătate.

• Anual, la nivel global, se înregistrează circa 3,3 milioane de decese cauzate de consumul de alcool, ceea ce reprezintă 5,9% din totalul deceselor
• Peste 200 de boli, de la afecțiuni neurologice și cardiace până la cancer, sunt asociate cu consumul excesiv de alcool
• 5,1% din povara globală a bolilor și traumelor este cauzată de consumul nociv de alcool, măsurată în anii de viață ajustați în funcție de dezabilitate (DALY)
• Alcoolul este principalul factor de risc pentru mortalitatea prematură și dezabilitatea în rândul celor cu vârsta cuprinsă între 15 și 49 de ani, reprezentând 10% din totalul deceselor în această grupă de vârstă. Grupurile defavorizate au rate mai mari de deces și spitalizare legate de consumul de alcool
• 25% din totalul deceselor în grupul de vârstă 20–39 de ani se datorează consumului nociv de alcool. Adolescenții și tinerii până la 25 ani reprezintă o grupul cu risc sporit, din cauza percepției inadecvate asupra consecințelor consumului de alcool
• Consumul global de alcool este 6,4 litri alcool pur/locuitor în vârstă de peste 15 ani, echivalent a 13,9grame alcool pur pe zi, raportat la populația globală (Global status report on alcohol and health, 2018)

De menționat, că cel mai înalt nivel de consum de alcool din lume se atestă în Regiunea Europeană a OMS,. Astfel, potrivit celui mai recent raport de sănătate, consumul mediu de alcool în RE este de circa 8,8 litri printre persoanele cu vârsta de peste 15 ani.

În Republica Moldova se menține un nivel ridicat a consumului de alcool, în pofida faptului, că se atestă o îmbunătățire a situației la acest capitol. Astfel, țara se clasează pe locul 10 printre țările europene (coborând de pe locul 3 în a2019), cu un consum mediu de alcool per persoană cu vârsta de 15 ani și peste - de 11,1 litri (a. 2019 – 12,9 litri).

Totodată, s-a redus și consumul nociv de alcool printre adulți de 18 – 69 ani, potrivit studiului privind prevalența factorilor de risc ai bolilor netransmisibile (STEPS, 2013, 2021). Astfel, proporția persoanelor care au consumat 6 băuturi și mai mult la o ocazie, a constituit în a.2021 – 13,8% (a.2013 – 19,9), inclusiv 24,5% printre bărbați (a.2013 – 29,0%) și 3,1% printre femei (2013 – 9,2%).

Situația existentă se agravează tot mai mult și din cauza consumului de alcool în rândul copiilor și tinerilor. Cea mai înaltă vulnerabilitate față de efectele alcoolului o au adolescenții care încep să bea înainte de a împlini vârsta de 15 ani, aceștia având un risc de 4-7 ori mai mare de a deveni dependenți de alcool comparativ cu cei care încep să consume alcool mai târziu. Potrivit statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ 15% din aceștia vor întruni criteriile pentru dependență de alcool până la sfârșitul adolescenței.

Conform datelor Studiului privind comportamentele și percepțiile legate de sănătate a adolescenților din Republica Moldova (HBSC Study, Moldova 2022), o treime dintre adolescenți de 11-17 ani au relatat că au avut experiență de utilizare a alcoolului (35, 1% de băieți și 30,0% de fete), inclusiv 11,0% dintre băieți și 7,0% de fete au relatat că cel puțin o dată s-au îmbătat foarte tare.

Efectele consumului de alcool sunt nefaste, incluzând, pe termen scurt, mahmureala, iar pe termen lung – rezultatele școlare scăzute, riscul de a fi consumatori de droguri, comportamente anti-sociale riscante și decesul prematur din cauza bolilor de inimă, problemelor digestive, accidentelor, traumelor, suicidului și violenței, un risc crescut de cel puțin 7 tipuri de cancer, inclusiv cancer de sân și de colon.

