• 10 octombrie 2024
  • 47

Săptămîna Națională de prevenire a intoxicațiilor cu ciuperci 7 octombrie – 13 octombrie 2024

Alegeți ciupercile responsabil. Evitați intoxicațiile.

Ciupercile au o valoare nutritivă ridicată, motiv pentru care au fost consumate din cele mai vechi timpuri.

Pe lîngă ciupercile comestibile se cunosc peste 100 specii de ciuperci otravitoare, 15-20 de specii din ele sunt letale la ingestie. Pe teritoriul Republicii Moldova au fost identificate 836 specii de macromicete, dintre care 121 sunt comestibile, 57 – toxice și 658 - necomestibile.

Maximul de incidenţă al intoxicaţiilor cu ciuperci se înregistrează în perioada iulie-septembrie.

Intoxicaţia cu ciuperci este cauzată de toxinele secretate de acestea, care sunt extrem de agresive pentru organism, putînd determina de multe ori decesul.

Intoxicaţiile se produc accidental prin consumarea ciupercilor recoltate din flora spontană şi sunt cauzate de necunoaşterea lor. De asemenea, intoxicaţiile mai sunt cauzate de fenomenul de încrucişare cu spori între ciupercile comestibile şi cele otrăvitoare. Există specii de ciuperci necomestibile care îşi schimbă într-o oarecare măsură aspectul, devenind asemănătoare cu unele specii comestibile.

Foarte important: nu există nici un test care să permită recunoaşterea imediată a unei specii toxice de ciuperci.

Semnele intoxicaţiei cu ciuperci pot apărea de la cîteva minute de la consum pînă la 3-6 ore sau chiar mai mult. Gravitatea intoxicaţiei depinde de specia de ciuperci ingerate, de cantitatea consumată şi de vîrsta consumatorilor. Copiii, vîrstnicii şi bolnavii cronic sunt mult mai sensibili.

Manifestările apar chiar şi la consumul unor cantităţi mici sau doar a sosului în care acestea au fost preparate, astfel că uneori o singură ciupercă este de ajuns pentru a contamina mîncarea.

Intoxicaţia cu ciuperci se manifestă prin: 

  • tulburări digestive: greţuri, vărsături, dureri de stomac, diaree, hepatită acută toxică şi insuficienţă hepatică
  • tulburări neurosenzoriale: mioză (micşorarea pupilelor) sau midriază (dilatarea pupilelor), agitaţie, dezorientare temporo-spaţială, confuzie, delir, halucinaţii vizuale şi auditive, convulsii, comă
  • tulburări cardiovasculare: bradicardie sau tahicardie, hipotensiune arterială sau hipertensiune arterială
  • tulburări hidroelectrolitice, cu risc de deshidratare severă la copii şi vîrstnici
  • tulburări renale: insuficienţă renală funcţională şi/sau organică
  • simptome generale: frisoane, febră, transpiraţii, uscăciunea mucoaselor sau dimpotrivă hipersecreţie salivară şi renală

În dependență de timpul apariției simptomelor de intoxicatie cu ciuperci, deosebim:

  • Simptome initialeapar in primele 6 ore de la ingestie si constau in tulburari digestive, alergice si neurologice:
  • Simptome tardive – apar între 6-24 de ore de la ingestie, relevînd hepatotoxicitatea, nefrotoxicitatea, tulburari hematologice:
  • grețuri
  • vărsături
  • diaree 
  • tulburari gastrointestinale
  • icter
  • hemoragii
  • tulburari neurologice
  • encefalopatie
  • manifestări renale grave
  • afectiuni hepatice
  • hipoglicemie
  • Simptome intarziateapar la mai mult de 24 de ore de la ingestie si tin de sindromul nefrotoxic.

Gravitatea și simptomele intoxicaţiei cu ciuperci variază în funcţie de tipul de ciuperci şi cantitatea de ciuperci consumată, dar şi de momentul apariţiei simptomatologiei – cu cît simptomele apar mai rapid după ingestie, cu atît intoxicaţia este mai gravă.

Urmările intoxicaţiei pot fi mortale.

La primele semne de intoxicaţie, este necesară de apelat 112!

Internarea este obligatorie.

Acordarea primului ajutor în caz de intoxicaţie:

  • Se apelează numărul de urgenţă 112, deoarece persoana intoxicată necesită internare urgentă la spital, indiferent de gravitatea intoxicaţiei
  • Pîna la sosirea cadrelor medicale, persoana intoxicată va bea cît mai multă apă (2-3 litri) de temperatura camerei şi/sau mult lichid rece – lapte, ceai, compot, suc. Nu se recomandă apă caldă sau sărată
  • Se inițiază spălături gastrice prin provocarea vomei. Procedura se repetă pînă ce conținutul stomacului/apele vomitive devin limpezi
  • Persoana trebuie să stea întinsă în pat, se interzice efectuarea activităţii fizice înainte de spălarea stomacului (spălarea va elimina toxinele, iar mişcarea, alergarea sau mersul pe bicicletă vor intensifica absorbţia toxinelor în sînge)
  • Se mai recomandă de a administra un purgativ, de exemplu sulfat de magneziu (remediu care accelerează peristaltismul intestinal)
  • În mod obligatoriu, se indică un enterosorbent (de exemplu, cărbune activat)

 

În vederea evitarii intoxicaţiilor cu ciuperci, facem următoarele recomandări: 

  • consumaţi doar ciupercile achiziţionate din locuri autorizate
  • evitați procurarea ciupercilor de la persoane care le comercializează pe marginea drumului sau în locuri neautorizate
  • ciupercile culese din locurile unde s-au administrat pesticide şi ierbicide sunt toxice
  • ciupercile se consumă în stare foarte proaspătă, dar nu crude
  • ciupercile culese pe timp ploios se strică repede
  • ciupercile bătrîne, degradate şi viermănoase nu trebuie să fie consumate pentru ca in ciupercile bătrîne se acumulează urina şi dejecţiile larvelor de insect
  • nu conservaţi ciupercile în condiţii casnice prin ermetizare. Ciupercile nu pot fi spălate bine de sol, în care se pot găsi forme sporulate ale agentului patogen al botulismului, care, în condiţii anaerobe (fără aer) din conserve produce toxine, provocînd o intoxicaţie gravă la om – botulismul. Fierberea timp de 5 ore nu distruge aceşti spori
  • ciupercile se ţin în frigider, iar păstrarea îndelungată a mîncărurilor cu ciuperci nu este recomandată
  • păstrarea ciupercilor marinate şi sărate în vase de zinc este dăunătoare
  • evitaţi consumul ciupercilor care au baza piciorului în forma de bulb
  • este dăunătoare păstrarea ciupercilor marinate şi sărate în borcane închise cu capace de fier, în locul capacelor e bine să se pună mai multe rînduri de hîrtie
  • nu implicaţi copiii în procesul de colectare a ciupercilor
  • întrucît copiii cu vîrste mici sunt mai sensibili decît adulţii şi pot face forme de intoxicaţii foarte grave, chiar letale, nu-i hrăniţi cu mîncăruri pe bază de ciuperci

 

Atenție!

  • Procesul de gătire, fierbere, congelare, conservare, uscare sau macerare în oţet, spălare sau curăţarea învelişului exterior, nu elimină sau reduce cantitatea de toxină conţinută de ciuperca otrăvitoare.
  • Intoxicaţia cu ciuperci reprezintă o urgenţă medicală, iar operativitatea în stabilirea diagnosticului şi instituirea tratamentului pot contribui la salvarea vieții bolnavului.