Diabetul zaharat este una dintre cele mai răspîndite boli netransmisibile cronice și cea mai frecventă boală endocrină a secolului XXI, prezentînd o problemă prioritară de sănătate publică.

Ziua Mondială a Diabetului are loc anual în data de 14 noiembrie, ziua de naștere a lui Sir Frederick Banting, care a descoperit insulina împreună cu Charles Best în 1922.

În acest an, Ziua Mondială a Diabetului Zaharat se va desfășura cu genericul „Diabetul în toate etapele vieții". Evenimentul are loc la inițiativa Federației Internaționale de Diabet cu sprijinul Organizației Mondiale a Sănătății. Pentru prima dată a fost marcată în 1991.

Acum 100 de ani toți pacienții diagnosticați cu diabet mureau la o vîrstă  fragedă. O dată cu descoperirea insulinei, lucrurile s-au schimbat, nu însă și numărul celor diagnosticați cu diabet care crește amenințător de la o zi la alta.

Datele Federației Internaționale de diabet arată că:

• dacă în anul 2015, la nivel mondial, au existat 415 mil. de adulți cu diabet zaharat, sporind pînă la 425 mil. în anul 2017 – către anul 2030 numărul persoanelor cu diabet zaharat va constitui 500 miliard, către anul 2045 numărul celor afectați ar putea ajunge la circa 629 miliarde
• 280 de milioane de oameni au un risc eminent de îmbolnăvire
• 77% dintre adulţii cu diabet zaharat trăiesc în ţările cu un nivel slab şi mediu de dezvoltare, cei mai mulţi dintre ei cu vîrste între 40 şi 59 ani
• circa 179 milioane cazuri de diabet zaharat rămîn a fi nediagnosticate
• din cauza diabetului, la fiecare 7 secunde moare un om
• 21 milioane de nou-născuţi sunt afectaţi la naştere de diabet zaharat matern (preexistent sau din timpul sarcinii)
• 1 din 11 persoane are diabet (425 milioane de persoane)
• 1 din 2 adulți cu diabet nu e diagnosticat (212 milioane)
• aproximativ 1 milion de copii și adolescenţi au diabet tip 1
• peste 21 de milioane de născuți-vii au fost afectați de diabet în timpul sarcinii
• peste 70% din cazuri afectează persoane trecute de 60 de ani, cu o pondere mai mare a diabetului la femei, cu aproximativ 17% mai multe cazuri decît la bărbați
• 12% din cheltuielile globale pentru sănătate sunt pentru diabet

În Republica Moldova, peste 100 de mii de persoane suferă de diabet zaharat. Diabetul zaharat de tip 1 constituie 15-20 de procente din numărul total de bolnavi, aproximativ 20.000 de oameni insulino-dependenți, iar 80.000 sunt depistați cu diabet de tipul 2. În Republica Moldova procentul pacienților depistați cu diabet este considerat cel mai jos din Europa. În țările vecine precum: România, Ucraina și Federația Rusă numărul este cu mult mai mare.

Diabetul este o boală cronică care apare atunci cînd pancreasul nu produce suficientă insulină sau cînd organismul nu poate utiliza eficient insulina pe care o produce. La menținerea nivelului crescut al zaharului în sînge celulele organismului flămînzesc, omul suferă de sete, slăbiciune, repede obosește, devine incapabil de a îndeplini chair și un lucru obișnuit, repede scale în greutate, apare prurit cutanat sau piele uscată, vindecarea lentă a rănilor, pierderea sensibilitații la nivelul extremităților picioarelor, scăderea vederii, poliurie, foame exagerată. Dacă nivelul zahărului în sînge un timp îndelungat este mai sus de cel normal, atunci încep să se dezvolte diferite complicații. De-a lungul timpului, diabetul poate afecta inima, vasele de sînge, ochii, rinichii și nervii.