Urmează să ne centrăm atenția:

• Consumul de alcool este legat cauzal de peste 200 de afecțiuni, inclusiv boli hepatice, accidente rutiere, violență, cancer, boli cardiovasculare, sinucideri, tuberculoză și HIV/SIDA.
• Există cel puțin 30 de afecțiuni provocate de consumul de alcool, cum ar fi boala hepatică alcoolică, tulburările din spectrul alcoolic fetal, pancreatita alcoolică sau intoxicația alcoolică.
• Orice băutură alcoolică poate cauza cancer, deoarece etanolul din băuturile alcoolice și acetaldehida pe care o produce în organism sunt cancerigene.
• Consumul de alcool afectează direct creierul în curs de dezvoltare, în special zonele implicate în capacitatea decizională, reglarea impulsurilor și autocontrolul. Creierul uman continuă să se dezvolte până în jurul vârstei de 25 de ani, iar în această perioadă este deosebit de vulnerabil la efectele alcoolului.
• Consumul de alcool poate afecta sănătatea mintală prin creșterea riscului de tulburări precum depresia și anxietatea și prin agravarea afecțiunilor existente. Poate duce la schimbări de dispoziție, comportament impulsiv, poate crește riscul de autovătămare și suicid, este asociat cu o rată crescută a violenței și accidentelor. În plus, alcoolul poate perturba tiparele de somn și poate afecta funcționarea socială și profesională, ceea ce poate agrava problemele de sănătate mintală și poate crea un ciclu de deteriorare.
• Consumul de alcool generează diferite probleme de ordin social: distrugerea relațiilor cu familia, prietenii, divorțuri, scăderea performanțelor școlare, abandonarea studiilor, violență

Nu există o cantitate “sigură” de alcool care poate fi consumată

Nivelul de consum al alcoolului care minimalizează riscurile pentru o persoană

este de zero grame de alcool pe săptămână!

Sportul este viața

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește activitatea fizică ca orice mișcare a corpului produsă de mușchii scheletici, care necesită consum de energie, ce se referă la toate mișcările, inclusiv în timpul liber, pentru deplasarea în anumite locuri, sau ca parte a muncii sau activităților casnice ale unei persoane.

A fi activ este una dintre cele mai eficiente modalități de a stimula bunăstarea corpului și a uni oameni din diferite generații; de la bunici, care se plimbă cu nepoții săi, la adolescenți care practică sport în echipă și adulți care își iau o pauză pentru a face mișcare. Activitatea fizică ne ajută să ne simțim mai bine, să gândim mai clar.  O persoană care face sport zilnic previne boli care pot apărea din cauza sedentarismului, precum obezitatea, diabetul de tip 2 sau probleme cu circulația.

Activitatea fizică trebuie privită ca o investiție în propria sănătate și bunăstare la orice vârstă.

În copilărie și adolescență, activitatea fizică contribuie la creșterea și dezvoltarea adecvată a oaselor, mușchilor și articulațiilor, ajutând la dezvoltarea abilităților motorii și îmbunătățind performanțele școlare și sociale.

La vârsta de adult - ajută la prevenirea bolilor și la menținerea unui stil de viață sănătos și activ, reducând riscurile asociate cu îmbătrânirea prematură.

Pentru seniori, exercițiile fizice ajută la menținerea mobilității, la prevenirea căderilor și la îmbunătățirea calității vieții prin stimularea echilibrului și a forței musculare.

Importanța sportului rezidă în multiplele beneficii pe care le aduce atât sănătății fizice, cât și celei mentale.

Din punct de vedere fizic, prin sport se urmărește scadea procentului de grasime corporala, menținerea greutății corporale sub control, fapt posibil și cu ajutorul unei alimentații cu deficit caloric, indiferent de moștenirea genetică. Prin pierderea stratului de grasime din jurul burtii, se reduce riscul de accident vascular cerebral. Îmbunătățirea circulației sangvine, creșterea imunității și îmbunătățirea digestiei sunt beneficii importante pentru corpul uman.

Prin aportul de oxigen, există și o îmbunătățire semnificativă a sănătății inimii și a creierului. În același timp, sistemul respirator are parte de stimularea necesară pentru a funcționa optim.

Sportul stimuleaza activitatea cerebrala. Copiii care practica sport se concentreaza mai usor si au rezultate mai bune la evaluarile scolare. De fapt, activitatea fizica stimuleaza fluxul sanguin din creier. In plus, unele sporturi necesita stabilirea unei strategii, deci si creierul ramane alert.

Sportul contribuie la menținerea densității osoase, la îmbunătățirea rezistenței și la creșterea masei musculare, la mentinerea articulatiilor sănătoase. În plus, sportul regulat crește tonusul și optimismul, considerându-se că poate prelungi chiar și durata de viață.

