Urechea omului este un organ complex, de o sensibilitate uimitoare. Funcţia auditivă constă în captarea sunetelor din mediul exterior şi transmiterea acestora sistemului nervos central. In urechea  interna există celule senzoriale care au rolul de a transmite semnale creierului. Sunetele puternice pot afecta aceste celule care, odata distruse, nu se mai refac, iar auzul se deterioreaza.

Urechea umană percepe unde sonore cu o frecvenţă cuprinsă între 16 şi 20000 Hz şi o intensitate de 0-120 decibeli. Zona cu cea mai bună dinamică auditivă este de la 250 la 3000 Hz. Oamenii pot distinge şi percepe peste 400.000 de sunete diferite.

Auzul are un rol deosebit de important în procesul comunicării dintre oameni. Hipoacuzia (piederea auzului) este o problemă actuală. Circa 8% din populația globului suferă de această maladie.   

Studiile efectuate atrag atentia asupra faptului că folosirea excesivă a telefonului mobil la un volum mărit poate avea repercusiuni asupra auzului. Vorbitul la mobil o oră pe zi, cel puţin patru ani, ne poate crea probleme de auz. Utilizarea intensă a telefoanelor mobile, în special la volum ridicat în căști, poate cauza pierderea auzului, provocînd adesea scăderi unilaterale sau dificultăți în a înțelege conversațiile în medii zgomotoase. Expunerea prelungită la sunete puternice și radiațiile RF necesită măsuri de precauție. 

A fost stabilită legătura dintre mobil şi tinitus (zgomot în urechi). Folosirea îndelungată a telefonului mobil creşte cu nu mai puţin de 71 la sută riscul de tinitus la persoanele care îl folosesc mai mult de zece minute pe zi. Specialiştii susţin că de vină pentru acest efect nociv sunt radiaţiile emise de mobil, care sunt absorbite de cohlee (organ auditiv din urechea internă), afectată la rîndul ei de acestea. "Dacă mobilul este utilizat la volum maxim, există riscul ca unele celule ciliate din urechea internă, care transmit semnalele acustice către creier, să fie distruse."

Muzica face parte din viață, încîntă, emoționează, bucură, consolează, trezește amintiri. Oamenii ascultă muzică în metrou, în drum spre birou, în parc, la plimbare, în timpul activităților sportive, în aer liber ori la sală, în timp ce muncesc. Important de reținut este faptul că intensitatea sunetului la un concert rock este de 110-120 decibeli, în cazul căștilor de la MP3 playere, sunetele pot ajunge și la 100 decibeli. Cele mai multe sisteme audio portabile pot produce sunete de pînă la 115 decibeli. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, 1,1 miliarde de tineri din întreaga lume riscă să își piardă auzul din cauza faptului că ascultă muzica prea tare.

Gradul de afectare a auzului este în strînsă legătură cu volumul, adică cu intensitatea sunetului măsurată în decibeli - dB, dar și de timpul de expunere:

• la 95 dB, problemele pot să apară la 4 ore de expunere pe zi

• la 100 dB, problemele pot să apară după 2 ore de expunere pe zi

• la 105 dB, problemele pot să apară după o oră de expunere pe zi

• la 110 dB, problemele pot să apară după 30 de minute de expunere pe zi

• la 115 dB, problemele pot să apară după 15 minute de expunere pe zi

• la 120 dB, tulburarile de auz se instalează imediat

Intr-o lume în care sunetul însoțește fiecare moment al vietii noastre, căstile audio au devenit un accesoriu indispensabil. Fie că ascultăm muzică, urmărim podcasturi sau participăm la întîlniri online, acestea oferă confort și intimitate. Cu toate acestea, utilizarea frecventă și incorectă a căștilor poate avea consecințe grave asupra sănătății urechilor noastre. De la pierderea auzului pînă la apariția tinitusului, expunerea prelungită la sunete puternice reprezintă un risc real.

Foarte mulți tineri și adolescenți, dar nu numai, ascultă pe stradă muzică în caști, la MP3 player sau la telefoanele mobile. Volumul este setat de regulă, la maximum, depașindu-se pragul admis de 89 de decibeli. Este recomandat ca, în cazul căștilor, nivelul muzicii să nu depășească 60-70% din capacitatea maximă a aparatului.

Folosirea excesivă a căștilor audio poate la fel deteriora auzul. La nivelul urechii interne, în interiorul cohleei, se află așa numitele celule senzoriale ciliate. În medie, o persoană are la naștere cca. 16.000 de celule senzoriale (cu cili). Acestea acționează ca receptori senzoriali, transformînd vibrațiile sonore în impulsuri nervoase electrice. Concret, ele îi permit creierului să detecteze sunetul. Expunerea repetată la zgomote puternice poate deteriora atît aceste celulele, cît și membrane, nervi sau alte părți componente ale urechii, afectînd iremediabil auzul. Procesul este unul ireversibil, degradarea instalată este de regulă una permanentă. Chiar dacă persoana în cauză renunță la folosirea căștilor audio la un volum ridicat și limitează participarea la concerte ori alte evenimente unde nivelul decibelilor depășește limita, hipoacuzia (pierderea auzului) persistă.

Expunerea prelungită, repetată, la peste 80dB reprezintă un factor de risc. Între 30 - 50% dintre celulele receptoare suferă deteriorări sau pot fi complet distruse înainte ca persoana să sesiseze o scădere a auzului și să poată efectua un screening auditiv pentru a confirma hipoacuzia. O persoana care ascultă 15 minute muzica la un volum de 100dB echivaleaza cu expunerea unui muncitor dintr-o fabrică care lucrează 8 ore pe zi, într-un zgomot ambiental de 85dB.

Conform raportului privind auzul al OMS, peste 50% din persoanele cu vîrsta între 12 si 35 de ani, peste un miliard de tineri, prezintă risc de pierdere a auzului ca urmare a expunerii la zgomote puternice de orice gen.

Standardul global OMS-ITU pentru telecomunicații mobile internaționale își propune să reglementeze expunerea la sunete puternice prin intermediul dispozitivelor audio personale.

Conform acestui standard, fiecare dispozitiv (smartphone, MP3 player și altele) ar trebui să măsoare modul în care aparatul este utilizat pentru redarea audio și recomandă un maxim de:

• 80dB, 40 de ore pe săptămînă în cazul adulților
• 75dB, 40 de ore pe săptămînă - copii și persoane cu anumite sensibilități.

Căstile audio intraauriculare, de tip ear pot, sunt foarte populare datoritî dimensiunilor mici. Acestea sunt considerate practice, comode și redau o calitate bună a sunetului. Dezavantajul căștilor intraauriculare este că se întroduc în ureche, astfel ele direcționează sunetul direct pe timpan, iar intensitatea este mai mare decît ceea ce poate timpanul să transmită. Căstile care se întroduc în urechi cresc riscul infecțiilor la nivelul urechii externe și medii.

Recomandarea medicului ORL este să optăm pentru căstile audio care acoperă integral urechea. In felul acesta, funcția pavilionului de a atenua anumite frecvențe, nu este afectată.

Protejați sănătatea urechilor prin:

• Reducerea volumului - menținerea volumul sunetului sub 60% din capacitatea maximă a dispozitivului.
• Limitarea duratei de utilizare - încercați să nu folosiți căștile mai mult de 60 de minute consecutiv. Faceți pauze de cel puțin 5-10 minute între sesiunile de ascultare.
• Alegerea căștilor cu anulare a zgomotului - acestea reduc nevoia de a crește volumul pentru a acoperi sunetele de fundal, oferind astfel o experiență auditivă mai sigură.