Organizația Mondială a Sănătății recunoaște trei forme principale de diabet zaharat: tipul 1, tipul 2 și de sarcină:

1. Diabetul zaharat de tip 1 (denumit în trecut diabet insulino-dependent ) este caracterizat prin lipsa secreției de insulină. În consecință, este nevoie adminstrarea de insulină ca tratament obligatoriu pentru controlul bolii
2. Diabetul zaharat de tip 2 (denumit în trecut diabet non-insulino-dependent sau diabet cu debut la vîrsta adultă) este caracterizat prin scăderea secreției de insulină
3. Diabetul gestațional (de sarcină) apare doar în timpul sarcinii (corpul mamei nu produce o cantitate adecvată de insulină, astfel nivelul de glucoză din sînge este crescut)

Gestionarea diabetului variază în funcție de etapele vieții, necesitând îngrijire personalizată pentru copii, sprijin în timpul sarcinii, locuri de muncă incluzive pentru adulții care lucrează și sprijin specializat pentru adulții în vîrstă. Diabetul de tip 1 poate apărea la orice vîrstă, adesea în copilărie, în timp ce tipul 2 este frecvent la adulții peste 40 de ani, dar este în creștere la copii, iar diabetul gestațional apare în timpul sarcinii. O abordare pe tot parcursul vieții a îngrijirii diabetului este crucială pentru prevenire, gestionare și bunăstare generală.

Copilăria și adolescența

Diabetul de tip 1: Adesea diagnosticat în copilărie și adolescență, necesită îngrijire promptă și personalizată acasă și la școală pentru a ajuta copiii să crească și să se dezvolte.

Diabetul de tip 2: Deși mai puțin frecvent, tipul 2 este în creștere la copii și este puternic legat de factorii de stil de viață, cum ar fi excesul de greutate și lipsa de activitate.

Anii reproductivi și vârsta adultă

Diabetul gestațional: Acesta apare în timpul sarcinii și poate crește riscul de diabet de tip 2 mai tîrziu în viață, atît pentru mamă, cît și pentru copil. Gestionarea diabetului gestațional este vitală pentru sănătatea atît a mamei, cît și a bebelușului.

Viața profesională: Sunt necesare locuri de muncă sigure și incluzive pentru a sprijini sănătatea, demnitatea și dezvoltarea profesională a persoanelor care trăiesc cu diabet.

Adulți în vîrstă

Suport continuu: Adulții în vîrstă cu diabet zaharat necesită sprijin continuu pentru a-și menține calitatea vieții și a reduce riscul de complicații.

Risc de complicații: Glicemia ridicată pe termen lung poate deteriora vasele de sînge și poate crește riscul de infarct miocardic, accident vascular cerebral, insuficiență renală, leziuni nervoase și pierderea vederii.

Cauzele diabetului zaharat sunt multiple, însă un „cvartet fatal” ar fi: supraponderabilitatea, stresul, hipertensiunea arterială si tulburările metabolice.

1 din 2 persoane care sufera în prezent de diabet zaharat (aproximativ 212 milioane la nivel mondial), ramîne nediagnosticată. Astfel, există probabilitatea că în fiecare familie să existe o persoană căreia încă nu i s-a stabilit diagnosticul de diabet zaharat. Prin urmare, recunoasterea semnelor, simptomelor și factorilor de risc pentru diabet este vitală pentru a ajuta la depistarea timpurie a bolii. Este importantă vizita profilactică anuală la medicul de familie şi masurarea nivelului de glicemie.

Screening – ul diabetului se adreseaza unor categorii de persoane care au o serie de factori de risc diabetogeni.

Factori de risc pentru DZ tipI:

• rudele de gradul I ale pacienților cu DZ tip I. Se dobîndește nu diabetul, ci numai predispunerea către el. Fiecare din părinți poate avea în genotipul sau genele cu predispunere la dezvoltarea bolii. Aceasta nu înseamnă că toții copiii în familie vor fi bolnavi de diabet. Probabilitatea ca parintele cu diabet insulinodependent va transmite copilului asa o genă este foarte mică – 3-5%.