Printre beneficiile pe care le aduce sportul în viața oamenilor este și creșterea libidoului. O viață sexuală sănătoasă și împlinită înseamnă o viață cu mai puține surse de stres.

Mintea sănătoasă în corp sănătos presupune și o stare de bine generală, pe lîngă faptul că aspectul fizic este înbunătățit. 

Persoanele care practica o activitate fizica minimum 15 minute pe zi resimt o stare euforica specifica. In timpul sportului se elibereaza endorfine. Drept urmare, activitatea fizica este asociata unei ameliorari a simptomelor asociate depresiei. Mai mult, sportul contribuie la echilibrarea starii de spirit.

Mișcarea contribuie la reducerea stresului, ține sub control unele boli psihice și are rol benefic asupra memoriei. În timpul sportului se eliberează endorfine și serotonină, responsabile atât de starea de bine, cât și de un somn mai odihnitor. În același timp, este micșorată cantitatea de cortizol, cunoscut drept hormonul stresului. Prin sport se reduce stresul și apare un echilibru emoțional și o stare de bine generală, definită de creșterea atenției și o mai bună concentrare.

Simptomele asociate anxietatii, precum cresterea ritmului cardiac, hipertensiunea arteriala, uscaciunea gurii etc., apar pe fondul unei activitati excesive in zona simpatica a creierului. Prin comparatie, sportul stimuleaza zona parasimpatica, aflata in directa opozitie cu zona simpatica. Stimuland zona parasimpatica, se atenueaza din simptomele asociate anxietatii.

Printre beneficiile pe care activitatea fizică regulată le are asupra sănătății psihice se numără următoarele:

• combaterea depresiei și anxietatății
• creșterea stării de bine
• îmbunătățirea funcțiilor cognitive și de concentrare
• relaționări sociale mai bune
• crește nivelul de stimă și încredere în sine
• conferă o stare generală de bine
• are efect antidepresiv
• asigură o odihnă mai bună
• creează o formă de rutină
• stimulează neurogeneza
• crește răbdarea și rezistența la stres
• reduce secreția hormonilor de stres
• reduce simptomele de ADHD la copii
• încurajează organizarea și seriozitatea
• contribuie la reducerea adicțiilor de substanțe
• creează un scop, cum ar fi depășirea limitelor sau atingerea unor obiective

De asemenea, sportul dezvoltă abilități sociale, spiritul de fair-play, disciplina, respectul pentru ceilalți și pentru sine. Daca practici sport regulat, esti mai sanatos fizic si mintal si arati mai bine. Aceste aspecte, asociate cu un stil de viata echilibrat, imbunatatesc considerabil stima de sine si felul in care iti percepi propriul corp. Sportul te scoate din zona de confort si iti arata ca schimbarea este posibila. Alergatul alaturi de partener, rude sau prieteni, tenisul, fotbalul, handbalul, baschetul si alte sporturi sudeaza relatia cu persoanele din jur. Tot pe partea sociala, activitatea fizica incurajeaza competitia. Concurand cu altii, poti mai usor sa iti evaluezi nivelul, sa iti impingi abilitatile la limita si sa faci fata mai usor fricilor provocate de evenimente.

Daca ai dificultati in a adormi, te trezesti frecvent, dimineata te ridici din pat cu doua ore inainte de a suna alarma sau ai un program de lucru in ture, probabil ca te confrunti cu oboseala, iritabilitate si stres. Pentru a remedia aceste probleme, este suficient sa faci sport. Activitatea fizica regulata ajuta la prevenirea insomniei si a problemelor de somn si contribuie la reglarea odihnei. Pentru a dormi mai bine, practica sport de intensitate moderata (alergat, ciclism, sport de echipa) in timpul zilei. Evita activitatea fizica intensa cu 1-2 ore inainte de culcare. Este foarte probabil ca acest lucru sa te tina activ chiar si dupa incheierea antrenamentului. Seara, poti practica 10-15 minute de yoga, pentru a te detasa mai usor de problemele de peste zi.

