Obezitatea este o boală cronică complexă, definită de adipozitatea excesivă care poate afecta sănătatea. Este în majoritatea cazurilor o boală multifactorială datorată mediilor obezogene, factorilor psiho-sociali și variantelor genetice.

Indicele de masă corporală (IMC) este un marker al adipozității calculat ca greutate (kg)/înălțime² (m²). Categoriile de IMC pentru definirea obezității variază în funcție de vîrstă și sex la sugari, copii și adolescenți. Pentru adulți, obezitatea este definit de un IMC mai mare sau egal cu 30,00 kg/m². O persoană cu un IMC egal sau mai mare de 25 este considerată supraponderală. Genetica este din ce în ce mai recunoscută ca fiind un factor major care contribuie la greutatea corporală, nu doar la bolile rare. Genetica și alte cauze biologice pot fi exacerbate și mai mult de mediul înconjurător.

Mulți oameni cred că cantitatea de grăsime din corp este determinată doar de ceea ce mănînci și de cît de multă mișcare faci, dar realitatea este alta. Realitatea este că organismul uman încearcă să-și protejeze rezervele de grăsime pentru a menține greutatea maximă, ceea ce înseamnă că gestionarea obezității este un proces pe tot parcursul vieții.

Avînd în vedere prevalența tot mai mare a obezității, s-a pus mult accent pe prevenție.

La nivel global, se estimează că peste 1,01 miliarde de adulți trăiesc cu obezitate și 1,52 miliarde trăiesc cu supraponderalitate în 2025. Împreună, acestea reprezintă 46% din populația adultă a lumii. Numărul de copii care trăiesc în prezent cu obezitate este estimat să fie 240 de milioane și încă 310 milioane trăiesc cu supraponderalitate. Presupunînd că nu există intervenții semnificative, se estimează că pînă în 2035 peste 54% din populația adultă globală va trăi cu supraponderalitate sau obezitate (1,53 miliarde trăiesc cu obezitate și 1,77 miliarde trăiesc cu supraponderalitate).

Presupunînd că nu există intervenții semnificative, se așteaptă ca numărul copiilor care trăiesc cu obezitate să crească la 380 de milioane în 2035, iar numărul copiilor care trăiesc cu supraponderalitate la peste 390 de milioane. Aceasta înseamnă că aproximativ 39% dintre copiii din lume vor trăi cu supraponderalitate sau obezitate.

Se estimează că în Regiunea Europeană a OMS (2025) există aproximativ 213 milioane de adulți care trăiesc cu obezitate și încă 255 de milioane care trăiesc cu supraponderalitate. Împreună, aceasta reprezintă peste 66% din populația adultă.

Presupunînd că nu vor exista intervenții semnificative, se estimează că pînă în 2035 peste 77% din populația adultă va trăi cu supraponderalitate sau obezitate (263 de milioane trăiesc cu obezitate și 246 de milioane trăiesc cu supraponderalitate).

Numărul de copii (cu vîrste cuprinse între 5 și 19 ani) din Regiunea Europeană a OMS care trăiesc cu obezitate în 2025 este estimat la aproape 95 de milioane. Alte 104 milioane trăiesc cu supraponderalitate. Presupunînd că nu vor exista intervenții semnificative, se așteaptă ca numărul de copii care trăiesc cu obezitate să crească la 156 de milioane în 2035, iar numărul de copii care trăiesc cu supraponderalitate la peste 125 de milioane. Aceasta înseamnă că aproximativ 40% dintre copiii din Europa vor trăi cu supraponderalitate sau obezitate.

Potrivit ultimului studiu STEPS din Republica Moldova, (prevalența factorilor de risc pentru bolile netransmisibile, anul 2021), șase din zece adulți (63,9%) sunt supraponderali, dintre care – 70,8% sunt bărbați și 57% sunt femei. Aproape un sfert din populația țării (22,7%) este obeză, fără diferențe semnificative între sexe.

Studiul COSI din anul 2023 a arătat că in Republica Moldova unul din cinci elevi de clasa întîi (20,7%) avea supraponderabilitate, inclusiv 8,8% trăiau cu obezitate, iar 6,6% aveau subponderabilitate. La copiii de 7 ani, prevalența s-a menținut la un nivel similar: 20,1% aveau supraponderabilitate, 8,6% obezitate și 6,5% subponderalbilitate. Băieții aveau o probabilitate mai mică decît fetele de a fi normoponderali. Obiceiurile alimentare rămîn o provocare semnificativă. Deși 68,1% dintre copii luau micul dejun zilnic, mai puțin de jumătate consumau fructe proaspete (47,3%) sau legume (36,6%) în fiecare zi. Doar 3,5% dintre copii atingeau recomandarea Organizația Mondială a Sănătății (OMS) de cinci porții zilnice de fructe și legume. În schimb, 20,4% consumau zilnic gustări dulci, iar unul din zece (11,7%) consuma zilnic băuturi dulci.