Factorii de risc pentru DZ tip II:

• antecedente eredocolaterale de DZ
• diagnostic anterior de alterare a glicemiei basale sau valoarea HbA1c >5,7%
• grupuri etnice cu risc crescut (asiatici, afroamericani, latinoamericani)
• anamnestic de boli cardiovasculare
• hipertensiune arterial TA 140/90mmHg
• colesterolul mărit
• femeile cu sindromul ovarelor polichistice
• diabet gestațional
• făt macrosom în antecedente
• mod sedentar de viață

80% din cazuri poate fi prevenit prin adoptarea unui stil de viață sănătos, activitate fizică regulată, alimentație echilibrată și un mediu de viață benefic.

Cum se poate reduce povara prin diabet?

Diabetul zaharat este o boală gravă și incurabilă, însă pînă la 80 la sută din cazuri ar putea fi prevenite.

Măsurile simple pentru stilul de viață s-au demonstrat a fi eficiente în prevenirea sau amînarea debutului de diabet tip 2. Pentru a preveni diabetul tip 2 și complicațiile, orice persoană trebuie:

• să mențină o alimentație sănătoasă, cu evitarea aportului de zahar și grăsimi saturate
• să atingă și să mențină greutatea corporală normală
• să fie active fizic – cel puțin 30 minute de activitate regulată, moderată ca intensitate în majoritatea zilelor
• să evite consumul de tutun – fumatul crește riscul de diabet și boli cardiovasculare

Fiecare respirație contează:

Opriți pneumonia acum

Simptomele pneumoniei

Pneumonia se poate manifesta prin simptome variate, în funcție de severitate și de agentul patogen implicat. Printre cele mai comune simptome se numără:

• Febră și frisoane
• Tuse (uscată sau cu spută)
• Dificultăți de respirație
• Dureri toracice
• Oboseală și stare generală de slăbiciune

Grupe de vârstă vulnerabile la pneumonie: sugari și copii mici al căror sistem imunitar este încă în curs de dezvoltare, persoane în vârstă cu vârsta peste 65 de ani din cauza imunității slăbite și a afecțiunilor preexistente, persoane imunocompromise, inclusiv cele care suferă de malnutriție, boli cronice sau care urmează tratamente imunosupresoare.

Simptomele pneumoniei pot apărea brusc sau treptat, pe parcursul a câteva zile: tuse, durere de cap, febră, oboseală, durere în gât, congestie nazală, pierderea poftei de mîncare.

Simptome mai severe: febră mare, transpirații sau frisoane, respirație șuierătoare, iroșirea pielii, dificultăți de respirație,  nuanță albăstruie a buzelor sau a patului unghial, incapacitatea de a mânca sau de a bea, inconștiență, hipotermie și convulsii.

Prevenția este cea mai puternică armă împotriva pneumoniei

Practici de igienă zilnice pentru a opri răspândirea:

• Igiena riguroasă. Spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun sau cu dezinfectant pe bază de alcool
• Acoperirea gurii și nasului cu un șervețel sau cu cotul atunci când tușiți sau strănutați
• Dezinfectarea suprafețelor atinse frecvent
• Evitarea fumatului, deoarece fumul de țigară afectează sănătatea plămânilor
• Menținerea unei diete echilibrate și a unui stil de viață sănătos pentru a întări sistemul imunitar

Vaccinurile cheie includ:

• Vaccinul pneumococic conjugat (PCV): Protejează împotriva celei mai frecvente cauze bacteriene. Face parte din programul de imunizare de rutină a copiilor în multe țări și este, de asemenea, recomandat adulților cu risc și celor peste 65 de ani.
• Vaccinul Hib: Protejează împotriva Haemophilus influenzae tip b, o altă cauză a pneumoniei.
• Vaccinul antigripal: Deoarece gripa este o cauză frecventă a pneumoniei virale, vaccinul antigripal anual este o măsură preventivă critică.
• Vaccinul COVID-19: Ajută la prevenirea bolilor grave cauzate de SARS-CoV-2, care poate duce la pneumonie virală.
• Vaccinurile împotriva rujeolei și tusei convulsive: Aceste boli pot duce la complicații fatale, cum ar fi pneumonia, așa că vaccinarea este esențială.