CE SA STII INAINTE DE A TE APUCA DE SPORT

Pentru a avea o conditie fizica buna, fara a exista riscul de accidentare, este indicat sa o iei usor si sa urmezi sfaturile de mai jos:

• Un control medical de specialitate poate indica ce fel de exerciții fizice sunt indicate, precum și intensitatea și durata lor optimă. Oamenii care practică forme de sport zilnic pentru recreere, recuperare și ca hobby, fără a dori performanțe sportive, nu ar trebui să depășească 30 de minute - o oră de mișcare, pentru a nu forța foarte mult organismul
• Sportul trebuie practicat cu moderație de către începători, precum și de către persoanele care au unele probleme de sănătate, cum ar fi boli ale inimii sau ale articulațiilor
• Acorda atentie incalzirii – aceasta este o etapa esentiala inainte de orice forma de activitate fizica. Astfel, iti vei pregati muschii, articulatiile si inima si vei evita accidentarile
• Imbraca-te corespunzator – indiferent daca faci sport acasa, la sala sau in aer liber, este recomandat sa te echipezi corespunzator. Incaltamintea trebuie sa se adapteze activitatii practicate (de exemplu, pantofii sport pentru alergat sunt diferiti de incaltamintea pentru urcat pe munte), iar hainele trebuie sa fie cat mai comode, din materiale sintetice, pentru a nu retine transpiratia
• Dupa antrenament, fa cateva intinderi – acest lucru va permite muschilor sa se relaxeze.
• La inceput, ar trebui sa te concentrezi mai mult pe progres, decat pe intensitate. Este mai important, de exemplu, sa faci sport 3 zile pe saptamana la aceeasi intensitate, decat una singura, foarte intensa. In plus, prea multa intensitate poate insemna durere fizica si un risc mai mare de accidentare.

OMS oferă recomandări pentru diferite grupuri de populație, astfel:

• copii și adolescenții de 5- 17 ani sunt încurajați să practice zilnic cel puțin 60 de minute de activitate fizică cu intensitate moderată până la viguroasă și cel puțin 3 zile pe săptămână să practice activități fizice de intensitate viguroasă, sau activități care întăresc mușchii și oasele
• adulții sunt încurajați să practice activități fizice aerobe de intensitate medie de o durată minimă de 150-300  minute pe săptămână, sau nu mai puțin de 75-150  minute pe săptămână de activitate fizică viguroasă
• seniorii (cu vârsta peste 65 de ani) sunt sfătuiți să practice activități care pun accentul pe echilibru, coordonare, precum și pe întărirea mușchilor pentru a preveni căderile și a-și îmbunătăți starea de sănătate
• gravidele sunt încurajate să mențină o activitate fizică regulată pe tot parcursul sarcinii și după naștere
• sunt evidențiate beneficiile valoroase pentru sănătate ale activității fizice pentru persoanele care trăiesc cu dizabilități

Este important sa retii ca, daca nu exista contraindicatii legate de starea generala (sarcina, handicap, o afectiune grava in care medicul a interzis sportul), toate sporturile pot fi benefice: de la alergat sau inot pana la antrenamentele cu greutati, sporturile de echipa, pilates, fitness sau yoga.

Sportul este foarte important pentru un stil de viata echilibrat: te ajuta sa pierzi in greutate, sa sustii sanatatea, sa iti depasesti limitele, sa te automotivezi si sa traiesti mai mult.

Ai grijă de inima ta!

Bolile cardiovasculare rămîn principala cauză de mortalitate la nivel global, fiind responsabile pentru milioane de decese în fiecare an.

Bărbații au fost întotdeauna mai vulnerabili la bolile cardiovasculare decît femeile. Pînă la vîrsta de 60-65 de ani, la fiecare femeie cu infarct miocardic există trei bărbați afectați. După această vîrstă, raportul se inversează, iar riscul în rîndul femeilor crește. Tot mai des, infarctul și accidentele vasculare afectează nu doar vîrstnicii, ci și adulții tineri, în jurul vîrstei de 30–40 de ani. Partea bună este că multe afecțiuni cardiace pot fi prevenite dacă sunt identificate și tratate din timp.

Ce anume îți crește riscul de a suferi de boli cardiovasculare?

Tensiune arterială crescută

 Hipertensiunea arterială este un factor de risc major pentru bolile de inimă. Este o afecțiune medicală care apare atunci cînd presiunea sîngelui în arterele și alte vase de sînge este prea mare. Presiunea ridicată, dacă nu este controlată, poate afecta inima și alte organe majore ale corpului, inclusiv rinichii și creierul.

