
Ziua Națională de renunțare la fumat – 16 noiembrie
Renunțarea la tutun – o decizie pentru viață!
Renunțarea la tutun – o decizie importantă pentru viața și sănătatea ta și a familiei tale.
Tabagismul este o intoxicaţie cronică şi acută cu substanţele toxice existente în frunzele de tutun, care apare după un consum excesiv şi de lungă durată a acestuia. Acţiunea nocivă a tutunului, numit adesea „iarba morţii”, se exercită prin cele 4.000 de substanţe chimice existente în frunze, dintre care 480 sunt toxice, iar peste 30 de compuşi sunt cancerigeni.
Principalii compuşi toxici din fumul de ţigară sunt: Nicotina, gudronul, monoxidul de carbon, benzopirenul, diferiţi alcaloizi, crezoli, piridine şi elemente radioactive (cadmiu, poloniu). Nicotina este implicată în provocarea bolilor cardiovasculare, cu acţiune directă asupra vaselor sanguine şi a celulelor nervoase din creier, creşterea tensiunii arteriale şi a colesterolul din sânge, cu risc de congestie cerebrală şi tromboze vasculare. Gudronul are efecte puternic cancerigene, cu localizare mai frecventă pe esofag, laringe, buze, stomac, ficat, pancreas şi rinichi. Monoxidul de carbon irită laringele, bronhiile şi plămânii, fiind implicat în declanşarea cancerelor la nivelul aparatului respirator. Prin trecerea din plămâni în sânge, se cuplează cu hemoglobina din eritrocitele sanguine şi blochează oxigenarea creierului, până la asfixiere totală.
Din cauza acestor efecte nocive, tabagismul este considerat o toxicomanie, o maladie cu atributele unei epidemii grave, într-o continuă extindere.
Cel mai grav este că copii sunt supuși riscului toxic din cauza maturilor. Copii cel mai frecvent sunt supuși fumatului pasiv prin inhalarea fumului de tutun care este răspîndit de capătul aprins de trabuc, țigară sau chiar de către fumător. Fumatul pasiv dezvoltă în rîndurile maturilor deseori boli ale căilor respiratorii, totuși cei mai predispuși acestui risc sunt copii, și iată de ce:
- plămîinii copiilor nu sunt încă formați
- copiii inspiră mai mult aer și respiră mai frecvent decît maturii, în rezultat în aceeași încăpere în plămînii lor ajung mai multe toxine
- sistemul imunitar al copiilor este mult mai slab decît cel al adulților.
Copiilor mici le este mai greu să părăsească încăperile pline de fum decît copiilor mai mari sau adulților, de aceea au nevoie de protecția maturilor.
Cînd un fumător vine în contact cu bebeluşul, chiar dacă nu fumează atunci, copilul va fi expus la toxine. Mama fumătoare care alăptează, transferă toxinele la copil prin laptele ei.
De asemenea, fumatul în interiorul casei nu e sigur nici cînd copilul nu e acasă. Particulele toxice din fum se depun pe suprafeţe prin toată casa şi rămîn acolo chiar şi după ce fumul dispare. Exista mai multe moduri prin care expunerea la fumul de tigara poate afecta sanatatea copiilor, incă dinainte de naștere. Fumatul matern activ sau expunerea maternă la fumul de tutun poate provoca sindromul de moarte subită la sugar. De asemenea, fumatul matern poate afecta inclusiv calitatea laptelui matern, avînd în vedere că diverse componente din fumul de tigară se transmit în laptele matern și sunt ulterior îngerate de sugar.
Fumatul pasiv crește riscul de deces prematur, favorizează astmul bronșic și alte maladii respiratorii cronice, crește riscul de infecții acute ale tractului respirator inferior în copilărie, conduce la scăderea funcției pulmonare, favorizează apariția otitei medii, crește riscul de cancer, predispune la complicații perioperatorii.
Măsuri simple prin care îți poți proteja copilul de efectele negative ale fumatului pasiv:
- renunță la fumat sau evita pe cît e posibil să fumezi în preajma copilului
- nu permite nimănui să fumeze în casă
- nu permite nimănui să fumeze în mașină, chiar dacă ține geamul deschis
- susține legislația care interzice fumatul în spațiul public și asigură-te că fumatul este interzis în școala în care învată copilul tău
- încurajează pe cît e posibil renunțarea la fumat în rîndul amicilor tăi