Importanța diagnosticării și tratamentului corect

În formele sale severe, pneumonia poate pune viața în pericol, ceea ce face ca diagnosticarea timpurie să fie esențială. În funcție de tipul de agent patogen, tratamentul poate include antibiotice (pentru infecții bacteriene) sau alte măsuri de susținere. Este important ca pacienții să urmeze tratamentul conform indicațiilor medicale pentru a evita complicațiile.

Pneumonia la copii și vârstnici

Copiii și vârstnicii sunt cele mai expuse categorii în fața pneumoniei. La copii, această infecție este una dintre principalele cauze de mortalitate, iar la vârstnici, riscul de complicații severe este crescut. Este esențial de consultat medicul la primele simptome de infecție respiratorie.

Produsele biocide conțin una sau mai multe substanțe active, având scopul să distrugă, să împiedice, să facă inofensivă și să prevină acțiunea sau să exercite un alt efect de control asupra oricărui organism dăunător, prin mijloace chimice sau biologice.

Biocidele sunt reglementate strict la nivel global, deoarece pot prezenta riscuri pentru sănătatea umană și de mediu. Produsele biocide trebuie să fie autorizate de autoritățile competente înainte de a fi introduse pe piață.

Produsele biocide sunt utilizate pentru controlul organismelor dăunătoare sănătății umane, sănătății animale și mediului sau a organismelor care provoacă daune activităților umane. Aceste organisme includ dăunători (de exemplu, insecte, șobolani sau șoareci) și microorganisme (de exemplu, bacterii, virusuri, mucegaiuri).

Biocidele sunt de două tipuri principale: oxidante (care atacă celulele prin oxidare, cum ar fi clorul) și neoxidante (care interferă cu procesele celulare, cum ar fi cele care opresc respirația). 

Tipuri de biocide:

• Oxidanți: Distrug microorganismele prin oxidare, distrugând structura celulei. Exemple: clor, acid peracetic.
• Neoxidanți: Întrerup reproducerea, opresc procesul de respirație sau deteriorează peretele celular. Exemple: 1,2-benzizotiazolin-3-onă, 5-cloro-2-metil-4-izotiazolin-3-onă. 

Utilizări comune:

• Tratarea apei: Pentru a distruge bacterii, alge și alți germeni în piscine, sistemele de apă industrială sau în sisteme de apă potabilă.
• Prevenirea coroziunii: De exemplu, pentru a proteja sistemele industriale de apă de infestări microbiene.
• Dezinfectarea suprafețelor: Multe substanțe de curățare dezinfectante conțin biocide pentru a distruge microorganismele.
• Conservarea produselor: Biocidele pot fi adăugate la alte materiale (lichide sau solide) pentru a preveni deteriorarea cauzată de organisme microbiene. 
• Aspecte de reglementare și siguranță

Produsele biocide includ, printre altele:

• Insecticide
• Repelente pentru insecte
• Dezinfectanți
• Conservanți pentru materiale precum lemnul, materialele plastice și fibrele
• Vopsele antivegetative pentru protecția corpurilor de nave

Produsele biocide joacă un rol important în viața de zi cu zi a cetățenilor, ajutând la protejarea împotriva:

• Bolilor transmise de vectori (de exemplu, malaria, Boala Lyme (borelioza), Febra West Nile)
• Bolilor transmise prin apă (de exemplu, holeră, diaree, hepatita A, febra tifoidă, dizenteria)
• Infecțiilor dobândite în spital

Acestea sunt folosite pe scară largă în domeniul medical, în special pentru:

• prevenirea și controlul infecțiilor nosocomiale
• sterilizarea dispozitivelor medicale
• dezinfectarea suprafețelor și echipamentelor

De asemenea, sunt utilizate pe scară largă în diverse materiale precum materialele plastice, vopselele, textilele, lemnul etc, pentru a le proteja împotriva deteriorării.