Hipertensiunea arterială este adesea numită „ucigaș tăcut”, deoarece de obicei nu are simptome. Singura modalitate de a ști dacă ai tensiune arterială mare este să ți-o măsori. Poți reduce tensiunea arterială cu modificări ale stilului de viață sau cu medicamente pentru a reduce riscul de boli de inimă și atac de cord. 

Niveluri nesănătoase ale colesterolului din sînge

Colesterolul este o substanță asemănătoare grăsimii, produsă de ficat sau găsită în anumite alimente. Adesea acumulăm mai mult colesterol din alimentele pe care le consumăm. Dacă avem mai mult colesterol decît poate folosi organismul, excesul se poate acumula în pereții arterelor, inclusiv în cei ai inimii. Acest lucru duce la îngustarea arterelor și poate scădea fluxul de sînge către inimă, creier, rinichi și alte părți ale corpului.

Există două tipuri principale de colesterol din sînge: colesterolul LDL (lipoproteine ​​cu densitate joasă), care este considerat a fi colesterol „rău”, deoarece poate provoca acumularea plăcii în artere, și colesterolul HDL (lipoproteine ​​cu densitate înaltă), care este considerat să fie colesterolul „bun”, deoarece nivelurile mai mari oferă o anumită protecție împotriva bolilor de inimă.

Colesterolul crescut în sînge, de obicei, nu are semne sau simptome. Singura modalitate de a ști dacă ai colesterolul ridicat este să îl verifici la medic. Medicul îți poate face un simplu test de sînge, numit „profil lipidic”, pentru a-ți măsura nivelul de colesterol.

Diabetul zaharat

Corpul tău are nevoie de glucoză (zahăr) pentru energie. Insulina este un hormon produs în pancreas care ajută la mutarea glucozei din alimentele pe care le consumi către celulele corpului pentru energie. Dacă ai diabet, corpul tău nu produce suficientă insulină, nu își poate folosi propria insulină așa cum ar trebui, sau ambele.

Diabetul face ca zahărul să se acumuleze în sînge. Riscul de deces din cauza bolilor de inimă pentru adulții cu diabet zaharat este mai mare decît pentru adulții care nu au diabet de tip 2.  Discută cu medicul despre modalități de a preveni sau de a gestiona diabetul și de a controla alți factori de risc.

Obezitatea

Obezitatea este excesul de grăsime corporală. Obezitatea este legată de niveluri mai ridicate de colesterol „rău” și de trigliceride și de scăderea nivelului de colesterol „bun”. Obezitatea poate duce la hipertensiune arterială și diabet, precum și boli de inimă. Discută cu medicul tău sau cu un nutriționist despre un plan de reducere a greutății la un nivel sănătos.

Stilul tău de viață îți poate crește riscul de boli de inimă

Dieta bogată în grăsimi sau sodiu

O dietă bogată în grăsimi saturate, grăsimi trans și colesterol a fost legată de bolile de inimă și afecțiunile conexe, cum ar fi ateroscleroza. De asemenea, prea multă sare (sodiu) în dietă poate crește tensiunea arterială.

Prea puțină activitate fizică

Lipsa unei activități fizice suficientă poate duce la boli de inimă. De asemenea, poate crește riscurile de a avea alte afecțiuni medicale care sunt factori de risc, inclusiv obezitatea, hipertensiunea arterială, colesterolul crescut și diabetul. Activitatea fizică regulată  poate reduce riscul de boli de inimă.

Excesul de alcool

Consumul excesiv de alcool poate crește nivelul tensiunii arteriale și riscul de boli de inimă. De asemenea, crește nivelul de trigliceride, o substanță grasă din sînge care poate crește riscul de boli de inimă.

Fumatul

Consumul de tutun crește riscul de boli de inimă și atac de cord. Fumatul poate afecta inima și vasele de sînge, ceea ce crește riscul de apariție a unor afecțiuni cardiace, cum ar fi ateroscleroza și atacul de cord. Nicotina crește tensiunea arterială.

Monoxidul de carbon din fumul de țigară reduce cantitatea de oxigen pe care o poate transporta sîngele tău. Expunerea la fumatul pasiv poate crește, de asemenea, riscul de boli de inimă, chiar și pentru nefumători.

Stresul

Modul în care gestionezi stresul precum și tipul de loc de muncă pe care îl ai pot influența, de asemenea, riscul tău de a dezvolta una dintre aceste boli cardiovasculare. Încearcă să îți găsești modalități să reduci stresul, cum ar fi yoga, meditația sau alte activități relaxante.