Obezitatea poate provoca sau duce la un risc crescut de apariție a multor boli netransmisibile (BNT). Printre acestea se numără numeroase boli cardiovasculare-renale-metabolice care sunt foarte răspîndite la nivel mondial:

• >2,5 miliarde de oameni trăiesc cu hiperlipidemie. Hiperlipidemia (colesterol ridicat) este un exces de lipide sau grăsimi în sînge. Acest lucru poate crește riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral deoarece sângele nu poate circula ușor prin artere;
• ~1,66 miliarde de oameni trăiesc cu disfuncție metabolică + (boala steatozică hepatică asociată disfuncției metabolice);
• ~1,28 miliarde de persoane cu vîrsta cuprinsă între 30 și 79 de ani trăiesc cu hipertensiune arterială;
• ~843 de milioane de oameni trăiesc cu boală renală cronică (BCR);
• ~523 de milioane de oameni trăiesc cu boli cardiovasculare (BCV);
• ~508 milioane de persoane trăiesc cu diabet zaharat de tip 2 (DZT2). Fără tratament, diabetul zaharat de tip 2 poate provoca diverse probleme de sănătate, cum ar fi boli de inimă, boli de rinichi și accident vascular cerebral:
• ~64 de milioane de persoane trăiesc cu insuficiență cardiacă (IC), înseamnă că inima nu poate pompa corect sîngele în tot corpul. Insuficiența cardiacă este o afecțiune pe termen lung care tinde să se agraveze treptat în timp.

Obezitatea severă reduce speranța medie de viață cu un deceniu! Persoanele cu un IMC de 30–34,9 kg/m2 trăiesc în medie cu 2–4 ani mai puțin decît cei cu un IMC normal (18,5–24,9 kg/m2), iar cei cu un IMC de peste 40 trăiesc în medie zece ani mai puțin.

Deși obezitatea poate fi asociată cu alte boli, aceasta ar trebui tratată ca o boală în sine. Ea nu poate fi vindecată, dar poate fi controlată, la fel ca alte boli cronice. Obezitatea afectează, de asemenea, calitatea generală a vieții și sentimentul de bunăstare. Aceste efecte asupra sănătății variază în funcție de etnia, rasa și vârsta unei persoane.

Persoanele care trăiesc cu obezitate se confruntă cu prejudecăți legate de greutate, stigmatizare, discriminare și provocări în accesarea asistenței medicale empatice, bazate pe dovezi. Stigmatizarea este o barieră majoră în calea îngrijirii, precum și o cauză a unui disconfort semnificativ și ar trebui identificată și semnalată cu fiecare ocazie pentru a facilita îmbunătățirea îngrijirii.

• 71% dintre adolescenți au raportat că au fost hărțuiți din cauza greutății lor în ultimul an, iar mai mult de o treime au indicat că hărțuirea a durat mai mult de 5 ani.
• 66% dintre adulții care participă la un program de gestionare a greutății au raportat că s-au confruntat cu stigmatizare legată de greutate din partea medicilor din Australia, Canada, Franța, Germania, Marea Britanie și SUA.
• 54% dintre femei au raportat stigmatizarea legate de greutate din partea colegilor de muncă, iar 25% au raportat că au suferit discriminare la locul de muncă din cauza greutății lor.

Tratamentul obezității se bazează pe o abordare multidisciplinară, vizînd o scădere în greutate sustenabilă și ameliorarea complicațiilor. Acesta include, obligatoriu, modificări ale stilului de viață (dietă hipocalorică și activitate fizică), consiliere psihologică, iar în cazuri selecționate, tratament medicamentos (semaglutidă, orlistat, fentermină/topiramat) sau chirurgie bariatrică (gastric sleeve, bypass gastric). 

Principalele direcții de tratament:

• Modificarea stilului de viață (Primul pas):
  • Dietă: Adoptarea unui plan alimentar personalizat, adesea cu conținut scăzut de calorii, carbohidrați sau stil mediteranean.
  • Activitate fizică: Mersul pe jos, înotul, jogging-ul sau exercițiile moderate sunt esențiale pentru a evita sedentarismul.
• Consiliere Psihologică: Utilă pentru a schimba obiceiurile alimentare nesănătoase și a gestiona tulburările asociate, precum depresia sau anxietatea.
• Tratament medicamentos (sub supraveghere medicală)
• Chirurgie bariatrică (pentru obezitate morbidă sau eșecul altor metode):
  • Proceduri precum gastric sleeve sau bypass gastric sunt eficiente pentru scăderea în greutate pe termen lung.

Managementul pe termen lung este crucial pentru a preveni recîștigarea în greutate, necesitînd consecvență și monitorizare medicală a posibilelor carențe nutriționale, în special după chirurgie.