Cu toate acestea, oamenii, animalele și mediul se pot expune la riscuri din cauza proprietăților intrinseci și a modalităților greşite de utilizare a produselor biocide.

Utilizarea excesivă și necontrolată a biocidelor poate avea un impact semnificativ, atât asupra mediului, a sănătății umane, cât și din punct de vedere economic.

Pentru a controla riscurile şi a asigura eficacitatea produselor biocide este important să urmăm cu exactitate instrucțiunile de pe ambalaj și să folosim doar cantitățile recomandate de producător. Utilizarea unor doze mai mici decât cele indicate în instrucţiuni nu asigură distrugerea sau controlul (micro)organismului vizat şi în timp determină creşterea rezistenţei acestuia. Doze în exces determină creşterea expunerii la substanţe periculoase a omului, a animalelor si a mediului, cu riscuri de accidente sau îmbolnăviri. Există dovezi științifice că utilizarea greșită a biocidelor poate contribui la apariția unor tulpini de bacterii rezistente nu doar la biocide, ci și la antibiotice.

Respectarea unor reguli de bază în ceea ce privește produsele utilizate pentru igiena personală și pentru dezinfecția mediului înconjurător este suficientă.

Trebuie să fim atenți la cantitățile pe care le utilizăm și să urmăm cu strictețe instrucțiunile de utilizare, din respect pentru sănătatea noastră și pentru mediul înconjurător.

A ști cum să recunoști semnele unui accident vascular cerebral și să acționezi rapid este un pas esențial pentru a fi siguri că persoana afectată primește tratamentul necesar la timp. Intervenția promptă nu doar că salvează vieți, ci și crește semnificativ șansele unei recuperări complete, permițând supraviețuitorilor să își continue viața în cele mai bune condiții. Fiecare minut contează.

La nivel global:

• În fiecare minut, 30 de persoane vor experimenta primul lor accident vascular cerebral.
• 1 din 4 persoane va suferi un accident vascular cerebral. În fiecare minut, în timpul unui accident vascular cerebral, 1,9 milioane de celule cerebrale mor.
• World Stroke Organization într-un raport anual pentru 2024 spune că în fiecare an peste 12 milioane de persoane suferă un AVC, iar aproximativ 7 milioane de decese sunt cauzate de AVC.
• Peste 94 milioane persoane trăiesc cu consecințele pe termen lung ale unui AVC.

La nivel European:

• În 2022, în țările cu registru de AVC cu acoperire de cel puțin 75%, media incidenței AVC ("stroke incidents/100,000 locuitori/2022") era ~249 cazuri/100.000 (minim ~143, maxim ~608).
• Din cauza îmbătrânirii populației, se preconizează că numărul de AVC să crească dramatic, afectând anual peste 1,5 milioane de europeni până în 2025.
• Studiul „Burden of ischemic stroke in Eastern Europe from 1990 to 2021” arată că în această regiune (care include Moldova) rata de incidență standardizată după vârstă pentru AVC ischemic era în 2021 ~142,57 cazuri/100.000 populație, semnificativ peste media globală.

Proiecţii până în 2047 pentru Europa:

• Numărul persoanelor care vor supravieţui unui AVC (prevalența) este estimat să crească cu ~27 %.
• Numărul de decese cauzate de AVC să scadă (în termeni absoluți și standardizați) – estimativ ~17 % mai puține decese.
• De asemenea, DALYs pierduţi sunt de aşteptat să se reducă semnificativ (~-33 %) odată cu îmbunătățirea tratamentului și a prevenției, în special pe grupurile de vârstă mai tinere.