Cum pot fi prevenite bolile cardiovasculare?

Poate dura între 10 și 15 ani de la începutul formării plăcilor de aterom într-o arteră coronara pînă cînd această îngustează acea arteră, pentru a restricționa circulația sîngelui. Cu cît ai bifat mai mulți factori de risc de pe lista, cu atît riscul tău de a dezvolta o boală cardiovasculară este mai mare. Din fericire, poți face multe lucruri pentru a-ți reduce acest risc și pentru a-ți proteja inima. Medicii cardiologi spun că un rol important în prevenția acestor boli îl joacă reducerea greutății corporale, dietă, exercițiile fizice și folosirea unor medicamente care scad nivelul colesterolului (statine).

Prevenirea bolilor cardiovasculare este un angajament pe care ți-l iei pentru toată viață, pentru că trebuie să ții sub control tensiunea arterială, colesterolul mărit, să renunți la fumat și să ai grijă de ține dacă ai diabet.

Rabia poate fi prevenită

Rabia (lat. rabiere, derivat din rabhas - sanscrita veche: a fi violent) sau turbarea este o maladie identificată încă din antichitate. Conform publicaţiilor din literatura de specialitate, rabia se situează în rîndul celor mai neglijate boli şi prezintă o grea povară pentru multe ţări, îndeosebi ţările din Africa şi Asia. Ea se înregistrează în peste 150 ţări, preponderent în mediul urban. Rabia se plasează pe plan mondial, pe locul al zecelea din maladiile infecţioase mortale, circa 55 mii persoane decedează anual ca urmare a îmbolnăvirii de această maladie. În 99% cazuri de rabie cu deces, ca sursă a virusului rabic au servit cîinii. Copiii sub 15 ani constituie 40% din cei agresaţi de animale turbate. Peste 15 milioane de persoane anual primesc tratament antirabic profilactic.

Rabia este o boala mortală cauzată de un virus neurotrop care afectează sistemul nervos: creierul şi măduva spinării. Virusul este secretat în salivă şi se transmite în mod obişnuit la oameni şi animale prin muşcătura unui animal infectat. Mai puţin obişnuit, rabia poate fi transmisă atunci cînd saliva unui animal turbat vine în contact cu răni deschise ale pielii sau cu ochii, nasul sau gura unei persoane sau ale unui animal, pe cale respiratorie de la lilieci (de exemplu în cazul explorării unei peşteri), transplant de cornee.

Doar mamiferele pot face rabie. Păsările, peştii, reptilele şi amfibienii nu pot face. Rabia apare atît la animale salbatice (vulpi, pisici salbatice, dihori, bursuci, cerbi, jderi, lupi, coioţi, urşi, lilieci, sconcsii, ratoni şi coioţi), cît şi la animale domestice (vaci, capre, cai, cîini, pisici). Animalele elimină virusul cu 10 - 14 zile înainte de debutul clinic al bolii.

Boala debutează, după o perioadă de incubare a virusului rabic – timpul dintre momentul producerii salivării, muşcării sau zgîrîerii şi apariţia primelor simptoame – ce durează, de regulă, între 20-60 zile dar poate varia şi între 8 zile şi 2 ani.

Semnele clinice se manifestă în trei faze distincte: faza prodomală, faza furioasă şi faza paralitică.

• Faza prodomală durează 2-3 zile şi se manifestă prin modificări de comportament, febră, reflexe oculare încetinite, uneori animalul îşi linge insistent şi îşi roade locul muşcat;
• Faza furioasă durează 2-4 zile; animalul dă semne de agresivitate, iritabilitate, are tendinţa să muşte animale şi obiecte aflate în apropiere, muşcă şi/sau inghite obiecte necomestibile, fuge de acasă, poate fi dezorientat, alergînd fără ţintă, cu mişcări dezordonate, poate avea crize epileptiforme, tremurături, prurit (mîncărimi) violent la locul muşcăturii, care îl determină să îşi smulgă bucăţi de carne cu dinţii şi, contrar mitului "hidrofobiei", nu se teme de apă;
• Faza paralitică durează 2-4 zile şi se manifestă prin paralizia întregului corp, începînd cu locul muscăturii care a produs boala; în scurt timp cîinele nu mai poate înghiţi, saliva îi curge din gură şi are un aspect spumos. În această fază cîinele nu este periculos pentru că nu poate muşca. Se instalează coma şi moartea se produce datorită paraliziei muşchilor toracici care rezultă în încetarea respiraţiei.