AVC apare fie atunci când alimentarea cu sânge a unei părți a creierului este întreruptă din cauza unui tromb/cheag de sânge (AVC ischemic), sau din cauza leziunii unui vas de sânge, ce duce la hemoragie (AVC hemoragic).

Unul dintre principalii factori clinici de risc pentru accident vascular cerebral este hipertensiunea arterială. Hipertensiunea arterială face ca sistemul circulator (inima, arterele și vasele de sânge), să lucreze cu mai mult efort pentru a mișca sângele în corp. Această muncă suplimentară provoacă leziuni care pot face vasele de sânge, inclusiv cele din creier, mai dure și mai înguste în timp. Acest proces, cunoscut sub numele de ateroscleroză, crește riscul de blocare a vaselor de sânge din creier. Dacă alimentarea cu sânge a unei zone a creierului este întreruptă sau restricționată, pot surveni leziuni permanente ale creierului sau deces. De asemenea, ateroscleroza crește presiunea din sângele care trece prin vasele de sânge din creier, provocându-le să se spargă și să sângereze. Acesta se numește accident vascular cerebral hemoragic care poate provoca, de asemenea, leziuni permanente ale creierului sau moartea.

Alți factori de risc includ: consumul de tutun, inactivitatea fizică, alimentația nesănătoasă, consumul de alcool, fibrilația atrială, nivelurile crescute de lipide din sânge, obezitatea, predispoziții genetice, stresul și depresia.

Simptomele accidentului vascular cerebral: amorțeli, asimetrie a feței, slăbiciune a brațului sau piciorului, în special pe o parte a corpulu, confuzie, probleme de vorbire sau de înțelegere a vorbirii, probleme de vedere la unul sau ambii ochi, dificultăți la mers, vertij, pierderea echilibrului sau a coordonării, durere de cap severă fără cauză cunoscută.

Fapte cheie despre tratamentul accidentului vascular cerebral

1. Recunoașterea timpurie face o mare diferență.

Cunoașterea semnelor de accident vascular cerebral și primirea rapidă a tratamentului salvează vieți și îmbunătățește recuperarea. Din clipa în care se produce un AVC, începe lupta contra timpului. Primele 60 de minute – așa-numita „oră de aur” – sunt critice. Cu fiecare minut fără tratament, se pierd mii de celule cerebrale.

2. Aproximativ 1 din 10 persoane în plus se recuperează excelent atunci când sunt îngrijite într-o unitate specializată de AVC.

Toți pacienții cu accident vascular cerebral (ischemic sau hemoragic) ar trebui internați într-o unitate specializată de accident vascular cerebral, care implică o secție desemnată cu o echipă specializată.

3. Medicamentele care elimină cheagul de sânge (tPA sau tromboliza) cresc șansele unui rezultat bun cu 30%.

Acest tratament poate fi administrat până la 4,5 ore de la debutul simptomelor la mulți pacienți cu accident vascular cerebral ischemic. Cu cât este administrat mai devreme, cu atât efectul este mai mare.

4. Tratamentul de înlăturare a cheagului crește șansele unui rezultat bun cu peste 50%.

Tratamentul de înlăturare a cheagului de sânge (trombectomia mecanică) implică îndepărtarea unui cheag de sânge și poate îmbunătăți ratele de supraviețuire și reduce dizabilitatea pentru multe persoane cu accident vascular cerebral ischemic cauzat de blocajul unei artere mari.

5. Reabilitarea este o etapă esențială în procesul de tratament.

Reabilitarea începe în spital cât mai curând posibil după un accident vascular cerebral. Aceasta poate îmbunătăți funcția și poate ajuta supraviețuitorul să-și recapete cât mai multă independență în timp.

6. Unul din patru supraviețuitori va suferi un alt accident vascular cerebral.

Tratamentele care previn un alt accident vascular cerebral includ medicamente pentru scăderea tensiunii arteriale și a colesterolului, terapii antiplachetare, anticoagulare pentru fibrilația atrială, intervenții chirurgicale sau stentare la pacienții selectați cu îngustare severă a arterei carotide.

Schimbările stilului de viață pot reduce, de asemenea, considerabil riscul unui alt accident vascular cerebral. Printre schimbări se numără alimentația sănătoasă, activitatea fizică, renunțarea la tutun, gestionarea stresului și limitarea consumului de alcool.

Măsurile de prevenire

Majoritatea accidentelor vasculare cerebrale pot fi prevenite prin adoptarea unui mod de viață sănătos și abordarea factorilor de risc cheie ai AVC: 

• Exerciții fizice – exercițiile fizice regulate pot ajuta la prevenirea și gestionarea tensiunii arteriale. Se recomandă 30 de minute de exerciții fizice de cinci ori pe săptămână pentru a reduce riscul de accident vascular cerebral și alte boli.

• Supraponderabilitatea sau obezitatea cresc riscul de hipertensiune arterială și diabet, care cresc riscul de accident vascular cerebral. Mențineți greutatea în limitele normei! 
• Alimentația sănătoasă bogată în fructe și legume, cereale integrale, grăsimi sănătoase și săracă în sare poate ajuta la prevenirea și gestionarea hipertensiunii arteriale. O alimentație săracă în grăsimi saturate și exercițiile fizice regulate pot ajuta la prevenirea aterosclerozei.
• Colesterol – mai mult de jumătate dintre persoanele cu hipertensiune au colesterolul ridicat. O dietă săracă în grăsimi saturate și exercițiile fizice regulate pot ajuta la prevenirea aterosclerozei.
• Alcoolul – consumul excesiv de alcool este legat de hipertensiune arterială, dar și de tulburări ale ritmului cardiac, care cresc riscul de accident vascular cerebral. Evitarea consumului de alcool reduce riscurile. 
• Fumatul crește temporar tensiunea arterială și contribuie la deteriorarea arterelor, hipertensiune arterială și accident vascular cerebral, precum și la o serie de alte boli. 
• Stresul crește temporar tensiunea arterială, dacă niveluri ridicate de stres sunt experimentate în mod regulat, acest lucru poate deteriora arterele în timp, crescând riscul de accident vascular cerebral și alte boli. 

Accidentul vascular cerebral rămâne una dintre cele mai mari provocări de sănătate publică, având un impact profund asupra vieților a milioane de oameni. Conștientizarea simptomelor, gestionarea factorilor de risc și accesul la îngrijiri medicale adecvate sunt esențiale în prevenirea și tratarea acestei afecțiuni.

Fiecare moment salvat de cineva care recunoaște semnele unui AVC și apelează imediat 112 poate face diferența între viață, dizabilitate și recuperare completă. Fiecare minut contează!

Dobrovolschii Ana – a căștigat concursul la funcția de Director CCSM CS Soroca. Are un stagiu general în medicină ca medic psihiatru de 16 ani. În anul 2009-2012,  după absolvirea USMF "Nicolae Testemițanu ", a petrecut studiile postuniversitare de rezidențiat, specializarea psihiatrie, la IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie Chișinău. După studiile de rezidențiat, în anul 2012 a fost angajată în cadrul IMSP Spitalul Raional Soroca A.Prisacari, ca tînăr specialist cu îndreptarea Ministerului Sănătății. În noiembrie 2015, este angajată în cadrul CCSM CS Soroca în funcție de medic psihiatru. Pe parcursul activității sale în cadrul IMSP CS Soroca a dat dovadă de cunoștințe aprofundate, luând parte activă la conferințe, seminare, studiind literatură de specialitate . Permanent este cointeresată de a-și perfecționa cunoștințele. Este o persoană sociabilă, răbdătoare, liniștită și punctuală.