Odată semnele clinice apărute, NU EXISTĂ TRATAMENT, RABIA ESTE FATALĂ în 3-7 zile de la instalarea acestora.

La oameni perioada tipică de incubaţie a virusului rabic este de 4-6 săptămîni. În această perioadă, de obicei nu este prezent nici un simptom al bolii. Primele simptome care apar includ durerea şi amorţeala la locul muşcăturii, urmate apoi de simptomatologie vagă, care poate apare în multe alte afecţiuni şi care includ:

• febră
• tuse sau senzaţia de gît uscat
• durere, arsură, mîncarime, furnicături sau amorţeală la locul muşcăturii sau al expunerii iniţiale
• durere abdominală
• anxietate sau nelinişte care se accentuează şi poate evolua spre agitaţie extremă

Simptomatologia ulterioară este mai specifică şi poate include:

• perioade alternante de comportament normal şi comportament bizar sau neobişnuit (anxietate, halucinaţii, delir)
• frica de apă (hidrofobie) sau frica de aer (aerofobie)
• spasme musculare la nivelul muşchilor feţei, gîtului sau diafragmului, urmate de convulsii
• paralizia, care este adesea singurul simptom, se dezvoltă în cazul unei forme de rabie mai puţin obişnuită, rabia paralitică, care apare după muşcătura liliecilor vampiri
• fluctuaţii mari ale temperaturii corporale, pulsului şi presiunii sangvine
• comă, insuficienţă cardiacă şi respiratorie.

       In cazul expunerii la virusul rabic este necesara administrarea unor vaccinuri. Acestea constituie terapia post expunere. Vaccinarea contra rabiei constituie singurul mijloc de a preveni în mod eficient maladia. Vaccinarea ajuta sistemul imun sa combata boala în stadiile timpurii. Cînd se administreaza vaccinurile înaintea apariției simptomelor severe, ele previn dezvoltarea infecției și cresc șansele de recuperare. Dacă apar simptomele bolii, vaccinurile nu mai sunt eficiente și persoana infectată decedează.

Ce trebuie să faceti dacă animalul Dumneavoastră de casă a fost muşcat?

• Consultaţi imediat medicul veterinar şi informaţi autorităţile sanitare veterinare despre muşcătură.
• Animalul trebuie vaccinat în primele 72 de ore de la muşcătură.
• Chiar dacă pisica sau cîinele Dumneavoastră au vaccinarea antirabică la zi, aceste animale trebuie revaccinate imediat şi ţinute sub observaţie conform recomandărilor (cel putin 45 de zile).
• Cîinii şi pisicile care nu au fost vaccinaţi deloc şi au fost expuşi unui animal turbat, poate fi necesar să fie eutanasiaţi sau puşi sub strictă izolare pentru o perioadă de şase luni.
• Alte animale decît cîini sau pisici, care au fost muşcate de un animal turbat sau potenţial turbat, trebuie eutanasiate imediat.

Ce trebuie să faceti dacă ati fost muşcat?

• Nu vă panicaţi! Spălaţi abundent plaga cu apă şi săpun sub apă curgătoare timp de câteva minute (10-15 minute) şi prelucraţi marginile plăgii cu soluții de alcool etilic 70% sau iod 5%. Acestă procedură asigură o diminuare esenţială a cantităţii de virus din plagă.
• Cît mai urgent adresaţi - Vă la instituţia medicală de la locul de trai pentru primirea asistenţei medicale primare calificate şi obligatoriu frecventaţi cabinetul antirabic, unde se va decide necesitatea tratamentului profilactic specific.
• Dacă este posibil, închideţi animalul într-o cutie mare sau în alt recipient, dacă această operaţiune poate fi efectuată în siguranţă.
• Odată capturat, nu încercaţi să atingeţi animalul. Chemaţi autorităţile sanitar-veterinare locale pentru ca acestea să ridice animalul.
• Dacă animalul nu poate fi capturat, încercaţi să memoraţi cum arată acesta (mărime, culoare, etc.) şi unde a plecat după ce v-a muşcat.
• Dacă este un animal sălbatic, încercaţi să-l capturaţi doar dacă puteţi să faceţi acest lucru fără a fi muşcat din nou. Dacă animalul nu poate fi reţinut şi trebuie omorît pentru a preveni fuga acestuia, faceţi acest lucru fără să-i distrugeţi capul. Creierul animalului va fi necesar pentru efectuarea testelor pentru rabie.
• Informaţi autorităţile sanitare locale despre muşcătură.

Ce să faceti dacă animalul Dumneavoastră de companie a muşcat pe cineva?

• • Solicitaţi victimei să meargă imediat la medic şi să urmeze recomandările acestuia.
  • Verificaţi cu medicul veterinar dacă animalul dumneavoastră este vaccinat antirabic.
  • Informaţi autorităţile sanitare şi sanitar-veterinare locale despre muşcătură. Dacă animalul dumneavoastră de companie este cîine, pisică sau dihor, autorităţile vor reţine animalul şi îl vor ţine sub strictă observaţie timp de zece zile. Ar putea fi permise reţinerea şi observarea la domiciliu.
  • Informaţi imediat autorităţile sanitare locale şi medicul veterinar despre orice boală sau comportament neobişnuit al animalului dumneavoastră.
  • Nu lăsaţi animalul să hoinărească liber sau să se îndepărteze de casă. Animalul trebuie să fie disponibil pentru a fi ţinut sub observaţie de către autorităţile sanitar-veterinare sau de către medicul veterinar.
  • După perioada de observaţie recomandată, va trebui să vaccinaţi animalul, dacă vaccinarea antirabică nu este la zi.

Ce puteti să faceti pentru a ajuta controlul rabiei?

• • • Medicul veterinar a vaccinat cîinii, pisicile sau alte animale pe care le deţineţi? Medicul veterinar vă va sfătui asupra frecvenţei de vaccinare recomandată sau cerută în regiunea Dumneavoastră.
    • Reduceţi posibilităţile de expunere la rabie prin a nu lăsa animalele Dumneavoastră de casă să hoinărească liber. Ţineţi cîinii şi pisicile în interior şi supravegheaţi cîinii cînd sunt afară.
    • Nu lăsaţi expuse în exterior gunoaie sau hrană pentru animale, deoarece acestea pot atrage animale sălbatice sau fără stăpîn.
    • Animalele sălbatice nu trebuie ţinute niciodată pe post de animale de companie. Ele reprezintă o potenţială ameninţare de a face rabie pentru stăpînii lor şi pentru alte persoane.

Pe 26 septembrie, în fiecare an, este marcată Ziua Mondială a Contracepţiei, sărbătorită pentru prima dată în anul 2007, pentru a atrage atenția populației asupra importanței sănătății  reproducerii și a planificării familiale.

Contracepția (din latină „împotriva conceperii”) poate fi definită ca orice metodă folosită pentru a preveni sarcina. Diferite metode pot fi utilizate în moduri diferite și în momente variate ale vieții. Fiecare persoană are dreptul să aleagă liber și informat metoda preferată. Multe cupluri colaborează în alegerea și utilizarea metodei lor. Folosirea contraceptivelor le permite multora să se bucure de viața sexuală fără grija unei sarcini nedorite. Utilizarea contraceptivelor ne conferă control asupra corpului, relațiilor și vieții sociale și economice. Ne oferă încredere și confort reciproc. Milioane de oameni din întreaga lume utilizează metode contraceptive. Majoritatea metodelor sunt folosite de femei; doar câteva sunt utilizate de bărbați. În trecut, mulți bărbați se așteptau ca femeile să suporte întreaga responsabilitate pentru prevenirea sarcinii. În zilele noastre, tot mai mulți bărbați își asumă această responsabilitate împreună cu partenerele lor.

Unele metode pot avea contraindicații medicale pentru anumite persoane, de aceea este indicat să se consulte un medic ginecolog în alegerea metodei potrivite. Persoanele pot experimenta mai multe metode până să găsească unul potrivit. Uneori, metodele contraceptive pot provoca disconfort sau reacții adverse — acestea trebuie discutate cu medicul înainte de utilizare.

Mai multă info:

https://www.youtube.com/watch?v=NcdK85rYSSs&t=17s

https://www.youtube.com/watch?v=uG8wjq7fe_I&t=22s

https://www.youtube.com/watch?v=Nm7_DNZA9P8